Am putea trăi cu 50% mai mult decât în prezent? A fost descoperită o substanţă care prelungeşte viaţa în mod spectaculos

Un compus chimic măreşte considerabil durata vieţii, cel puţin la micii viermi nematozi utilizaţi ca animale de laborator în acest nou studiu. Exemplarele cărora li s-a administrat compusul – numit alfa-ketoglutarat – au trăit cu 50% mai mult decât în mod obişnuit, iar cercetătorii spun că substanţa interferează cu procesele de producere a energiei la nivel celular şi imită efectele unei restricţii calorice severe. Totuşi, autorii studiului avertizează că rezultatele sunt valabile pentru nematozii studiaţi, nu neapărat şi pentru oameni, în cazul acestora fiind necesare studii mult mai aprofundate.

Viermii nematozi Caenorhabditis elegans care au fost trataţi cu alfa-ketoglutarat au trăit cu 50% mai mult şi erau mult mai vioi şi mai viguroşi, la o vârstă înaintată, decât semenii lor care nu primiseră această substanţă, arată rezultatele studiului, publicate în Nature. Cercetările au fost realizate de oamenii de ştiinţă de la University of California - Los Angeles.

Alfa-ketoglutaratul este o componentă a căii metabolice numite ciclul acidului tricarboxilic, parte a procesului de generare a energiei în celule. Compusul poate inhiba o enzimă esenţială numită ATP-sintaza, care catalizează formarea ATP (adenozin-trifosfat), substanţa ce reprezintă  „combustibilul” care asigură energia celulară. Inihibând ATP-sintaza, alfa-ketoglutaratul reduce sinteza ATP, micşorând astfel producţia de energie la nivelul organismului.

Cercetătorii au presupus că reducerea producţiei de energie ar imita efectele unei alimentaţii sărace în calorii, care poate prelungi viaţa la unele specii de animale, după cum au arătat studii anterioare. Ca un argument în plus, autorii studiului au arătat că restricţia calorică măreşte nivelul de alfa-ketoglutarat.

Dar, deşi rezultatele sunt promiţătoare, e nevoie de studii aprofundate, pe termen lung, pe animale mai asemănătoare omului, pentru a înţelege potenţialul alfa-ketoglutaratului.

De altfel, reducerea capacităţii corpului de a produce energie poate avea efecte neplăcute, precum oboseala musculară, care reduce forţa muşchilor.  

Oricum, însă, datele privind corelaţia dintre alfa-ketoglutarat şi longevitate, deşi foarte interesante, sunt totuşi limitate la studii de scurtă durată pe viermi nematozi, avertizează Matt Kaeberlein, un specialist în studiul îmbătrânirii la University of Washington din Seattle, SUA.

Oamenii nu ar trebui să se grăbească să ia suplimente de alfa-ketoglutarat, în speranţa de a trăi mai mult; e prea devreme pentru a spune că această substanţă e un medicament împotriva îmbătrânirii, spune el.

Extrema dreapta din Franţa atrage tot mai multe persoane de culoare sau arabi

Frontul Naţional din Franţa atrage tot mai multe persoane de culoare sau arabi, deşi prezenţa lor poate fi considerată ciudată pe fondul scandărilor "On est chez NOUS" ("Suntem acasă"), relatează BBC News Online, conform Mediafax.

"Poţi fi francez prin naştere şi poţi fi francez cu inima", susţine un bărbat care mărşăluieşte alături de soţia sa taiwaneză şi de fiica lor, ce poartă pe umeri un tricolor.

Apărarea identităţii naţionale nu are nimic de-a face cu rasa, proclamă un susţinător de culoare al Frontului Naţional. 

Dar nu întotdeauna a fost aşa. În anii 1970 şi la începutul anilor 1980, Frontul Naţional era perceput ca radical. Unii dintre liderii săi aveau legături cu fascismul. Fondatorul partidului, Jean-Marie Le Pen, a făcut declaraţii pe care mulţi le califică drept antisemite. 

În ultimele două sau trei decenii, frontul a încercat să îşi atenueze imaginea xenofobă şi să se transforme într-un partid de masă, actualul lider Marine Le Pen depunând eforturi pentru o "de-demonizare" a formaţiunii. 

Ea rămâne un oponent virulent al imigraţiei, dar şi-a îndreptat furia către graniţele deschise ale Europei. Mesajul ei, că afluxul de români şi polonezi distruge locurile de muncă a rezonat cu muncitorii francezi de toate rasele. 

Acelaşi lucru este valabil şi cu afirmaţia potrivit căreia FN reprezintă lupta populaţiei din Franţa care a fost trădată de "elitele globalizate". 

Jean-Philippe Virapin, angajat al primăriei din Paris, originar din insula caraibiană franceză Martinica, susţine că ceea ce l-a atras la Frontul Naţional a fost "apărarea oamenilor modeşti, a oamenilor uitaţi".

Un alt membru al FN, Elie Chabot, în vârstă de 22 de ani de origine siriană, afirmă: "Oamenii de origine străină suferă de toate bolile subliniate de Marine Le Pen - insecuritate, migraţie în masă şi sărăcie". Chabot susţine că în suburbia Bondy unde trăieşte el "nu ar fi surprins dacă ar fi mai mulţi imigranţi care votează pentru Frontul Naţional decât albi".

Accentul pe care FN îl pune pe infracţiuni atinge o altă coardă sensibilă a persoanelor de vârstă mijlocie.

Mohammed Ayad-Zeddan, în vârstă de 40 de ani, locuieşte în Henin-Beaumont, un oraş nordic unde Frontul Naţional a obţinut victoria la alegerile din martie. Lui "nu îi pasă prea mult" de atitudinea frontului în privinţa imigraţiei, dar susţine promisiunea noului primar de a consolida poliţia. "Sunt din ce în ce mai multe infracţiuni aici", a declarat el. 

Atracţia pe care FN o exercită asupra minorităţilor face parte dintr-o strategie deliberată, susţine bloggerul Octave Nitkowski, care a scris o carte despre Frontul Naţional. În trecut, extrema dreaptă franceză obişnuia să atace grupurile care deviau de la tradiţia creştină, albă şi patriarhală a ţării. Minorităţile religioase, sexuale sau etnice erau tratate ca suspecte. În prezent, susţine Nitkowski, FN are un singur ţap ispăşitor: islamul radical. "Ei susţin drepturile evreilor, femeilor, homosexualilor şi altora prezentându-i ca victime ale fundamentaliştilor islamici", afirmă el.

NOI acuzaţii de spionaj în PE: "Este un agent de influenţă rus"

Europarlamentarul ungar de extremă dreapta Bela Kovacs nu este singurul acuzat că lucrează pentru Rusia, cazul lui fiind precedat de cel al eurodeputatului leton Tatjana Zdanoka, anchetată de autorităţile din ţara sa în legătură cu acuzaţii similare, relatează publicaţia electronică EUObserver, conform Mediafax.

Tatjana Zdanoka, membră a Alianţei letonilor ruşi, care a fost unul dintre observatorii de la referendumul din Crimeea, este acuzată că ar fi agent de influenţă rus în Letonia şi în Parlamentul European.

Ea neagă însă acuzaţiile, afirmând că în opinia ei discriminarea faţă de ruşii din Letonia şi criticile din partea UE au "standarde duble" în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor în Europa.

"Dacă antisemitismul şi rasismul sunt interzise, trebuie să interzicem şi "rusofobia", care este foarte răspândită în Europa. Ca rus, pot să simt acest lucru", a declarat ea.

În prezent, Zdanoka face parte din grupul Verzi/EFA din Parlamentul European, care ia în considerare posibilitatea de a o exclude din cauza declaraţiilor ei controversate cu privire la situaţia din Ucraina.

Zdanoka şi-a atras criticile după ce a mers în Crimeea ca observator pentru referendumul de independenţă de Ucraina, care a avut loc în martie. În prezent, ea este anchetată de autorităţile letone şi este acuzată că ar fi agent de influenţă rus în Letonia şi Parlamentul European. 

Biroul Procurorului-şef al Ungariei a anunţat joi că a cerut preşedintelui Parlamentului European (PE) să ridice imunitatea parlamentară a eurodeputatului Jobbik Bela Kovacs, suspectat că spionează instituţii europene în favoarea Rusiei.

În general, Alianţa letonilor ruşi susţine o cooperare mai strânsă cu Rusia mai degrabă decât cu UE. Totuşi, partidul nu are foarte mult sprijin pentru moment, iar şansele lui Zdanoka de a rămâne în Parlamentul European după alegerile din mai sunt mici. 

Partidele care exprimă critici moderate la adresa UE ar urma să câştige alegerile europene în Letonia. Împreună, ele ar urma să obţină şase dintre cele opt mandate pe care pe deţine ţara în PE, potrivit PollWatch2014.eu.

Problema minorităţilor în ţările baltice tensionează de mai mulţi ani relaţiile cu Moscova. Ea reapare în timp ce apărarea populaţiei rusofone este motivul invocat de Moscova pentru implicarea în criza ucraineană. 

Lituania, Letonia şi Estonia, foste teritorii ale URSS, numără minorităţi importante apatride, majoritatea rusofoni, care nu pot primi cetăţenie dacă nu stăpânesc limba ţării. 

Nigel Farage: Nu vreau să am vecini români!

Nigel Farage a şocat ascultătorii unui post de radio din Londra atunci când a dezvăluit că nu vrea să aibă vecini români, într-un interviu acordat LBC, relatează International Business Times UK, în pagina electronică de sâmbătă, conform Mediafax.

Farage a declarat că îşi menţine un comentariu anterior potrivit căruia ar fi "îngrijorat" dacă alături de el s-ar muta nişte români. Liderul UKIP a invocat statisticile privind infracţiunile comise de români. 

"Am fost întrebat dacă aş fi îngrijorat în cazul în care un grup de români s-ar muta lângă mine. Dacă trăieşti în Londra cred că ai fi" îngrijorat, a declarat el.

Farage a negat însă că alimentează extremismul împotriva imigranţilor, insistând: "Nu demonizez pe nimeni. Demonizez clasa politică ce a deschis uşa permiţând să se întâmple astfel de lucruri".

Când jurnalistul James O'Brien l-a întrebat care ar fi diferenţa între românii care s-ar muta lângă el şi germani, referindu-se la faptul că soţia lui Nigel Farage este cetăţean german, acesta a răspuns: "Ştiţi diferenţa". 

El a fost rugat să comenteze şi declaraţiile sale anterioare cu privire la faptul că nu îi place să audă vorbindu-se doar în limbi străine în trenurile din Londra, având în vedere că propria lui soţie vorbeşte în germană la telefon. 

"Nu cred că vorbeşte în tren. Aceasta este ideea", a răspuns Farage.

Directorul de comunicare al Ukip, Patrick O'Flynn, fost editorialist al Daily Express, a întrerupt interviul atunci când subiectul s-a îndreptat către fondurile cerute de la Bruxelles ca europarlamentar. Farage a ignorat intervenţia acestuia şi, potrivit angajaţilor LBC, O'Flynn a fost nevoit să îl scoată afară din studio.

Farage a primit milioane de lire sterline din banii contribuabililor de când a devenit europarlamentar, în 1999. Recent, el este chestionat în legătură cu ce s-a întâmplat cu zeci de mii de lire sterline destinate administrării unui birou al partidului.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. PNL se întărește cu oamenii lui Voiculescu și cu Partidul Popular

Conducerea PNL s-a reunit, ieri, în ultima ședință înaintea alegerilor europarlamentare. 

Cu doar o săptămână înainte de finalul campaniei electorale, liberalii au dorit să dea un ultim mesaj de forță. Mai întâi, Delegația Permanentă a partidului a votat fuziunea prin absorbție cu Partidul Popular, condus de Costel Caras, care a devenit, cu această ocazie, vicepreședinte al PNL. La rândul său, acesta a afirmat că aproximativ 30.000-40.000 de membri ai Partidului Popular vor trece automat în PNL. În plus, liberalii au dat și o lovitura Partidului Conservator. Aceștia au anunțat că aproape toată organizația PC Sector 3 va trece la PNL, în frunte cu fostul lider al organizației Virgil Drăcea.

Tandem Antonescu-Iohannis

Pe ultima sută de metri a campaniei, tandemul Antonescu- Iohannis este folosit din plin. Conducerea PNL a dorit să dea un mesaj și în vederea alegerilor prezidențiale și să arate că este capabilă să preia guvernarea țării. Astfel, liberalii au prezentat programul economic al partidului. „Este nucleul programului de guvernare pe care îl vom constitui până la finalul anului. Vrem să avem un program de guvernare care poate fi pus în practică. Vrem să lansăm acest document în dezbatere publică”, a spus Iohannis.

Acesta a precizat că a lucrat la program alaturi de Lucian Isar, Eugen Nicolăescu, dar și că fostul ministru de Finanțe Daniel Chițoiu nu a contribuit la acesta. Programul economic al PNL, adoptat, ieri, în Delegația Permanentă, propune plafonarea TVA și a altor impozite și taxe la 16%, renunțarea la ideea unui nou acord cu FMI, mizând pe un ritm de creștere economică anuală de 5% în următorii 10 ani. Astfel, potrivit programului economic, impozitarea muncii ar urma să ajungă de la 45% cât este în prezent - plătit de angajat și angajator - la 16% plătit de angajat și 16% plătit de angajator. De asemenea, liberalii au în vedere reducerea TVA de la 24% la 16%.

O altă măsură privește „revizuirea sistemului de impozite și taxe introduse în afara Codului Fiscal, așa numite taxe parafiscale, și diminuarea numărului acestora cu cel puțin 50% în decurs de 3 ani”. În plus, liberalii insistă asupra introducerii insolvenței persoanelor fizice.

După un port, Ponta face cadou un aeroport

Ministerul Transporturilor, condus de Dan Șova (foto), pregătește o nouă Hotărâre de Guvern prin care să transfere 80% din acțiunile deținute la Aeroportul Timișoara către Consiliul Județean Timiș, a susținut, prim-vicepreședintele PDL, Cătălin Predoiu. 

„CJ Timiș este condus de Titu Bojin, un apropiat al lui Ilie Sârbu, socrul premierului. În curând Ministerul Transporturilor o să rămână fără domeniu de activitate”, a arătat Predoiu. Prim-vicepreședintele PDL le-a atras public atenția premierului Victor Ponta și ministrului Dan Șova că transferul gratuit de acțiuni printr-o Hotărâre de Guvern este ilegală.

„Îi cer premierului să nu transforme Guvernul într-un grup infracțional organizat”, a spus Predoiu. În proiectul hotărârii de guvern, intrat în posesia EVZ, se arată că „se aprobă transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acțiuni al Aeroportului Timișoara - Traian Vuia, reprezentând un număr de 128.064 acțiuni, în valoare de 10 lei fiecare, din proprietatea privată a statului și din administrarea ministerului Transporturilor în proprietatea privată a județului Timiș și în administrarea Consiliului Județean Timiș.”

De asemenea, în document se precizează că județul Timiș, prin Consiliul Județean, exercită toate drepturile și execută toate obligațiile ce decurg din calitatea de acționar la Aeroportul Traian Vuia, în condițiile legii.

„Un troc politic cu populația”

Primarul Constanței, Radu Mazăre, a explicat, ieri, referitor la transferarea acțiunilor portului către municipalitate, că este vorba despre respectarea principalei promisiuni electorale făcute populației din oraș. „Este un troc politic cu populația. Aceasta a fost principala promisiune. (...) Este o înțelegere între politicianul care a cerut votul și a spus pentru ce și ce va face când ajunge la putere și populația care a dat votul. E logic, portul vine acasă”, a spus Mazăre.

Traian Băsescu: Lipsa statului de drept şi corupţia sunt RISCURI pentru SECURITATEA naţională. Ucraina, un rezultat al corupției. ”Justiția a început în mandatul meu de la bilețelul lui Tăriceanu, care îmi cerea să-l apăr pe Patriciu”

Președintele Traian Băsescu a susținut că lipsa statului de drept şi corupţia reprezintă riscuri pentru securitatea naţională, el dând exemplul Ucrainei. Totodată, președintele a arătat că în România nu s-a renunţat la politizarea instituţiilor, în special a celor guvernamentale. Șeful statului a participat la dezbaterea „Statul de drept şi lupta împotriva corupţiei” organizată de Fundația „Mișcarea Populară” la Alba Iulia. Vă prezentăm cele mai importante declarații:

Traian Băsescu:

Revin cu bucurie la Alba și mai ales pe fondul unei teme interesante la care sunt convins că pot aduce contribuții ca om care de 10 ani lupt fără menajamente pentru statul de drept.
Este adevărat am avut și potrivinici de la trusturi de presă conduse de turnători și condamnați până la Ghiță.
Justiția a început în mandatul meu de la bilețelul lui Tăriceanu, care mi-a trimis un bilețel să îl apăr pe Patriciu
Un partid trebuie să-și asume depolitizarea celorlalte structuri
Cred că Fundația și partidul Mișcarea Populară își pot asuma în 2016 acest obiectiv de a depolitiza aceste structuri
Acum e numit politic la ANAF, la județul Sălaj, îi hărțuiește pe cei care au firme și țin de alt partid.
Direcțiile de învățământ- sunt buni directori de la PSD, ceilalți nu
Nu putem spune că România este un stat de drept pentru că partidele nu au renunțat la politizarea instituțiilor
Trebuie să existe voința politica pentru a se face această depolitizare
Lipsa statului de drept și corupția ne împing și către alte zone, riscuri pentru securitatea naţională.
Ucraina este un rezultat al corupţiei crâncene care a existat în ţară şi în timpul lui Timoşenko şi în timpul lui Ianukovici .Țara a fost atât de vulnerabilă încât i s-a luat Crimeea fără să se tragă un glonț. Deci, corupția poate distruge un stat.
Corupția este o mare vuilnerabilitate și asta am scris și în strategia de apărare pe care am trimis-o Parlamentului și în 2010, care nu a fost aprobată nici azi.
Campaniile mass-media. Spre exemplu, Grupul Intact, grupul lui Ghiţă, RTV, duc campanii de dezbinare a naţiunii, de rupere a coeziunii naţiunii. Acest tip de vulnerabilităţi nu apar din neant, ele sunt coordonate şi produc efecte, iar în cele din urmă se poate întâmpla exact ca în Ucraina
O națiune care nu e coezivă nu poate rezista în fața unor amenințări.
Se poate întâmpla exact ca în Ucraina. NATO funcționează în momentul în  care un stat este atacat, dar pentru astfel de mișcări în care armata nu pătrunde nu există articol care să cheme la solidaritate.
Problema statului de drept înseamnă și respectarea drepturilor omului, unul dintre ele fiind dreptul la imagine
Aș spune că România este la stadiul la care trebuie să facă urgent depolitizarea instituțiilor și accelerarea integrării
Integrarea înseamnă și buna funcționare a instituțiilor
România s-a obișnuit să se autoflageleze. România e departe de a fi cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană. Trebuie să ne batem toți pentru a schimba această percepție
Un sistem integral corupt este sistemul de sănătate. Marea problemă a fost blocarea noii Legi a sănătății și asta este tot o acțiune care reflectă corupție
Nicio țară când are plățile suspendate nu oprește plățile către constructori.
Întrebat care este soluția depolitizării instituțiilor: Votați PMP !
Pentru că acest partid nou şi-a propus ca în 2016 să obţină 30 la sută la alegerile legislative. E un partid care s-a născut prematur, planul cu profesorul Preda era să înfiinţăm partidul după ce termin eu mandatul. S-a făcut un sondaj, s-a decis înfiinţarea în ianuarie, dacă tot s-a înfiinţat nu putea să nu participe la europarlamentare, dar planul era ca acest partid să fie de guvernământ în 2016
Partidele înfiinţate în 1990, 1991, 1992 şi-au epuizat capacitate de progres şi de a moderniza România.
Aduceţi-vă aminte şi pe drăguţul de Crin Antonescu, care şi-a schimbat discursul acum, rămâne de văzut dacă şi-a schimbat doar blana şi ce facem cu năravul.
Trebuie un partid nou care îşi asumă acest lucru (depolitizarea instituţiilor - n.r.), pentru că depolitizarea este prevenirea riscului de a avea un stat slab.
Depolitizarea este cheia succesului României.
Despre depolitizarea învățământului: Vă dau un exemplu, când am venit în funcția de președinte era un domn Vântu care știa tot ce este în SRI, iar șeful SRI circula cu mașină cu nr SOV.
La fel se poate face și cu învățământul. Eu am eradicat acest tip de lucru și cred că același lucru se poate face și cu educația. Nu se poate face decât cu voință politică. Trebuie să fie un partid care să vrea depolitizarea educației, nu văd altă soluție.
Trebuie să avem grijă de menținerea coeziunii națiunii și de neacceptarea grupului de ciocoi asupra deciziei politice. Să-i dai portul Constața lui Mazăre, un element de dispreț. Să-l ia Măzărică, clovnul național să facă ce vrea acolo.
Nu am să tac, cum nu tac nici pe tentativa premierului de a lua poliția în directa lui subordine
Deci, sunt lucruri pe care eu, ca responsabil al securității naționale, le văd.

Schimbarea

Am spus-o mereu: eu cred că principala probemă a României de azi - care le înglobează pe toate şi din care derivă toate - sunt mentalităţile majorităţii poporului. De aici a şi apărut capcana: din această "mlaştină" s-a născut o clasă politică coruptă pliată perfect pe structura de gândire populară. Azi, poporul de află într-un cerc vicios: prizonier al propriilor mentalităţi puse în operă instituţional şi metodologic de montrul pe care l-a născut din somnul raţiunii sale - clasa politică.

Numai o schimbare masivă, bruscă şi radicală, o revoluţie a mentalităţilor de la baza piramidei în sus va schimba ierarhia şi conducerea de la vârf. Aşteptăm degeaba de la falsele elite să genereze schimbarea în bine. Nu o vor face pentru că le este foarte bine aşa, atâta vreme cât după ce că le îmbogăţim, le mai şi votăm cu o încăpăţânare stupefiantă. Binele lor este altul decât binele nostru.

Sistemul de care toată lumea se plânge ipocrit este întreţinut chiar de cei care se plâng de el. Faptul că nu ne schimbăm mentalităţile face ca pe oricine am vota să câştige tot... sistemul.
Asta se întâmplă pentru că nu ne putem imagina cu adevărat altceva. Mintea colectivă pur şi simplu nu are maturitatea de a concepecu adevărat o altă lume. Şi, în timp ce susţine în ţară moral, financiar şi politic nişte elite false, îi invidiază sau dispreţuieşte pe cei care exasperaţi de mentalităţile toxice de aici aleg să emigreze. Iar Sistemul se bucură de fapt, în secret, că astfel scapă de nişte poetenţiali inamici care l-ar putea distruge pe viitor. Iar societatea, în loc să facă zid în jurul acestor valori şi să le păstreze în ţară, schimbând sistemul, preferă să menţină sistemul la putere prin vot şi partide politice. 

Voltaire spunea foarte bine că: "Nu ne putem dori ceva ce nu cunoaştem". Probabil că aici stă una dintre explicaţiile impasului de voinţă de schimbare în care ne aflăm.

Despre rezistenţa la schimbare se vorbeşte pe website-ul www.brainpickings.org. în articolul "Despre psihologia incapacităţii de a ne schimba mentalitatea", unde se prezintă cartea unuia dintre cei mai reputaţi psihologi de azi, David McRaney - "Nu eşti atât de deştept pe cât te crezi", considerată una dintre cele mai bune cărţi de psihologie din 2011. McRaney susţine că auto-minţirea este tot atât de firească şi naturală condiţiei umane pe cât sunt degetele pentru mână. "Odată ce o idee se ataşează colecţiei personale de credinţe", spune autorul, "tendinţa naturală umană este să conserve şi să potejeze instinctiv această idee de orice agresiune". Când ceva sau cineva ne contrazice această idee, tendinţa este de a o proteja orbeşte, nu de a începe să ne punem întrebări, consolidându-ne astfel ideea până la fixism şi prejudecată. Şi exact pe slăbiciunea asta mizează sistemul pentru a se conserva.

CRISTIAN CRISBASAN
JURNALUL NATIONAL

Ce "cărţi" va împărţi Biden?

Vizita vicepreşedintelui SUA, Joe Biden, este aşteptată cu mare interes în România. Turneul european al nr. 2 de la Casa Albă vine să întărească asigurările date aliaţilor din Est de administraţia americană că angajamentele de apărare vor fi respectate în cazul unui conflict. Criza ucraineană a pus pe tapet iar teza “pericolului rusesc”. Presiunea pe care o exercită Rusia acum nu mai este o simplă discuţie academică sau o temă pentru jocurile strategice la colocviile de apărare. 

După ieşirea din haosul instituţional produs de perestroika lui Gorbaciov şi trecerea la capitalismul clanurilor lui Elţîn, Rusia a recuperat sub Putin cele două decenii pierdute şi apare în poziţia din 1989: inamicul NATO. În doar două luni, după explozia Maidanului din Kiev, europenii descoperă iar retorica din Războiul Rece, îngropată de căderea zidului berlinez.

Aflăm că se “pune” de un nou zid, care este trasat de proiectanţii strategiei războinice, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Linia de demarcaţie este încă neclară în Caucaz şi se fac eforturi pentru a o întinde şi în Caspica.

România apare într-o poziţie de primă linie ca avanpost al NATO la Marea Neagră, fiind asigurată în faţa unei agresiuni atât prin activarea articolului 5, cât şi prin parteneriatul strategic cu Statele Unite. Ca atare, NATO şi SUA se bazează pe România ca un aliat fidel, care şi-a arătat angajarea pe linie militară în ultimul deceniu în războaiele calde din Irak şi Afganistan.

Vicepreşedintele Joe Biden, cel care este responsabil cu “scutul”, nu ajunge la Bucureşti cu sarcini noi, ci vine să le întărească pe cele vechi. Găseşte aici, după vizitele din 1999 şi 2009, structuri militare care îşi cunosc mai bine decât aliaţii estici “adversarul natural”. Spre deosebire de celelalte ţări din blocul comunist european, în România dekaghebizarea, realizată în linii mari de Ceauşescu, a fost o misiune mai simplă, iar puterea de influenţare a Rusiei, mai redusă. Biden cunoaşte bine şi “Dosarul moldovenesc” şi ştie că vulnerabilitatea constă tocmai din dorinţele Moscovei de a-şi atrage iar provinciile marginale ale fostului imperiu.

Biden va avea o întâlnire mai mult protocolară cu Băsescu, neinteresant ca preşedinte cu mandat aproape expirat şi personaj conflictual, cu derapaje în politica externă. Criticile aduse diplomaţiei SUA pentru prestaţia neconvingătoare din conflictul din Ucraina îl vizează indirect pe Biden, care a avut multe convorbiri cu Ianukovici în vâltoarea “Maidanului”. Principalul interlocutor va fi Victor Ponta, văzut ca şi câştigător pentru Cotroceni, poziţie din care, materializată într-un mandat prezidenţial, va putea conduce România până în 2022. Americanii, ca şi ruşii, adoră stabilitatea şi înţelegerile într-un cadru cât mai restrâns. În consecinţă, Biden face la faţa locului o ultimă verificare înainte de alegerile.

Vicepreşedintele SUA are însă o misiune mult mai complicată în Cipru, unde trebuie să  împace Nordul cu Sudul insulei. În acest punct al Mediteranei se înnoadă interese ale Greciei, Turciei, Israelului, iar fără armonizarea lor, ecuaţia din Caucaz şi punctul nodal al unui acord SUA-Iran, care se întrevede, nu poate fi atins. În plus, scutul de care răspunde Biden nu poate fi întins mai mult decât plapuma actualelor angajamente.

DAN CONSTANTIN

JURNALUL NATIONAL

Crime în numele religiei. O femeie a fost condamnată la moarte pentru că s-a convertit la creştinism

O femeie din Sudan a fost condamnată la moarte în ţara sa pentru că s-a convertit la creştinism. 

Judecătorul i-a ordonat femeii de 27 de ani să se convertească la islamism, iar atunci când aceasta a refuzat, tribunalul a condamnat-o la moarte. 

Mai mult, femeia este acuzată şi de adulter, pentru că s-a căsătorit cu un bărbat creştin. 

Avocatul femeii spune că va face apel şi speră ca femeia să nu fie ucisă pentru credinţa sa. 

Timoșenko vrea referendum pentru aderarea Ucrainei la NATO și UE

Fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko a propus ca, odată cu scrutinul prezidențial de pe 25 mai, să se organizeze și un referendum privind aderarea țării sale la NATO și UE, informează RIA Novosti, potrivit Agerpres.

Conform unui anunț făcut joi de formațiunea condusă de Iulia Timoșenko, Batkivșcina, candidata la președinție a formulat această idee la o reuniune a Consiliului bisericilor și organizațiilor religioase din Ucraina.

”Dacă vrem să avem pace, atunci trebuie să devenim parte integrantă a lumii democratice. Această problemă trebuie lămurită într-un referendum național ucrainean. Acesta din urmă trebuie să se desfășoare în paralel cu alegerile prezidențiale. Trebuie să luăm o decizie definitivă privind statutul Ucrainei ca stat unitar, aderarea la UE și participarea la sistemele colective de menținere a păcii. Trebuie să facem o alegere istorică”, a spus Iulia Timoșenko.

Un alt candidat la președinția Ucrainei, Petro Poroșenko, considerat favoritul scrutinului, declara la începutul lunii aprilie că în rândul populației ucrainene nu există încă o susținere suficientă pentru o eventuală aderare la NATO, o astfel de opțiune fiind sprijinită de numai 39% dintre ucraineni.

Unul din cele mai mari state din Europa vrea să LIVREZE nave de RĂZBOI ruşilor. Reacţia AMERICII

Secretarul de Stat american, John Kerry, i-a reafirmat omologului său francez, Laurent Fabius, că Washingtonul se opune ca Parisul să livreze nave de război Moscovei, din cauza crizei ucrainene, a anunţat joi diplomaţia americană, citată de AFP.

Dosarul celor două nave militare de tip Mistral pe care Franţa urmează să le livreze Rusiei a dominat vizita de luni şi marţi a lui Laurent Fabius în Statele Unite şi a provocat tensiuni între cele două ţări aliate. O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Marie Harf, a confirmat faptul că cei doi miniştri au "discutat despre această vânzare" în cursul întrevederii care a avut loc marţi la Washington. 

"Ne-am exprimat de mai multe ori pe lângă Guvernul francez îngrijorările legate de această vânzare şi nu credem că este momentul potrivit pentru a continua astfel de contracte militare, ţinând cont de acţiunile Rusiei vizând destabilizarea vecinilor", a explicat Marie Harf.

Marţi, în cursul unei conferinţe de presă, Fabius a apărat contractul prin care Franţa s-a angajat să vândă două nave de război Rusiei. Franţa şi Rusia au semnat în 2011 un contract privind achiţionarea de către Moscova a două nave de tip Mistral, prima urmând să fie livrată în octombrie 2014, iar a doua în 2015. Cele două sunt nave de proiecţie şi comandament (BPC), ambarcaţiuni de război polivalente care pot transporta elicoptere şi tancuri. 

Ministrul francez a răspuns scurt că omologul său american nu i-a cerut în mod oficial să renunţe la onorarea contractului şi a repetat că "decizia finală urmează să fie luată în octombrie". "Franţa nu trebuie să primească lecţii de fermitate din partea cuiva (...). Franţa îşi face datoria fie că este vorba despre Ucraina, fie oriunde în altă parte", a declarat şeful diplomaţiei franceze.

C.I.A. ARE PROGRAME SPECIALE PENTRU CONTROLUL MINŢII!

Sîntem în anul 1953, 13 aprilie. Într-un birou al CIA (Central Intelligence Agency), conducătorul organizaţiei de spionaj al SUA, Allen Welsh Dulles, semnează o decizie importantă. El însărcinează Departamentul pentru Informaţii Ştiinţifice (Scientific Intelligence Division) să elaboreze metode pentru controlul minţii. Acest program avea să capete numele de MKUltra şi multă vreme va fi învăluit în cel mai deplin secret. Era atît de confidenţial şi, probabil, compromiţător, încît, în 1973, directorul CIA din acea vreme a decis distrugerea tuturor documentelor legate de acest subiect. Din acest motiv este imposibilă o reconstituire completă a activităţilor desfăşurate în cadrul programului MKUltra.

Totuşi, dintr-o eroare de clasificare, un număr de circa 20.000 de documente au supravieţuit distrugerii ordonate de şeful CIA. Pe baza lor putem să ne facem măcar o imagine asupra a ceea ce a fost MKUltra, programul american pentru controlul minţii. Decizia de a distruge documentele legate de MKUltra era una oarecum firească. Programul, desfăşurat timp de aproape două decenii de către CIA, încălcase adesea drepturi civile elementare. Oameni au fost supuşi unor experimente care le primejduiau viaţa, fără a li se cere acordul. Probabil că încă mai există unele aspecte legate de programul MKUltra care nu au fost, şi nu vor fi niciodată, dezvăluite publicului. Asta lasă loc multor teorii ale conspiraţiilor, conform obiceiului zilelor noastre.

Obiectivele

Aşa cum v-am obişnuit, nu iau în seamă teoriile conspiraţiilor. Prefer să mă bazez numai pe ceea ce poate fi dovedit. Iar MKUltra, atît cît se ştie despre acest program, depăşeşte, uneori, ceea ce ne-am putea imagina despre un program desfăşurat de către o agenţie de spionaj. De obicei, documentele oficiale sînt plicticoase. Birocraţia obligă la folosirea limbii de lemn, şi din acest motiv, cel mai adesea, prefer să nu dau citate lungi din asemenea documente. Totuşi, există un document, din mai 1955, în care se precizau obiectivele programului MKUltra, care cred că merită un citat amplu. Să nu uităm, este vorba despre un program prin care se încerca manipularea comportamentului uman, în scopuri de spionaj. Pentru aceasta, CIA a lansat programe de cercetare prin care se încercau obţinerea de substanţe şi elaborarea de metode care puteau duce la îndeplinirea obiectivelor MKUltra, după cum urmează:

1. Substanţe care să ducă la gîndire ilogică şi impulsivitate exagerată, astfel încît subiectul „atacului” să fie discreditat public.

2. Substanţe care să amplifice procesele de gîndire şi percepţia.

3. Substanţe care să prevină sau să contracareze efectele alcoolului.

4. Substanţe care să amplifice efectele alcoolului.

5. Substanţe care să producă, într-o manieră reversibilă, semne şi simptome ale unor boli cunoscute, ce ar putea fi folosite pentru simularea unor maladii.

6. Substanţe care să facă mai uşoară hipnotizarea sau să îi amplifice efectele.

7. Substanţe care să crească rezistenţa persoanelor la tortură şi privaţiuni pe timpul interogatoriilor şi la procedurile de „spălare a creierului”.

8. Substanţe şi proceduri fizice care să provoace amnezia pentru evenimente care s-au produs înainte şi pe timpul folosirii lor.

9. Metode fizice prin care să se producă şoc şi confuzie pe o perioadă mare de timp şi care să poată fi folosite pe ascuns.

10. Substanţe care să producă dizabilităţi fizice cum ar fi: paralizia picioarelor, anemie acută etc.

11. Substanţe care să producă euforie „pură” fără consecinţe ulterioare.

12. Substanţe care să ducă la alterarea personalităţii astfel încît subiectul să devină dependent de o altă persoană.

13. Materiale capabile să provoace confuzii mentale, astfel încît subiectul să nu mai poată minţi pe timpul interogatoriului.

14. Substanţe care să reducă voinţa şi eficienţa muncii, chiar şi atunci cînd sînt administrate în cantităţi nedetectabile.

15. Substanţe care să slăbească sau să distorsioneze văzul şi auzul, de preferat fără efecte permanente.

16. Substanţe cu acţiune imediată, care să poată fi administrate în băuturi, ţigări, mîncare etc. Acestea să fie sigure în folosire, să producă amnezie şi să poată fi folosite oricînd de agenţi.

17. Substanţe care să poată fi administrate în secret şi care, în cantităţi foarte mici, să ducă la incapacitate fizică.

Bănuiesc că aveţi şi dumneavoastră senzaţia că am pătruns în laboratorul domnului Q, cel care proiecta gadget-uri pentru James Bond… Numai că, în acest caz, nu avem de-a face cu imaginaţia vreunui scenarist. Obiectivele prezentate mai sus, vă reamintesc, sînt desprinse dintr-un document oficial.

Argumentele

Înainte de a prezenta cîteva dintre acţiunile concrete ale CIA în cadrul programului MKUltra, cred că ar trebui să încercăm să vedem care ar fi putut fi argumentele pentru lansarea unui asemenea program amplu pentru manipularea personalităţii şi comportamentului indivizilor. Acesta nu a fost primul şi singurul program de control al comportamenului uman. Înaintea lui, CIA a finanţat, în 1951, programul ARTICHOKE, în care sutudia hipnoza şi dependenţa de morfină. Au mai existat şi programele MKSEARCH, MKOFTEN, BLUEBIRD care aveau drept ţintă diferite aspecte ale comportamentului uman. Separat de CIA, Marina SUA a desfăşurat programul Chatter, între 1947 şi 1953. Probabil că ideea plutea în aer.

Începuse deja războiul rece şi de dincolo de cortina de fier veneau ştiri alarmante, despre felul în care comuniştii experimentau şi stăpîneau tehnici de persuasiune avansate, care duceau la alterarea judecăţii şi personalităţii umane. Cele mai multe dintre ele le găsim prezentate şi analizate într-un document declasificat al CIA, elaborat în februarie 1956. Documentul, intitulat „BRAINWASHING from A Psychological Viewpoint” (Spălarea creierului din punct de vedere psihologic), face o trecere în revistă a procedurilor folosite de către regimurile comuniste pentru alterarea masivă a personalităţii. Documentul de 92 de pagini, pe care l-am citit cuvînt cu cuvînt, are darul să şocheze încă de la început. Moto-ul lui este un citat din romanul Verdun publicat de Jules Romains în 1916. Iată acest citat: „Ştim că oamenii pot fi convinşi să facă orice. Este doar o problemă de găsire a mijloacelor. Dacă le creezi multe dificultăţi şi îi iei treptat, îi poţi convinge să îşi omoare părinţii, să îi facă tocană şi să îi mănînce.” Un citat cît se poate de şocant. În prefaţa lucrării mai este dat şi un exemplu de spălare a creierului.

În decembrie 1948, cardinalul József Mindszenty era arestat pentru complot împotriva statului comunist. În 1949, deşi era complet nevinovat, Mindszenty a „recunoscut” în faţa tribunalului o serie lungă (şi absurdă) de crime: furtul bijuteriilor Coroanei Ungariei, arestarea guvernului ungar, declanşarea celui de al III-lea război mondial etc. În documentul citat se scrie despre acest caz că a fost vorba despre „o alterare masivă a proceselor de gîndire care a dus la mărturia cardinalului” şi că „incredibila logică aparentă a mărturisirilor unui om cu o asemenea inteligenţă nu poate avea o altă explicaţie. Acest om a fost redus la starea în care procesele de gîndire nu mai erau controlate de o judecată critică.” În lucrarea amintită se face o amplă trecere în revistă a tehnicilor folosite de către regimurile comuniste pentru alterarea personalităţii umane.

Tehnici de interogare, mai mult sau mai puţin subtile, izolarea aproape totală a prizonierului, diferite forme de tortură psihică şi fizică etc. sînt folosite pentru a modifica personalitatea celui vizat. Se vorbeşte şi despre prizonierii americani din timpul războiului din Coreea. „Un aspect interesant priveşte comportamentul prizonierilor de război, care au suportat proceduri de spălare a creierului în timpul războiului coreean. Unii dintre aceştia au ajuns în faţa Curţii Marţiale, alţii au dat declaraţii umilitoare în presă. Este uimitor faptul că nici unul dintre aceştia nu a spus: «Am fost spălat pe creier, am crezut ceea ce se spunea la radio». Se pare că ei nu au putut să îşi explice ceea ce li s-a întîmplat. Unii se întreabă dacă această inabilitate de a comunica propria experienţă nu este asemănătoare cu cea a celor reveniţi dintr-o criză schizofrenică. Lor le este imposibil să îşi descrie criza. În mod similar, cei care au fost supuşi la proceduri de spălare a creierului vorbesc despre experienţa lor ca fiind ceva «indescriptibil». (…) Victima «uită» literalmente ceea ce i s-a întîmplat pe timpul procesului de spălare a creierului.”

Experimentele

La vremea la care s-a lansat programul MKUltra, cunoştinţele din domeniul psihologiei şi psihofarmacologiei erau extrem de puţine şi vagi. CIA nu era şi nu este o agenţie pentru cercetări ştiinţifice şi, din acest motiv, prin intermediul unor organizaţii fantomă, cum ar fi The Society for the Investigation for Human Ecology, a distribuit fonduri către universităţi şi spitale pentru a îndeplini obiectivele programului MKUltra. Se pare că 86 asemenea instituţii au primit bani de la CIA, fără ca cercetătorii implicaţi să fie informaţi că participă la un program ultrasecret. Desigur, cercetătorii, nefiind nişte persoane lipsite de etica cercetării ştiinţifie, au aplicat codurile de conduită valabile în acea vreme. Din nefericire, standardele vremii permiteau cruzimi de neimaginat în zilele noastre. Să vă dau cîteva exemple.

Tehnici de tortură experimentate la Universitatea McGill

Universitatea McGill se află în Montreal, Canada. Aici s-au desfăşurat cîteva dintre experimentele din cadrul programului CIA de control al comportamentului uman. Unul dintre ele, subproiectul 68 din cadrul programului MKUltra, a fost realizat de către psihiatrul Donald Ewen Cameron. Acesta pleca de la ideea”restructurării” minţii umane care ar putea vindeca anumite boli psihice. El credea că acestea sînt o consecinţă a felului în care individul a „învăţat” să vadă lumea. Pentru a corecta viziunea anormală asupra lumii, credea Cameron, ar fi nevoie de o „recablare” a conexiunilor cerebrale.

Pacientul trebuia, mai întîi, să fie adus la starea din copilărie, iar restul să fie „şters”. Pare logic, nu-i aşa? Astăzi am vorbi de o procedură violentă de „spălare a creierului”. Cameron credea că este vorba despre o procedură medicală legitimă. Într-o primă etapă, pacientul era adus la „starea de copil”. Pentru aceasta erau utilizate unele droguri, care făceau ca pacientul să doarmă neîntrerupt vreme de 10 zile. După aceea, erau supuşi, timp de 15 zile unor şocuri electrice puternice. În unele cazuri, Cameron a adăugat şi forme extreme de privare senzorială (practic, pacienţii erau închişi în celule individuale în care domneau întunericul şi liniştea depline).

Cameron descria astfel rezultatele acestor prime etape: „Pacientul nu pierdea nu numai noţiunile de spaţiu şi de timp, ci şi toate trăirile (…). În formele mai avansate, pacientul nu mai putea nici măcar să meargă fără ajutor şi avea dublă incontinenţă.” În cea de a doua etapă, începea „recablarea” propriu-zisă. Pacienţii erau obligaţi să asculte neîntrerupt mesaje specifice, prin care să fie „restructurată” viziunea pacientului asupra lumii. Mesajele erau repetate de 500.000 de ori. Nu cred că mai este nevoie de vreun comentariu. Voi mai spune doar că aceste experimente cumplite au stat la baza redactării unor capitole din manualul „KUBARK Counterintelligence Interrogation” al CIA.

Drogurile

O cale mai simplă pentru a influenţa comportamentul uman părea a fi utilizarea anumitor droguri. CIA şi-a concentrat atenţia asupra LSD-ului, un drog semisintetic, sintetizat pentru prima oară în 1938. CIA a finanţat mai multe programe de cercetare ale efectelor LSD-ului. Uneori, a apelat la voluntari, alteori drogul a fost administrat, în secret, unor oameni care habar nu aveau că participă la vreun experiment. A existat cel puţin o victimă a acestor experimente. În 27 noiembrie 1953, Frank Olson, un expert civil în domeniul microbiologiei, din cadrul armatei americane, se arunca pe fereastra camerei de la etajul 10 a Hotelului Statler, din New York, unde era cazat.

Gestul său era inexplicabil. Ar fi rămas un mister, dacă nu ar fi putut să fie reconstituite evenimentele care au precedat acest gest fatal. Cu cîteva zile mai devreme, pe 19 noiembrie, a fost organizată o reuniune a cîtorva oameni de ştiinţă din cadrul armatei şi CIA. Cu această ocazie, au fost servite şi băuturi. Într-o sticlă de Cointreau, un agent al CIA a pus, pe ascuns, 70 de micrograme de LSD. Apoi a urmat monitorizarea atentă a celor care primiseră drogul. În cazul lui Olson, lucrurile au luat o întorsătură dramatică. La scurt timp după administrarea drogului, a început să prezinte simptome grave de paranoia şi schizofrenie.

Deoarece CIA nu dispunea de nici un psihiatru în localitatea în care se desfăşurase întrunirea care servise drept paravan pentru experimentul cu LSD, Olsen a fost trimis la New York pentru asistenţă psihiatrică. Este aproape incredibil. CIA organizează un experiment secret pentru a testa capacitatea unui drog de a influenţa comportamentul uman fără sa aibă la faţa locului un expert în psihiatrie! La New York, Olsen a primit asistenţă de la doctorul Harold Abramson, un medic ale cărui cercetări asupra efectelor LSD-ului erau finanţate indirect de CIA. Din nefericire, tratamentul nu a dat rezultatele sperate. În urma unei crize puternice, pe 27 noiembrie 1953, Olson s-a sinucis.

Comoţii cerebrale induse

Într-un document al CIA intitulat „Request for Support of Research on the Mechanism of Brain Concussion” (Solicitare pentru finanţarea cercetărilor asupra mecansimelor comoţiilor cerebrale), elaborat undeva înainte de anul 1956 (fac această presupunere, deoarce solicitarea de finanţare se referea la perioada 1 februarie 1956 – 1 februarie 1957). Deşi nu oferă multe detalii, documentul este surprinzător. CIA încerca să se folosească de comoţiile cerebrale pentru a induce amnezia. Voi cita cîteva paragrafe din acest document.

10.1 Trotter, W. defineşte comoţia cerebrală ca fiind „o stare tranzitorie produsă de o leziune cerebrală, care are un debut instantaneu şi care se manifestă printr-o gamă largă de simptome (…), chiar dacă leziunea nu poate fi detectată, şi care totdeauna este urmată de amnezie referitoare la momentul producerii accidentului”.

10.2 Paragraful anterior implică posibilitatea conceperii unei tehnici prin care să fie indusă o comoţie cerebrală, fără nici un avertisment prealabil şi fără a provoca traume fizice vizibile. Persoana afectată va fi pusă în imposibilitatea de a îşi aminti ceea ce s-a întîmplat cu ea. Această tehnică de producere a comoţiilor cerebrale ar putea fi folosită de mai multe ori, fără dezvăluirea naturii sale.”

În continuarea documentului CIA, sînt prezentate mai multe posibilităţi pentru producerea de comoţii cerebrale, de la „dispozitive de impact” pînă la folosirea fenomenului numit „cavitaţie”, care nu mai implică un impact fizic cu craniul persoanei atacate. Fără a intra în detalii, voi spune că fenomenul de cavitaţie apare atunci cînd într-un lichid avem o scădere bruscă de presiune, ceea ce duce la apariţia unor bule de vapori. Exemplul cel mai simplu de cavitaţie este reprezentat de bulele care apar în jurul elicei unei nave. Pentru a produce bule similare în lichidul cefalorahidian, CIA avea în vedere două metode, citez:

„a. O undă de şoc care se propagă prin aer;

b. Exicitare fizică produsă de un dispozitiv mecanic sau sonor, care este reglat pe frecvenţa de rezonanţă a capului.”

În continuare, în document se mai arată că, citez din nou:

„11.0 Ar fi avantajos să se studieze eficienţa celor două metode prezentate mai sus ca mijloace pentru a se realiza spălarea creierului. (…)”.

Producerea de comoţii cerebrale reprezenta subproiectul 54 din cadrul MKUltra. Conform unei audieri în faţa unei comisii a Senatului SUA, depusă de către amiralul Turner, acest proiect a fost stopat.

Magicienii

MKUltra nu a abordat numai aspecte legate direct de manipularea comportamentului indivizilor. Poate să vă pară surprinzător, dar CIA a apelat şi la… magicieni. Arta lor trebuia să îi ajute pe agenţii CIA să plaseze pe ascuns drogurile care ar fi trebuit să fie administrate ţintelor vizate.

Citez dintr-un memo datat 11 noiembrie 1957.

„Acesta este un memo, privitor la manualul de trucuri (elaborate de CIA)

Manualul este structurat în următoarele 5 secţiuni:

1. Principiile psihologice care stau la baza realizării cu succes a trucurilor.

2. Trucuri cu pilule.

3. Trucuri cu materiale solide.

4. Trucuri cu lichide.

5. Trucuri prin care pot fi manipulate în secret obiecte mici. (…)

(…) Secţiunile 2, 3, 4 şi 5 au fost concepute pentru a fi folosite numai de către bărbaţi şi mai sînt necesare două secţiuni. Ar fi necesară o secţiune în care să fie prezentate trucuri şi tehnici care pot fi folosite de către femei. Ar mai fi necesară o secţiune în care să fie prezentate trucuri care să poată fi realizate prin colaborarea a două sau mai multor persoane. Ambele secţiuni vor conţine trucuri complet diferite de cele prezentate (în actualul manual).

Aici nu este nimic de comentat. Pare benignă arta iluzionismului. Ea nu ar putea să facă rău cuiva. Dar asta doar atîta vreme cît nu este folosită pentru a plasa droguri în paharul ţintei vizate.

Concluzie

În textul de mai sus nu am prezentat decît o mică parte a unui program de „cercetare”, care a stîrnit un adevărat scandal, prin caracterul său, adesea, inuman. Şi, deşi programul MKUltra a fost abandonat, este bine de ştiut că rezultatele, obţinute pe vremea în care acesta era operaţional, sînt folosite acum pentru interogarea prizonierilor în faimoasele închisori clandestine ale CIA. Dar asta este o altă poveste, pe care o voi scrie cu o altă ocazie.

CRISTIAN ROMAN

Organizaţia Mondială a Evreilor i-a tras ţeapă lui Crin Antonescu în SUA

Vizita lui Crin Antonescu în SUA a fost un fiasco total din punctul de vedere al contactelor pe care viitorul candidat la preşedinţia României le-a avut cu factorii importanţi din administraţia americană. Crin Antonescu a avut întîlniri la Washington cu adjunctul asistentului secretarului de Stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, Hoyt Yee, şi cu oficiali ai gigantului din industria de Apărare, Lockheed Martin – producătorul avioanelor de vînătoare F16.

Şeful PNL a cerut în discuţia cu Hoyt Yee creşterea prezenţei americane în Estul Europei, iar la Lockheed Martin, Crin Antonescu a vorbit despre faptul că industria de Apărare constituie una din principalele ramuri generatoare de locuri de muncă la nivel mondial. Deşi o parte a reprezentanţilor Organizaţiei Mondiale a Evreilor, care l-a invitat pe Antonescu în SUA, promisese iniţial că îi va pregăti cîteva întîlniri la nivel înalt, cu factori-cheie din actuala administraţie americană, din motive încă necunoscute acestea nu s-au realizat.

Reacţia OFICIALĂ a RUSIEI, faţă de România: "Nu sperăm în relaţii BUNE, NORMALE de bună vecinătate între ţările noastre"

Incidentul referitor la interdicția de survol al spațiului aerian al României pentru avionul care îl avea la bord pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin nu este de natură să contribuie la dezvoltarea bunelor relații între cele două țări, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukașevici, citat de Ria Novosti.

'Cred că, în astfel de circumstanțe, este greu să te aștepți ca relațiile bilaterale să continue să se dezvolte într-un mod constructiv în același spirit și în același ritm', a declarat joi, într-o conferință de presă, Aleksandr Lukașevici, citat de ITAR-TASS.

Potrivit reprezentantului MAE rus, conducerea României, inclusiv președintele, 'își intensifică retorica antirusă, ca la comandă'. 'Cele mai recente declarații publice jignitoare la adresa președintelui Rusiei sunt absolut scandaloase și inacceptabile', a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova.

'Ne-am exprimat protestul nostru ferm față de România. Reprezentanți ai autorităților române au încercat să aducă unele explicații, dar le găsim absolut neconvingătoare', a afirmat acesta, menționând că 'astfel de incidente nu contribuie la construirea încrederii și nu dau niciun motiv de a spera în relații bune, normale și de bună vecinătate între țările noastre'. 'Deci, întrebarea cine este interesat în dezvoltarea cooperării noastre bilaterale ar trebui să fie mai degrabă adresată conducerii României și nu a Rusiei', a mai spus diplomatul menționat, potrivit Ria Novosti.

Aşa a fost cenzurat Traian Băsescu la TVR 3

Preşedintele Traian Băsescu a acordat, duminică, un interviu pentru TVR Timişoara, care urma să fie difuzat şi de TVR 3, marţi seara. Însă interviul a fost blocat de directorul TVR 3, Răzvan Bucuroiu, fără nici o explicaţie. Preşedintele Traian Băsescu a participat, duminică, la Timişoara, la o conferinţă organizată de Mişcarea Populară. Printre altele, preşedintele i-a acordat un interviu Brînduşei Armanca, jurnalistă la TVR Timişoara şi fost şef al ICR Budapesta.

Interviul a fost difuzat în 4 judeţe – Timiş, Arad, Oradea, Hunedoara – şi, conform spuselor Brînduşei Armanca, urma să fie difuzat şi pe plan naţional, pe TVR 3. „Redactorul-şef de la Timişoara, Florin Mihoc, l-a contactat duminică pe Răzvan Bucuroiu, directorul TVR 3, şi l-a întrebat dacă este interesat de acest interviu. A spus că se gîndeşte. Apoi a revenit şi a spus: Da. Au stabilit că îl difuzează concomitent pe TVR 3 şi pe TVR Timişoara, marţi, de la orele 22,00″, spune Brînduşa Armanca pentru „Adevărul”. Numai că, subit, interviul cu Traian Băsescu nu a mai fost difuzat pe TVR 3. „Cu 40 de minute înainte de ora stabilită, am fost anunţată de redactorul-şef că nu mai intră interviul şi că decizia a fost luată de Bucuroiu”, a rememorat Armanca.

Decizia a fost cu atît mai surprinzătoare, cu cît pe site-ul TVR, în spotul care promovează interviul, se spune clar că acesta va fi difuzat marţi, pe TVR Timişoara şi pe TVR 3, de la orele 22,00. „Cei de la ştiri nu puteau face acest promo dacă interviul nu era acceptat”, mai spune Armanca.

„Emisiunea nu există în grilă”

Răzvan Bucuroiu, directorul TVR 3 şi omul care a cenzurat interviul, se disculpă spunînd că nu a vorbit direct cu Brînduşa Armanca. „Nu aveam cum să opresc difuzarea acestui interviu, pentru că emisiunea Brînduşei Armanca nu există în grila de programe a TVR 3. Nu am vorbit cu Brînduşa Armanca nici prin telefon, nici prin SMS, nici pe mail. Puteţi înţelege asta?”, a reacţionat Bucuroiu. Am înţeles, şi l-am întrebat dacă a confirmat difuzarea interviului pe TVR 3 într-o discuţie cu redactorul-şef al TVR Timişoara, Sorin Mihoc, aşa cum susţine şi Brînduşa Armanca. Însă directorul TVR 3 a evitat să răspundă. „Fiţi amabil, vă rog!”, a fost singura sa explicaţie.

După ce a fost anunţată că interviul nu mai intră, Brînduşa Armanca l-a sunat imediat pe directorul interimar al TVR, Stelian Tănase. „I-am spus lui Stelian Tănase că este un act de cenzură. Mi-a săpus că nu ştie nimic, că abia s-a întors din Italia, dar că se va interesa şi mă va suna. Nu m-a sunat pînă azi”, a amintit jurnalista. L-am sunat şi noi pe Stelian Tănase să aflăm poziţia oficială a TVR. „Abia ajunsesem în ţară şi am luat situaţia în piept. Veţi primi un comunicat în scurt timp”, ne-a transmis Stelian Tănase.

Dar comunicatul trimis de TVR repetă ideea susţinută de directorul TVR 3, Răzvan Bucuroiu, fără a limpezi lucrurile. „Emisiunea «Totul la vedere», realizată de doamna Brînduşa Armanca, nu face parte din grila TVR 3, canal cu profil generalist, ci din grila TVR Timişoara, care este o televiziune în sine. Această producţie nu a figurat niciodată în grila curentă a TVR 3, nici măcar punctual, ca «Ediţie specială»”, se arată în comunicat, fără a se spune nimic despre înţelegerea dintre directorul TVR 3 şi redactorul-şef al TVR Timişoara. „Aşadar, cazul de «cenzură» invocat nu se poate aplica asupra unei emisiuni care nu figurează în grila de programe a unui canal”, se mai arată în poziţia TVR. În loc de interviul cu Traian Băsescu, TVR 3 a difuzat, marţi seara, emisunea „Dincolo de sport”, din studioul teritorial Cluj, „o revistă a presei, a ziarelor tipărite”, aşa cum este prezentată emisunea pe site.

„Şefii TVR sînt sub masă”

Pentru că ne aflăm în plină campanie electorală, am întrebat-o pe Brînduşa Armanca dacă preşedintele Traian Băsescu a susţinut vădit un anume partid şi, astfel, interviul ar fi putut intra sub incidenţa legii CNA. „Interviul e decent, n-a făcut propagandă nimănui. Asta a fost ciudăţenia: preşedintele nu a vorbit despre nici un partid politic, lucru remarcat şi de cei 20-30 de oameni care au asista la interviu. Deci nu aveau nici un motiv să-l cenzureze. Nici editorial, nici din punct de vedere tehnic”, susţine Armanca. În interviul de duminică, preşedintele Traian Băsescu i-a replicat pentru prima dată vicepremierului rus Dmitri Rogozin, după ce acesta anunţase că va intra cu un bombardierd în spaţiul aerian românesc. „Probabil a făcut declaraţia după un consum consistent de vodcă”, a spus şeful statului, declaraţie preluată chiar de jurnalele de ştiri ale TVR din acea zi. Brînduşa Armanca a descris televiziunea publică astfel: „TVR suferă de oportunism. Şefii sînt sub masă, nimeni nu-şi asumă nimic, iar TVR merge la vale cu nişte oameni care nu ştiu cum să ţină de scaune”.

Opoziţia cere explicaţii

PDL şi PMP au reacţionat imediat şi i-au cerut demisia lui Stelian Tănase. „Observăm cenzura postului de televiziune care este plătit din bani publici şi nu face decît să-şi desfăşoare activitatea acţionînd la comandă politică. Este un precedent extrem de grav ca un interviu cu şeful statului, nu cred că s-a mai întîmplat un asemenea precedent, să fie cenzurat pe postul public de televiziune”, a afirmat Eugen Tomac. De partea cealaltă, vicepreşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media din Senat, Marius Paşcan (PDL), a cerut intervenţia Comisiei de Etică şi Arbitraj din cadrul postului public.

Bucuroiu, apropiat de Baconschi

Răzvan Bucuroiu, directotul TVR, apare ca membru al Fundaţiei Creştin-Democrate, condusă de Teodor Baconschi, fost ministru de Externe în timpul guvernării PDL. „Îl cunosc de 20 de ani, dar nu a fost şi nu este mebru al fundaţiei. Face parte dintr-un grup mai mare de prieteni ai fundaţiei şi de aceea apare pe site. Am cerut şi eu clarificări în chestiunea TVR”, a spus Baconschi.

„Pufulica” şi colindul antisemit

Este al treilea incident în care e implicat postul TVR 3 în ultima vreme. Acesta a fost relansat în iarna anului trecut într-o manieră de un ridicol desăvîrşit. Realizatorul Cristian Niţulescu a intrat în emisie în timp ce mîngîia pe cap o oaie de pluş, denumită „Pufulica”. „Ea este oaia noastră, a redacţiei. Şi de fiecare dată cînd avem probleme sau ne enervăm, o mîngîiem pe cap ca să ne calmăm “, spunea prezentatorul. După numai cîteva zile, TVR 3 a difuzat un colind considerat antisemit, interpretat de grupul de colindători Ansamblul „Dor transilvan”. În colind a fost folosit de mai multe ori termenul „jidov”. Drept urmare, Parchetul a început urmărirea penală pe numele mai multor angajaţi, acuzaţi de incitare la ură sau discriminare.

Niels Schnecker l-a abandonat pe Crin Antonescu, pentru banii lui Victor Ponta

După ce a rupt relaţia cu Crin Antonescu, Niels Schnecker este recuperat de Victor Ponta, pentru a deveni şeful campaniei de mediatizare a refacerii USL, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din luna noiembrie. Conform unor surse din PSD, Niels Schnecker a avut, marţi seară, în biroul de la sediul MApN, o întîlnire cu Victor Ponta, cu care a discutat, mai bine de o oră, despre reinventarea USL, din punct de vedere propagandistic.

Discuţia dintre cei doi s-a desfăşurat între orele 22,30 şi miezul nopţii, iar la finalul ei, Ponta i-a oferit evreului rătăcitor funcţia de manager al acestui proiect politic. De altfel, Schnecker este deja implicat în campania electorală din aceste zile, fiind şeful campaniei electorale a proaspătului PSD-ist Ovidiu Silaghi (fost PNL-ist), care candidează la alegerile parţiale, la un fotoliu de deputat în judeţul Satu Mare.

Mai mult, sursele noastre spun că readucerea lui Niels Schnecker în lupta electorală este o mişcare pe care Ponta a făcut-o după ce primul i-a aranjat celebra vizită privată în Israel, care a avut loc la începutul lunii aprilie şi pentru care Niels l-a taxat cu 400.000 de euro. Sursele noastre spun că Victor Ponta i-a oferit evreului 1.000.000 de euro pentru serviciile sale, în următoarele 6 luni.

Traian Băsescu distruge PDL, bucată cu bucată

Şantajaţi de la Cotroceni cu dosare penale grele, fruntaşii pedelişti îl părăsesc, unul cîte unul, pe Vasile Blaga şi trec, oficial sau neoficial, în barca Partidului Mişcarea Populară. Conform unor surse din PMP, la apelul Cotrocenilor au răspuns, în ultima săptămînă, încă 3 personaje notabile, chiar dacă acestea nu au părăsit, formal, PDL. Sursele noastre spun că primarul Braşovului, George Scripcaru, şi-a negociat luni trecerea la PMP, într-o discuţie pe care a avut-o cu Elena Udrea la Bucureşti, la sediul Fundaţiei Mişcarea Populară. Se pare că acesta ar fi decartat deja 300.000 de euro, ca sponsorizare pentru campania PMP, deşi nu se cunosc amănunte despre modul în care Scripcaru a dat banii.

Un alt personaj care va trece oficial din barca lui Blaga în cea a lui Udrea este deputatul PDL Ioan Oltean. Conform surselor noastre, pedelistul de la Bistriţa a făcut deja trecerea neoficial, împreună cu toată organizaţia PDL Bistriţa-Năsăud, care acum lucrează pentru campania electorală a PMP. Ultimul personaj aşteptat la discuţii este Adriean Videanu. Există indicii că, la acest sfîrşit de săptămînă, Videanu va avea o întîlnire cu Traian Băsescu, cu care va discuta modul în care se va pune în slujba Mişcării Populare.

CÎND LĂCOMIA MĂNÎNCĂ OMENIA…

Mă voi referi astăzi la o lucrare explozivă: „Noua carte neagră a firmelor de marcă” (de Klaus Werner şi Hans Weiss), care demască faţa hîdă a globalizării unipolare şi devoalează ticăloşiile comise de corporaţiile transnaţionale, în goana lor nebună după cîştiguri fabuloase. Cartea a trecut în România (aproape) neobservată, aşa cum se întîmplă, din păcate, cu multe volume care tratează chestiuni fundamentale, dar au o circulaţie restrînsă. Am luat-o, aşadar, de unde stătea pitită şi prăfuită, pe un raft de librărie, şi o aduc în atenţia cititorilor.

Problemele tratate de cei doi autori austrieci sînt extrem de serioase. Prima ediţie a cărţii i-a surprins şi i-a înfuriat pe mulţi, punîndu-i în faţa unei realităţi scandaloase şi cutremurătoare: „mărcile lor preferate îşi obţin profiturile din exploatarea copiilor, cooperarea cu dictaturile militare, finanţarea războaielor, distrugerea mediului înconjurător şi maltratarea animalelor”. Cei doi temerari care au încredinţat tiparului această analiză detaliată a abuzurilor comise de corporaţiile transnaţionale mărturiseau cu amărăciune: „Dacă ar fi fost să descriem toate firmele cu conştiinţa încărcată, această carte nu ar fi apărut niciodată“.

„Ele sînt prea multe. De aceea, am ales ca exemplu pentru cele mai importante ramuri de consum acele firme care dispun de cele mai mari segmente de piaţă şi poartă numele cele mai cunoscute”. Critica se concentrează asupra mărcilor renumite dintr-un motiv pragmatic: „mărcile îşi întemeiază puterea pe o imagine cultivată cu reclame de miliarde. Tocmai acolo pot fi atacate. Dacă mărcile se prezintă drept deosebit de moderne, fair-play, iubitoare de copii, multiculturale sau favorabile femeilor, familiei sau mediului înconjurător, este corect să fie măsurate după valoarea lor proprie”.

Iată doar cîteva acuzaţii grave care au fost aduse, de-a lungul anilor, unor concerne celebre: Adidas – exploatarea copiilor, molestare sexuală şi alte nereguli în fabricile furnizoare; Bayer – importul de materii prime din zone de conflict, desfacerea pe piaţă de substanţe periculoase pentru plante, exploatarea copiilor din partea furnizorilor de materii prime; Chiquita – exploatarea muncitorilor şi a copiilor pe plantaţiile de banane, molestare sexuală, folosirea substanţelor chimice toxice pentru plante; Coca-Cola – persecutarea sindicatelor din firmele de îmbuteliere cu ajutorul „escadroanelor morţii”, exploatarea copiilor la recoltarea portocalelor; Levi Strauss & Co – exploatarea, molestarea sexuală şi alte nereguli din firmele furnizoare; McDonald´s – munca prestată de copii în Anglia şi China, exploatarea şi condiţiile catastrofale de muncă din fabricile furnizoare; Nestle – exploatarea şi maltratarea copiilor în firmele furnizoare de materie primă; Nike – exploatarea sexuală, molestarea copiilor şi alte nereguli la firmele furnizoare; Procter & Gamble – exploatarea copiilor în obţinerea materiilor prime, comerţul făcut cu dictaturile militare, poluarea mediului înconjurător, testările pe animale etc.

Deşi lucrarea la care ne referim a fost catalogată de mass-media internaţională drept „Noua Biblie a adversarilor globalizării”, autorii declarau următoarele: „Noi nu sîntem nici în posesia adevărului biblic şi nici neapărat adversari ai globalizării, dar globalizarea necontrolată a comerţului şi a fluxurilor financiare va fi urmată, fără îndoială, de o globalizare a conflictelor sociale şi a terorii. Dacă dorim să ne păstrăm calitatea vieţii, libertatea şi şansele individuale de dezvoltare, trebuie să globalizăm premizele pentru acestea: reguli cinstite pentru convieţuire”. Concluzie pe care o împărtăşesc şi eu.

VLAD HOGEA
TRICOLORUL