vineri, 11 aprilie 2014
joi, 10 aprilie 2014
Hai să (ne) rîdem cu regele mondial al ţiganilor din Sibiu, f.f. simpaticul Dorin Cioabă!
Azi, fratele mezinului Daniel Cioabă, Dorin, a spus, la televizor, o chestiune antologică: „Ne dorim ca romii să aibă, pentru prima oară, şi un vicepremier". Hai, taci! Păi n-aveţi, mă, Majestate, un vicepremier ţigan, mînca-ţi-aş? Haoleu, da' Gabriel Oprea ce-o fi, suedez blond cu ochi albaştri? Voi, romii ţigani aţi avut şi preşedinte, pă ăl mai tare cocalar dă pă mapamondul fericirii de a studia în Huniunea Sovietică, Ionel Iliescu, pe care îl urmăreau canibalii americani cu cuţitul în dinţi, ca să taie o felie de muşchi ţigănesc. Da', ia croncăneşte acilea, ce mai vreţi să aveţi? Şefi la NATO, NASA şi ONU? Să haranjează, ce slobozul nostru...
Mai mulţi deputaţi ruşi cer judecarea lui Mihail Gorbaciov pentru destrămarea URSS
Un grup de deputaţi ruşi a cerut joi deschiderea unei anchete penale împotriva fostului preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov, pentru dezmembrarea URSS, în 1991, şi responsabilitatea care îi revine în urma acelor evenimente în actuala criză din Ucraina, scrie AFP.
"Toţi morţii de la Kiev vor fi pe conştiinţa celor care se aflau la Kremlin în 1991 şi care au susţinut destrămarea acestei mari ţări", a declarat la postul de radio Ecoul Moscovei deputatul naţionalist Mihail Degtiarev, făcând referire la cele aproximativ o sută de persoane ucise în reprimarea protestelor care au condus la demiterea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, în februarie.
Mihail Degtiarev a semnat solicitarea trimisă în acest sens justiţiei împreună cu alţi doi deputaţi ai partidului pro-Kremlin Rusia Unită şi alţi doi reprezentanţi în Parlament ai Partidului Comunist.
Mihail Gorbaciov, în vârstă de 84 de ani, "este un bătrânel, nimeni nu-l va trimite în spatele gratiilor, dar fără acest proces nu vom putea progresa nici ca ţară şi nici ca naţiune", a adăugat deputatul.
În replică, Mihail Gorbaciov a atribuit responsabilitatea pentru destrămarea URSS deputaţilor din Parlamentul sovietic care au aprobat dezintegrarea Uniunii Sovietice, pronunţată contrar opiniei sale, de către Boris Elţîn, preşedintele rus, şi omologii săi aflaţi în acel moment la conducere în Ucraina şi Belarus.
"Nu este nevoie de nicio anchetă: Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus), care a votat (pentru această decizie) trebuie să urce în vagoanele trenului cu destinaţia Magadan", regiune din Extremul Orient, cunoscută pentru lagărele Gulagului sovietic, a afirmat, ironic, Gorbaciov, într-o declaraţie pentru postul de radio Ecoul Moscovei.
"Toţi morţii de la Kiev vor fi pe conştiinţa celor care se aflau la Kremlin în 1991 şi care au susţinut destrămarea acestei mari ţări", a declarat la postul de radio Ecoul Moscovei deputatul naţionalist Mihail Degtiarev, făcând referire la cele aproximativ o sută de persoane ucise în reprimarea protestelor care au condus la demiterea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, în februarie.
Mihail Degtiarev a semnat solicitarea trimisă în acest sens justiţiei împreună cu alţi doi deputaţi ai partidului pro-Kremlin Rusia Unită şi alţi doi reprezentanţi în Parlament ai Partidului Comunist.
Mihail Gorbaciov, în vârstă de 84 de ani, "este un bătrânel, nimeni nu-l va trimite în spatele gratiilor, dar fără acest proces nu vom putea progresa nici ca ţară şi nici ca naţiune", a adăugat deputatul.
În replică, Mihail Gorbaciov a atribuit responsabilitatea pentru destrămarea URSS deputaţilor din Parlamentul sovietic care au aprobat dezintegrarea Uniunii Sovietice, pronunţată contrar opiniei sale, de către Boris Elţîn, preşedintele rus, şi omologii săi aflaţi în acel moment la conducere în Ucraina şi Belarus.
"Nu este nevoie de nicio anchetă: Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus), care a votat (pentru această decizie) trebuie să urce în vagoanele trenului cu destinaţia Magadan", regiune din Extremul Orient, cunoscută pentru lagărele Gulagului sovietic, a afirmat, ironic, Gorbaciov, într-o declaraţie pentru postul de radio Ecoul Moscovei.
Partidul maghiar Jobbik face scandal la APCE: "Crimeea aparţine Rusiei şi Transcarpatia Ungariei!"
Tamas Gaudi-Nagy (foto), delegatul maghiar a făcut front comun cu reprezentanţii delegaţiei ruse la şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului European (APCE), recent desfăşurată la Strasbourg. Trimisul Budapestei, membru al partidului Jobbik, a remarcat că în Ucraina acţionează acum "forţe ascunse", care încearcă să preia puterea regională.
El a mai spus că Ucraina este un "stat creat artificial", în componenţa căruia intră Transcarpatia, teritoriu care timp de mai mulţi ani a aparţinut Ungariei.
În plus, reprezentantul Ungariei a făcut referire la problemele cu care se confruntă ruşii din Transcarpatia, pe care "nimeni nu îi recunoaşte în Ucraina", transmite UNIAN.
Discursul lui Nagy a fost întrerupt de mai multe ori, fiindu-i închis microfonul.
"Transcarpatia ar trebui să revină Ungariei, pentru că aparţine Ungariei, conform dreptului internaţional" , a declarat reprezentantul maghiar la APCE, îmbrăcat într-un tricou pe care era imprimat mesajul "Crimeea aparţine Rusiei, iar Transcarpatia Ungariei".
Mai mulţi membri ai Consiliului Europei şi-au exprimat regretul faţă de poziţia maghiarului şi spun că în sala APCE nu ar trebui să răsune astfel de "declaraţii cu puternic iz naţionalist".
El a mai spus că Ucraina este un "stat creat artificial", în componenţa căruia intră Transcarpatia, teritoriu care timp de mai mulţi ani a aparţinut Ungariei.
În plus, reprezentantul Ungariei a făcut referire la problemele cu care se confruntă ruşii din Transcarpatia, pe care "nimeni nu îi recunoaşte în Ucraina", transmite UNIAN.
Discursul lui Nagy a fost întrerupt de mai multe ori, fiindu-i închis microfonul.
"Transcarpatia ar trebui să revină Ungariei, pentru că aparţine Ungariei, conform dreptului internaţional" , a declarat reprezentantul maghiar la APCE, îmbrăcat într-un tricou pe care era imprimat mesajul "Crimeea aparţine Rusiei, iar Transcarpatia Ungariei".
Mai mulţi membri ai Consiliului Europei şi-au exprimat regretul faţă de poziţia maghiarului şi spun că în sala APCE nu ar trebui să răsune astfel de "declaraţii cu puternic iz naţionalist".
Tăriceanu a vrut să-i trimită lui Băsescu o scrisoare înapoi. "Să învețe să scrie!"
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut conducerii celor două Camere ale Parlamentului returnarea unei scrisori trimisă de președintele Traian Băsescu pe motiv că șeful statului a greșit formula de adresare. Propunerea sa nu a fost agreată de ceilalți colegi și, prin urmare, nu a fost supusă la vot.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a criticat, în Birourile Permanente reunite din 1 aprilie, faptul că scrisoarea şefului statului despre suplimentarea militarilor SUA în România conţine formula "prim-ministrul Guvernului", el cerând returnarea documentului.
"Am o rugăminte. Când faceţi scrisorile astea... Să ştiţi că prim–ministrul nu poate să fie decât al Guvernului. Prim-ministrul este al României, nu al Guvernului. Asta este o formulare pleonastică, moştenită din perioada lui Constantin Dăscălescu şi vă rog să renunţăm la ea. Da? Îi trimiteţi înapoi hârtia, să înveţe să scrie", a cerut Tăriceanu, potrivit stenogramei ședinței respective.
Solicitarea preşedintelui Senatului nu a fost supusă însă la vot, iar scrisoarea şefului statului a fost înscrisă pe ordinea de zi a şedinţei de plen comun a Parlamentului.
Statele Unite ale Americii au solicitat României extinderea operaţiunilor de la baza Kogălniceanu, respectiv dislocarea unor elemente a unei unităţi de infanterie marină şi a unui număr de aeronave militare, astfel încât numărul militarilor americani dislocaţi va fi de maximum 1.600.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a criticat, în Birourile Permanente reunite din 1 aprilie, faptul că scrisoarea şefului statului despre suplimentarea militarilor SUA în România conţine formula "prim-ministrul Guvernului", el cerând returnarea documentului.
"Am o rugăminte. Când faceţi scrisorile astea... Să ştiţi că prim–ministrul nu poate să fie decât al Guvernului. Prim-ministrul este al României, nu al Guvernului. Asta este o formulare pleonastică, moştenită din perioada lui Constantin Dăscălescu şi vă rog să renunţăm la ea. Da? Îi trimiteţi înapoi hârtia, să înveţe să scrie", a cerut Tăriceanu, potrivit stenogramei ședinței respective.
Solicitarea preşedintelui Senatului nu a fost supusă însă la vot, iar scrisoarea şefului statului a fost înscrisă pe ordinea de zi a şedinţei de plen comun a Parlamentului.
Statele Unite ale Americii au solicitat României extinderea operaţiunilor de la baza Kogălniceanu, respectiv dislocarea unor elemente a unei unităţi de infanterie marină şi a unui număr de aeronave militare, astfel încât numărul militarilor americani dislocaţi va fi de maximum 1.600.
Antonescu: Susţinătorii PNL nu vor vota cu Mircea Diaconu. Ar fi frumos să nu se lase folosit
Liderul PNL, Crin Antonescu, s-a arătat încrezător că votanții PNL nu vor vota cu Mircea Diaconu, ci cu lista partidului la europarlamentare.
"Susţinătorii PNL vor vota PNL şi nu Mircea Diaconu", a răspuns Antonescu, citat de Mediafax, în cadrul unei dezbateri cu cititorii Hotnews.
Liderul PNL a mai explicat și de ce fostul vicepreşedinte al partidului nu a fost menținut pe listele PNL pentru europarlamentare.
"Nu l-am putut menţine pe Mircea Diaconu pe lista PNL pentru că am luat act de hotărârea şi de interpretarea oficială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dacă alte instanţe au hotărât altceva domnul Diaconu va candida independent şi dincolo de a ne prezenta această explicaţie simplă nu avem cum opri campania despre care vorbiţi (împotriva PNL, nr). Ar fi frumos ca domnul Diaconu să nu se lase folosit în această campanie", a mai spus Antonescu.
"Susţinătorii PNL vor vota PNL şi nu Mircea Diaconu", a răspuns Antonescu, citat de Mediafax, în cadrul unei dezbateri cu cititorii Hotnews.
Liderul PNL a mai explicat și de ce fostul vicepreşedinte al partidului nu a fost menținut pe listele PNL pentru europarlamentare.
"Nu l-am putut menţine pe Mircea Diaconu pe lista PNL pentru că am luat act de hotărârea şi de interpretarea oficială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dacă alte instanţe au hotărât altceva domnul Diaconu va candida independent şi dincolo de a ne prezenta această explicaţie simplă nu avem cum opri campania despre care vorbiţi (împotriva PNL, nr). Ar fi frumos ca domnul Diaconu să nu se lase folosit în această campanie", a mai spus Antonescu.
Liviu Dragnea:" Ați sesizat dvs, sau dl Iliescu că PSD a blocat Justiția?. Adică, contra mascaților care l-au luat pe Mazăre au fost trupe de la PSD?"
PSD nu a întreprins nicio acţiune, nici politică, nici de altă natură, de blocare a Justiţiei în cazul social-democraţilor cercetaţi penal, a dat asigurări președintele executiv al PSD, Liviu Dragnea.
Solicitat să comenteze declaraţiile preşedintelui PSD, Victor Ponta, care spus că nu se dezice de membrii PSD cercetaţi penal, în contexul în care preşedintele de onoare, Ion Iliescu făcea apel, recent, ca Justiţia să fie lăsată să-şi facă treaba, Dragnea a răspuns: "Daţi-mi voie să încep răspunsul cu o întrebare, e o întrebare ajutătoare: aţi sesizat dumneavostră, sau domnul preşedinte Iliescu, că PSD a blocat într-un fel Justiţia?".
"Adică, contra mascaţilor care l-au luat pe Radu Mazăre de la restaurant au fost ceva trupe de la PSD, Radu Mazăre fiind într-adevăr un monstru şi un uriaş care era cu săbii la el şi cu pistoale?", a mai spus Dragnea, citat de mediafax.ro.
El a menţionat că e posibil ca Ion Iliescu să nu fi fost bine informat atunci când s-a pronunţat asupra acestei teme şi a subliniat faptul că PSD nu a întreprins nicio acţiune, nici politică, nici de altă natură, de blocare a Justiţiei.
"Am văzut declaraţia domnului preşedinte Iliescu, îl respectăm, este preşedintele de onoare al nostru, dar poate nu a fost bine informat. PSD nu a întreprins nicio acţiune, nici politică, nici de altă natură, pentru a bloca procedurile judiciare, absolut niciuna", a mai spus Dragnea.
Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, declara, recent, într-un interviu, că Justiţia trebuie să-şi facă datoria, indiferent despre cine este vorba şi partidul nu poate să apere oameni care intră în conflict cu legea.
Solicitat să comenteze declaraţiile preşedintelui PSD, Victor Ponta, care spus că nu se dezice de membrii PSD cercetaţi penal, în contexul în care preşedintele de onoare, Ion Iliescu făcea apel, recent, ca Justiţia să fie lăsată să-şi facă treaba, Dragnea a răspuns: "Daţi-mi voie să încep răspunsul cu o întrebare, e o întrebare ajutătoare: aţi sesizat dumneavostră, sau domnul preşedinte Iliescu, că PSD a blocat într-un fel Justiţia?".
"Adică, contra mascaţilor care l-au luat pe Radu Mazăre de la restaurant au fost ceva trupe de la PSD, Radu Mazăre fiind într-adevăr un monstru şi un uriaş care era cu săbii la el şi cu pistoale?", a mai spus Dragnea, citat de mediafax.ro.
El a menţionat că e posibil ca Ion Iliescu să nu fi fost bine informat atunci când s-a pronunţat asupra acestei teme şi a subliniat faptul că PSD nu a întreprins nicio acţiune, nici politică, nici de altă natură, de blocare a Justiţiei.
"Am văzut declaraţia domnului preşedinte Iliescu, îl respectăm, este preşedintele de onoare al nostru, dar poate nu a fost bine informat. PSD nu a întreprins nicio acţiune, nici politică, nici de altă natură, pentru a bloca procedurile judiciare, absolut niciuna", a mai spus Dragnea.
Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, declara, recent, într-un interviu, că Justiţia trebuie să-şi facă datoria, indiferent despre cine este vorba şi partidul nu poate să apere oameni care intră în conflict cu legea.
Victor Ponta promite "dreptate" pentru baronii PSD după plecarea lui Băsescu de la Cotroceni
Premierul Victor Ponta a declarat, azi, la lansarea candidatului PSD la şefia Consiliului Judeţean Argeş, că se va face dreptate pentru baronii locali "numai în ziua în care pe poartă de la Cotroceni va ieşi Traian Băsescu".
Șeful Guvernului a declarat că dreptate în România "se va face până la capăt numai în ziua în care pe poartă de la Cotroceni va ieşi Traian Băsescu" şi când se va câştiga "această bătălie cumplită", informează ziare.com. "Eu cred că atunci îi facem dreptate şi lui Costică Nicolescu şi celorlalţi mulţi care nu au putut niciodată să fie învinşi la vot şi s-a încercat, ca în cazul multora, să fie învinşi pe alte căi", a spus Ponta, ca mesaj pentru toți președinții de CJ și primarii cercetați de DNA.
"Transmiteți tuturor, și la Olt, și la Prahova, și la Gorj, și-n Ardeal, și-n Moldova, și peste tot, că n-am fost niciodată mai hotărâți decât acum să câștigăm", a transmis el.
Costică Nicolescu este fostul președinte al CJ Argeș, Constantin Nicolescu, care a pierdut funcția după ce a fost declarat incompatibuil, acesta fiind motivul pentru care la Argeș se organizează alegeri anticipate pentru șefia CJ.
Șeful Guvernului a declarat că dreptate în România "se va face până la capăt numai în ziua în care pe poartă de la Cotroceni va ieşi Traian Băsescu" şi când se va câştiga "această bătălie cumplită", informează ziare.com. "Eu cred că atunci îi facem dreptate şi lui Costică Nicolescu şi celorlalţi mulţi care nu au putut niciodată să fie învinşi la vot şi s-a încercat, ca în cazul multora, să fie învinşi pe alte căi", a spus Ponta, ca mesaj pentru toți președinții de CJ și primarii cercetați de DNA.
"Transmiteți tuturor, și la Olt, și la Prahova, și la Gorj, și-n Ardeal, și-n Moldova, și peste tot, că n-am fost niciodată mai hotărâți decât acum să câștigăm", a transmis el.
Costică Nicolescu este fostul președinte al CJ Argeș, Constantin Nicolescu, care a pierdut funcția după ce a fost declarat incompatibuil, acesta fiind motivul pentru care la Argeș se organizează alegeri anticipate pentru șefia CJ.
Fernando Magellan şi epopeea omului care a înconjurat pentru prima oară Terra
Fără a exagera în vreun fel, Fernando Magellan este unul dintre acei puţini oameni care au schimbat soarta şi evoluţia omenirii. Cu toate că privită prin ochii prezentului, realizarea sa nu pare deloc una epocală, la scara istoriei, ocolul în premieră al Pământului este echivalent cu episodul aselenizării din cadrul istoriei recente. Spirit cutezător, atras de cunoaştere şi aventură în egală măsură, Fernando Magelan s-a dovedit a fi un om care a impulsionat întreaga evoluţie a omenirii. Căci în urma reuşitei sale, lumea nu a mai fost deloc aceeaşi.
Omul din Sabrosa
Condus de setea de faimă şi norooc, în plină epocă a marilor descoperiri geografice, exploratorul portughez Fernando Magellan (1480-1521) a pornit din Spania în anul 1519, cu o flotă de doar cinci corăbii pentru a găsi un traseu maritim prin vest către Insulele Mirodeniilor (denumire generală în perioada medievală pentru sud-estul Asiei, loc de unde erau exportate către Europa mult căutatele mirodenii şi condimente alimentare).
În decursul călătoriei sale (cum altfel decât una plină de peripeţii) exploratorul a trecut prin strâmtoarea care-i poartă azi numele devenind aşadar primul om care a înconjurat planeta pe prin mări şi oceane. Fernando Magellan a văzut lumina zilei la Sabrosa, regatul Portugaliei, în sînul unei familii de mici nobili. Fernao de Magalhaes în portugheză sau Fernando de Magallanes în spaniolă, a portnit încă de cînd era tânăr, alături de fratele său Diego, spre Lisabona unde avea să servească în rol de paj direct în anturajul reginei Leonora. Acolo, la curtea regală, micul Magellan a fost fascinat de poveştirile marinăreşti despre marea rivalitate maritimă dintre regatul portughez şi cel spaniol.
Omul din Sabrosa
Condus de setea de faimă şi norooc, în plină epocă a marilor descoperiri geografice, exploratorul portughez Fernando Magellan (1480-1521) a pornit din Spania în anul 1519, cu o flotă de doar cinci corăbii pentru a găsi un traseu maritim prin vest către Insulele Mirodeniilor (denumire generală în perioada medievală pentru sud-estul Asiei, loc de unde erau exportate către Europa mult căutatele mirodenii şi condimente alimentare).
În decursul călătoriei sale (cum altfel decât una plină de peripeţii) exploratorul a trecut prin strâmtoarea care-i poartă azi numele devenind aşadar primul om care a înconjurat planeta pe prin mări şi oceane. Fernando Magellan a văzut lumina zilei la Sabrosa, regatul Portugaliei, în sînul unei familii de mici nobili. Fernao de Magalhaes în portugheză sau Fernando de Magallanes în spaniolă, a portnit încă de cînd era tânăr, alături de fratele său Diego, spre Lisabona unde avea să servească în rol de paj direct în anturajul reginei Leonora. Acolo, la curtea regală, micul Magellan a fost fascinat de poveştirile marinăreşti despre marea rivalitate maritimă dintre regatul portughez şi cel spaniol.
Atunci, ambele puteri se luptau pentru monopolul recoltării şi transportului mirodeniilor şi condimentelor din Indiile de Est (India, Indochina şi Indonezia). În acea periopadă, banalele cuişoare de astăzi erau cele mai preţuite condimente în Europa, costul lor depăşind cu mult valoarea greutăţii lor în aur. Cuişoarele nu erau folosite doar la aromatizarea mâncărurilor, căci europenii din acele timpuri credeau că esenţa de cuişoare poate vindeca orbirea, iar cuişoarele măcinate vindecau febra. În plus, se spunea că praful de cuişoare amestecat cu lapte, erau un tonic erectil fără egal...
În anul 1505, Magellan şi fratelea său s-au îmbarcat deci pentru prima lor călătorie spre Indii. În următorii şapte ani, viitorul explorator legendar a participat la o serie de expediţii maritime înspre India şi Africa, alegăndu-se cu câteva răni în urma mai multor lupte.
Îl găsim astfel în anul 1513 ca soldat în cadrul uriaşei flote de aproape 500 de corăbii trimise de regele Manuel în Maroc pentru a-l ataca pe guvernatorul regatului marocan, acesta refuzând plata tributului anual către regatul portughez. Portughezii au înfrânt uşor garnizoanele arabe iar Magellan a rămas pe pămînt african timp de circa un an de zile, răstimp în care a a fost rănit serios la un picior, cu care a şchiopătat de altfel pentru tot restul vieţii sale.
Condimente şi mirodenii, motorul marilor explorări geografice medievale
În secolul 15, condimentele ajunseseră epicentrul economiei globale de atunci, Cumva aveau importanţa pe care o are petrolul în prezent. Foarte preţuite pentru aroma lor, şi capacitatea de a conserva alimentele, la fel precum modul în care mascau mirosul cărnii uşor alterate, mirodenii precum scorţişoara, cuişoarele, nucşoara şi piperul atingeau preţuri colosale. Cum condimentele nu puteau fi cultiva în clima rece-temperată a Europei, nu a fost cruţat niciun efort în căutarea celei mai rapide rute maritime spre Indii.
În mod tradiţional, europenii navigau spre Indii pornind întotdeauna spre est, nimeni nu credea atunci că se poata ajunge acolo şi pronind dinspre vest. Asta ar fi însemnat ca întreaga lume de atunci să accepte şi să recunoască faptul că Pământul este rotund, o idee periculoasă atunci, considerată drept erezie de câtre atotputernica Biserică Romano-Catolică. Magellan a avut însă curajul să pornească spre vest...
Devenit între timp un experimentat om al mărilor, Magellan i-a cerut în aceeastă direcţie sprijinul regelui Manuel al Portugaliei. Cum regele era un catolic fervent, acesta i-a refuzat în numeroase rânduri ajutorul cerut. În anul 1517, frustrat şi dezamăgit, Magellan a renunţat la statutul şi cetăţenia sa portugheză alegând să se mute în Spania şi să ceară ajutor şi susţinere coroanei spaniole. Ajuns la Sevilla în luna octombrie a anului 1517, Magellan nu avea nicio legătură sau relaţie importantă la curte şi vorbea puţină spaniolă.
Spre norocul său, l-a întâlnit pe un alt refugiat protughez, Diogo Barbosa pe numele său, cu a cărui fiică avea să se căsătorească un an mai târziu. Familia Barbosa a fost cea care a prezentat nobililor spanioli propunerile îndrăzneţe ale lui Magellan, astfel încât aceştia i-au aranjat temerarului portughez o audianţă la rege. Monarhul Spaniei de atunci,era nimeni altul decât nepotul regelui Ferdinand şi al reginei Isabella, cuplul regal care i-au sponsorizat lui Cristofor Columb expediţiile sale care au dus la descoperirea Americilor.
În vârstă de doar 18 ani, regele Carlos i-a sponsorizat călătoriile lui Magellan care i-a promis regelui comori nemaivăzute pentru Spania. Pe data de 10 august 1519, Fernando Magellan şi-a luat la revedre de la familie şi prietenii pe care nu avea să-i mai vadă niciodată şi a preluat comanda flotei de caravelle intitulată Armada De Mollucas. Magellan comanda nava Trinidad, find urmat de alte patru vase, San Antonio, Concepcion, Victoria şi Santiago. Expediţia s-a dovedit a fi peste măsură de lungă şi anevoioasă, doar Victoria întorcându-se trei ani mai tărziu, cu un echipaj de doar 18 oameni din cei 270 îmbarcaţi iniţial pe cele cinci corăbii, Magellan a ridica ancora din portul Sanlucar de Barrameda şi a pornit spre traversarea Atlanticului.
Învingătorul decapitat în Filipine
Peste circa 5 săptămâni, flota ajugea în America de Sud. Trei corăbii au navigat spre sud în căutarea unei ipotetice strămtori care să le permită trecerea în Oceanul Pacific. Flota a acostat în San Julian unde echipajul s-a răsculat în ziua de Paşti a anului 1529. Magelan a reuşit înăbuşirea revoltei, fiind obligat să-l execute pe unul dintre căpitanii adjuncţi. Între timp, curajosul portughez a trimis nava Santiago înainte pentru a explora ruta maritimă aleasă. Doar că Santiago s-a scufundat în urma unei teribile furtuni. Cinci luni mai târziu, când sezonul furtunilor părea să se fi domolit, Magellan şi corăbiile rămase au părăsit portul San Julian.
Pe data de 21 octombrie 1520 Fernando Magellan a traversat în sfârşit strâmtoarea care-i paortă şi astăzi numele. Trecerea prin strâmtoare s-a dovedit a fi periculoasă, mulţi marinari continuând să protesteze. Atunci, echipajul de pe San Antonio s-a răsculat şi s-a îndreptat înapoi spre Spania. Magellan rămăsese doar cu trei corăbii. Netemător şi neînduplecat, căpitanul şi-a continuat drumul, astfel încât în luna noiembrie a aceluiaşi an, el şi oamenii săi erau primii europeni care vedeau Oceanul Pacific, pe care însăşi Magellan l-a botezat Pacifico, în amintirea apelor sale calme şi relativ liniştite comparativ cu periculosul Atlantic.
În realitate, Pacificul are ape foarte primejdioase, răvăşite de taifunuri, uragane şi tsunami-uri, doar că Magellan a avut norocul să nu le întâlnească. Cum nu se cunoştea nimic despre acest ocean, optimistul Magellan estimase iniţial că traversarea acestuia avea să fie una rapidă. În realitate, flotei sale i-au luat peste trei luni de zile să străbată uriaşa Mar Pacifico!
Au ajuns astfel în Insula Guam de astăzi, unde echipajul şi-a refăcut parţial proviziile de apă şi alimente. Magellan şi oamenii săi şi-au continuat călătoria ajungând în arhipelagul filipinez, acostând în Insula Cebu. Acolo, Magellan a reuşit să se împrietenească cu băştinaşii, doar că dintr-un exces de zel religios , acesta s-a apucat să-i convertească în masă la creştinism. Cel mai mare erou al mărilor şi oceanelor din toate timpurile ajunsese iată foarte aproape de Insulele Mirodeniilor, doar că soarta cea neprevăzută şi implacabilă avea să intervină.
Băştinaşii filipinezi erau foarte războinici şi conflicte dese izbucneau între triburile din multitudinea de insule a arhipelagului. Când aliaţii săi din Cebu au intrat în război cu rivalii lor din Insula Mactan, Magellan s-a văzut nevoit să sară în ajutorul lor. Era ferm convins că urma o victorie rapidă, căci se baza pe superioritatea aparentă a armelor sale europene. Nu ştia că filipinezii aveau propriile lor arte marţiale, foarte eficiente şi perfecţionate de sute de ani de conflicte în care aceşti oameni ajunseseră luptători inegalabili cu suliţa, beţele, săbiile şi pumnalele.
În ciuda avertismentelor războinicilor din Cebu şi ale propriilor subalterni, Magellan a insistat să conducă personal atacul contra triburilor din Mactan. Alegere fatală, căci a fost lovit de o lance, după care filipinezii i-au retezat un picior decapitându-l în cele din urmă...
Era data de 27 aprilie 1521, şi cel mai mare navigator medieval se înălţa la ceruri. Nu a ajuns niciodată în Insulele Mirodeniilor, şi după pierderea unei alte corăbii, cele două vase rămase au reuşit să ajungă în Insulele Moluce. Spre finalul călătoriei, doar corabia Victoria s-a întors în Spania în septembrie 1522. Era încărcată până la refuz de mirodenii şi condimente, dar mai avea doar 18 supravieţuitori ai primei călătorii în jurul Pământului.
Lansat în căutaterea bogăţiei şi gloriei, ambiţiosul Magellan a adus Europei nu doar condimente, ci informaţii şi cunoştinţe geografice cu mult mai valoroase decât orice vas încărcat cu mirodenii. Informaţii care aveau să schimbe lumea din temelii. Nu doar că Magellan descoperise cel mai mare ocean de pe Terra, dar a dovedit că lumea era cu mult mai mare şi mai variată decât se credea până atunci. În cele din urmă, aventura sa a demonstrat pentru totdeauna că Pămîntul nu era drept şi plat. Circumnavigaţia sa a fost cu siguranţă primul pas mare al omenirii. Din nefericire nu a trăit să-şi vadă visul şi realizările împlinite. Ca fapt divers, tot el a fost primul european care a văzut şi descris pinguinii.
Ar putea o stranie „galaxie fosilă” să dezvăluie secretele formării Universului?
Mica galaxie numită Segue 1, aflată la periferia Căii Lactee, ar putea fi o „fosilă” datând din vremurile de început ale formării Universului, cred oamenii de ştiinţă. Stelele acestei mini-galaxii au particularităţi ce sugerează că ele s-au format foarte devreme, la scurt timp după Big Bang, aşa că studiul lor ar putea furniza date noi despre începuturile Universului.
Galaxia Segue 1 cuprinde doar câteva sute de stele, fiind deci minusculă în comparaţie cu galaxia noastră, ce conţine sute de miliarde de stele.
Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi de la University of California - Irvine
au adunat date privind compozişţa a 6 dintre stelele din Segue 1 şi au constatat că acestea sunt alcătuite aproape exclusiv din hidrogen şi heliu, conţinând doar urme de elemente mai grele, precum fierul. Asemenea trăsături sunt specifice stelelor foarte vechi, formate devreme după apariţia Universului prin fenomenul numit Big Bang. Rezultatele cercetărilor urmează să fie publicate în The Astrophysical Journal.
Nicio altă galaxie studiată până în prezent nu conţine cantităţi atât de mici de elemente grele, ceea ce i-a făcut pe cercetători să declare că Segue 1 este „galaxia cel mai puţin evoluată din punct de vedere chimic”, dintre toate galaxiile cunoscute până acum.
Conţinutul de elemente grele (metale) creşte de la o generaţie de stele la alta, deci stelele care conţin cantităţile cele mai mici de metale sunt cele mai primitive. Stelele din Segue 1 sunt atât de sărace în metale, încât cercetătorii bănuiesc că unele dintre ele sunt decendentele directe ale primelor stele formate în Univers.
Analiza compoziţiei acestor stele arată că ele s-ar fi format din materia rezultată prin dezintegrarea unor stele masive; aceste stele masive, cu masă mare, „mor” mult mai repede decât cele cu masă mică, aşa că asemenea analize arată cât de repede s-au format stelele din această galaxie pitică.
Segue 1, arată rezultatele, a trecut printr-o fază scurtă de formare de stele cu mult timp în urmă, iar apoi a încetat să mai „fabrice” asemenea corpuri cereşti.
Întrebarea este: de ce s-a oprit procesul formării stelelor în această regiune a spaţiului?
O posibilă explicaţie ar fi reionizarea. Iniţial, Universul era foarte fierbinte şi dens şi tot gazul din el era ionizat, ceea ce înseamnă că protonii şi electronii erau izolaţi unii de alţii şi nu se puteau reuni pentru a forma atomi. Când temperatura a mai scăzut, s-au putut forma atomii, iar din această materie s-au format primele stele. Acestea au emis radiaţii care au energizat gazul din jur, reionizându-l, acum cca. 13,2 miliarde de ani. Deoarece din gaze ionizate nu se pot forma stele, reionizarea ar fi putut pune capăt procesului de formare a stelelor în unele galaxii. E posibil ca aşa să se fi petrecut lucrurile şi în Segue 1.
Dar nu e singura posibilitate; ar putea exista factori necunoscuţi care să fi făcut ca procesul de formare a stelelor în galaxia Segue 1 să fie foarte ineficient, comparativ cu alte galaxii.
Oricum ar fi, Segue 1 ar putea să dezvăluie nu numai factorii ce pot bloca evoluţia unei galaxii, dar şi cum începe această evoluţie.
Oamenii de ştiinţă sunt interesaţi să afle, de pildă, dacă se pot forma galaxii atât de mici precum Segue 1, sau dacă ea s-a format la dimensiuni mai mari şi apoi, dintr-o cauză încă necunoscută, şi-a pierdut majoritatea stelelor.
E posibil să mai existe multe astfel de galaxii, greu de detectat, din cauza dimensiunilor mici şi a luminozităţii slabe (Segue 1 a putut fi detectată doar pentru că se află aproape de Calea Lactee), iar savanţii ar dori să afle mai multe despre prezenţa acestor formaţiuni în Univers.
Galaxia Segue 1 cuprinde doar câteva sute de stele, fiind deci minusculă în comparaţie cu galaxia noastră, ce conţine sute de miliarde de stele.
Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi de la University of California - Irvine
au adunat date privind compozişţa a 6 dintre stelele din Segue 1 şi au constatat că acestea sunt alcătuite aproape exclusiv din hidrogen şi heliu, conţinând doar urme de elemente mai grele, precum fierul. Asemenea trăsături sunt specifice stelelor foarte vechi, formate devreme după apariţia Universului prin fenomenul numit Big Bang. Rezultatele cercetărilor urmează să fie publicate în The Astrophysical Journal.
Nicio altă galaxie studiată până în prezent nu conţine cantităţi atât de mici de elemente grele, ceea ce i-a făcut pe cercetători să declare că Segue 1 este „galaxia cel mai puţin evoluată din punct de vedere chimic”, dintre toate galaxiile cunoscute până acum.
Conţinutul de elemente grele (metale) creşte de la o generaţie de stele la alta, deci stelele care conţin cantităţile cele mai mici de metale sunt cele mai primitive. Stelele din Segue 1 sunt atât de sărace în metale, încât cercetătorii bănuiesc că unele dintre ele sunt decendentele directe ale primelor stele formate în Univers.
Analiza compoziţiei acestor stele arată că ele s-ar fi format din materia rezultată prin dezintegrarea unor stele masive; aceste stele masive, cu masă mare, „mor” mult mai repede decât cele cu masă mică, aşa că asemenea analize arată cât de repede s-au format stelele din această galaxie pitică.
Segue 1, arată rezultatele, a trecut printr-o fază scurtă de formare de stele cu mult timp în urmă, iar apoi a încetat să mai „fabrice” asemenea corpuri cereşti.
Întrebarea este: de ce s-a oprit procesul formării stelelor în această regiune a spaţiului?
O posibilă explicaţie ar fi reionizarea. Iniţial, Universul era foarte fierbinte şi dens şi tot gazul din el era ionizat, ceea ce înseamnă că protonii şi electronii erau izolaţi unii de alţii şi nu se puteau reuni pentru a forma atomi. Când temperatura a mai scăzut, s-au putut forma atomii, iar din această materie s-au format primele stele. Acestea au emis radiaţii care au energizat gazul din jur, reionizându-l, acum cca. 13,2 miliarde de ani. Deoarece din gaze ionizate nu se pot forma stele, reionizarea ar fi putut pune capăt procesului de formare a stelelor în unele galaxii. E posibil ca aşa să se fi petrecut lucrurile şi în Segue 1.
Dar nu e singura posibilitate; ar putea exista factori necunoscuţi care să fi făcut ca procesul de formare a stelelor în galaxia Segue 1 să fie foarte ineficient, comparativ cu alte galaxii.
Oricum ar fi, Segue 1 ar putea să dezvăluie nu numai factorii ce pot bloca evoluţia unei galaxii, dar şi cum începe această evoluţie.
Oamenii de ştiinţă sunt interesaţi să afle, de pildă, dacă se pot forma galaxii atât de mici precum Segue 1, sau dacă ea s-a format la dimensiuni mai mari şi apoi, dintr-o cauză încă necunoscută, şi-a pierdut majoritatea stelelor.
E posibil să mai existe multe astfel de galaxii, greu de detectat, din cauza dimensiunilor mici şi a luminozităţii slabe (Segue 1 a putut fi detectată doar pentru că se află aproape de Calea Lactee), iar savanţii ar dori să afle mai multe despre prezenţa acestor formaţiuni în Univers.
SUA ar putea trimite trupe în Europa de Est
Comandantul NATO în Europa, care a fost însărcinat să prezinte contramăsuri faţă de ameninţările militare ruse la adresa Ucrainei, a declarat miercuri că acestea pot include desfăşurarea de trupe americane în state est-europene membre ale Alianţei care se simt ameninţate.
Potrivit postului american de televiziune ABC News, generalul Philip Breedlove, din cadrul forţelor aeriene americane, a declarat în acest interviu pentru agenţia americană Associated Press (AP) că nu va "exclude implicarea niciunei naţiuni, inclusiv a Statelor Unite".
Miniştrii de Externe din cele 28 de state membre ale NATO i-au dat lui Breedlove termen până marţi să propună "paşi" care să asigure membrii Alianţei Nord-Atlantice aflaţi cel mai aproape de Rusia că celelalte state membre le susţin.
"În esenţă, căutăm un pachet de măsuri terestre, aeriene şi maritime care să consolideze asigurările celor mai estici aliaţi", a declarat generalul pentru AP.
"Sunt însărcinat să prezint măsurile până săptămâna viitoare. Intenţionez să le prezint mai devreme", a adăugat el.
Obiectivele Kremlinului rămân neclare, a declarat comandantul NATO. Forţa ar putea rămâne pe loc doar pentru a intimida Ucraina prin prezenţa ei, ar putea porni spre sud pentru a crea un pod terestru cu Crimeea, ar putea avansa de-a lungul coastei Mării Negre către portul ucrainean Odesa şi enclava separatistă moldoveană Transnistria sau ar putea invada estul Ucrainei, unde etnici ruşi cer unirea cu Rusia, a apreciat generalul.
NATO şi-a consolidat deja misiunile de patrulare în spaţiul aerian al statelor baltice şi efectuează zilnic misiuni de supraveghere AWAC în spaţiul aerian al României şi Poloniei. Breedlove a mai declarat că a primit suficiente angajamente în domeniul maritim din partea statelor membre NATO cât să fie efectuate manevre maritime în forţă până la sfârşitul anului.
Partea oferirii unor asigurări "terestre" este "dificilă", "deoarece aceste măsuri, cele mai costisitoare, dacă nu sunt efectuate corect ar putea să pară provocatoare", a declarat generalul, subliniind că toate operaţiunile aeriene, terestre şi pe mare "pe care încercăm să le efectuăm" sunt de "natură defensivă".
Potrivit postului american de televiziune ABC News, generalul Philip Breedlove, din cadrul forţelor aeriene americane, a declarat în acest interviu pentru agenţia americană Associated Press (AP) că nu va "exclude implicarea niciunei naţiuni, inclusiv a Statelor Unite".
Miniştrii de Externe din cele 28 de state membre ale NATO i-au dat lui Breedlove termen până marţi să propună "paşi" care să asigure membrii Alianţei Nord-Atlantice aflaţi cel mai aproape de Rusia că celelalte state membre le susţin.
"În esenţă, căutăm un pachet de măsuri terestre, aeriene şi maritime care să consolideze asigurările celor mai estici aliaţi", a declarat generalul pentru AP.
"Sunt însărcinat să prezint măsurile până săptămâna viitoare. Intenţionez să le prezint mai devreme", a adăugat el.
Obiectivele Kremlinului rămân neclare, a declarat comandantul NATO. Forţa ar putea rămâne pe loc doar pentru a intimida Ucraina prin prezenţa ei, ar putea porni spre sud pentru a crea un pod terestru cu Crimeea, ar putea avansa de-a lungul coastei Mării Negre către portul ucrainean Odesa şi enclava separatistă moldoveană Transnistria sau ar putea invada estul Ucrainei, unde etnici ruşi cer unirea cu Rusia, a apreciat generalul.
NATO şi-a consolidat deja misiunile de patrulare în spaţiul aerian al statelor baltice şi efectuează zilnic misiuni de supraveghere AWAC în spaţiul aerian al României şi Poloniei. Breedlove a mai declarat că a primit suficiente angajamente în domeniul maritim din partea statelor membre NATO cât să fie efectuate manevre maritime în forţă până la sfârşitul anului.
Partea oferirii unor asigurări "terestre" este "dificilă", "deoarece aceste măsuri, cele mai costisitoare, dacă nu sunt efectuate corect ar putea să pară provocatoare", a declarat generalul, subliniind că toate operaţiunile aeriene, terestre şi pe mare "pe care încercăm să le efectuăm" sunt de "natură defensivă".
Premieră în inima CATOLICISMULUI. "Căsătoriile dintre HOMOSEXUALI, recunoscute"
Un tribunal italian a validat miercuri o căsătorie între persoane de acelaşi sex încheiată în străinătate, o premieră în Italia, unde uniunile homosexuale nu sunt recunoscute în mod oficial.
Un tribunal de la Grossetto (centru) a dispus ca ofiţerii stării civile din oraş să înregistreze căsătoria unui cuplu homosexual celebrată la New York, în 2012.
Cei doi bărbaţi căsătoriţi, un arhitect în vârstă de 68 de ani şi un jurnalist în vârstă de 57 de ani, cărora li s-a refuzat iniţial înregistrarea căsătoriei, au făcut recurs.
Hotărârea judecătorească a fost salutată imediat şi a fost catalogată ca istorică de către organizaţii de apărare a drepturilor lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT).
Un tribunal de la Grossetto (centru) a dispus ca ofiţerii stării civile din oraş să înregistreze căsătoria unui cuplu homosexual celebrată la New York, în 2012.
Cei doi bărbaţi căsătoriţi, un arhitect în vârstă de 68 de ani şi un jurnalist în vârstă de 57 de ani, cărora li s-a refuzat iniţial înregistrarea căsătoriei, au făcut recurs.
Hotărârea judecătorească a fost salutată imediat şi a fost catalogată ca istorică de către organizaţii de apărare a drepturilor lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT).
Ce au descoperit SPIONII suedezi despre RUSIA. "Se pregăteşte de război!"
Politia de securitate a Suediei (Sapo), care se ocupa, printre altele, de contraspionaj, considera ca manevrele armatei ruse reprezinta un pericol la adresa securitatii nationale. Informatiile obtinute pe durata crizei ucrainene permite serviciilor speciale suedeze sa afirme ca fortele militare ale Rusiei se pregatesc de o agresiune armata.
„Rusia a angajat actiuni specifice unei pregatiri de razboi, ceea ce ne ingrijoreaza”, a declarat analistul sef al Sapo, Wilhelm Unge, pentru publicatia Svenska Dagbladet. Potrivit spuselor sale, pe fondul evenimentelor din Ucraina si din Crimeea, spionajul rus si-a intensificat activitatea, inclusiv pe teritoriul Suediei.
Detaliind, Unge a vorbit, printre altele, despre incercari de racolare de catre serviciile ruse de spionaj a mai multor cetateni suedezi, despre mutiplicarea atacurilor ciberneteice asupra sistemelor suedeze de IT, despre achizitia de catre partea rusa a unui numar foarte mare de harti „ale unor regiuni suedeze extrem de vulnerabile”.
Pe de alta parte, a adaugat Unge, preocupante sunt, in egala masura, manevrele aviatiei militare a Rusiei in imediata apropiere de granitele Suediei. „Aceste exercitii au fost interpretate drept schitarea unui posibil atac asupra unor tinte militare suedeze”, a subliniat reprezentantul Sapo.
„Rusia a angajat actiuni specifice unei pregatiri de razboi, ceea ce ne ingrijoreaza”, a declarat analistul sef al Sapo, Wilhelm Unge, pentru publicatia Svenska Dagbladet. Potrivit spuselor sale, pe fondul evenimentelor din Ucraina si din Crimeea, spionajul rus si-a intensificat activitatea, inclusiv pe teritoriul Suediei.
Detaliind, Unge a vorbit, printre altele, despre incercari de racolare de catre serviciile ruse de spionaj a mai multor cetateni suedezi, despre mutiplicarea atacurilor ciberneteice asupra sistemelor suedeze de IT, despre achizitia de catre partea rusa a unui numar foarte mare de harti „ale unor regiuni suedeze extrem de vulnerabile”.
Pe de alta parte, a adaugat Unge, preocupante sunt, in egala masura, manevrele aviatiei militare a Rusiei in imediata apropiere de granitele Suediei. „Aceste exercitii au fost interpretate drept schitarea unui posibil atac asupra unor tinte militare suedeze”, a subliniat reprezentantul Sapo.
Sediul din Kiev al Partidului Comunist ucrainean a fost incendiat
Sediul de la Kiev al Partidului Comunist din Ucraina a fost incendiat în noaptea de miercuri spre joi, poliţia încercând în acest moment să stabilească circumstanţele acestui incident, anunţă agenţia oficială Ukrinform.
Potrivit agenţiei ucrainene, la ora locală 2.23 (2.23, ora României), pompierii continuau operaţiunile de stingere a focului. "Cel mai probabil acest incendiu a fost provocat intenţionat", a afirmat un pompier, citat de postul de radio Svoboda, subliniind că incendiul nu a provocat victime.
"Un incendiu nu putea izbucni concomitent în trei locuri diferite. Au ars peste 100 de metri pătraţi la primul etaj şi tot atâţia la al doilea. A fost afectat şi etajul trei", a relatat el, adăugând că "cel mai greu a fost să stingem focul în subsol, deoarece temperatura înaltă nu ne permitea să pătrundem în interior".
Potrivit agenţiei ucrainene, la ora locală 2.23 (2.23, ora României), pompierii continuau operaţiunile de stingere a focului. "Cel mai probabil acest incendiu a fost provocat intenţionat", a afirmat un pompier, citat de postul de radio Svoboda, subliniind că incendiul nu a provocat victime.
"Un incendiu nu putea izbucni concomitent în trei locuri diferite. Au ars peste 100 de metri pătraţi la primul etaj şi tot atâţia la al doilea. A fost afectat şi etajul trei", a relatat el, adăugând că "cel mai greu a fost să stingem focul în subsol, deoarece temperatura înaltă nu ne permitea să pătrundem în interior".
Vladimir Putin şi-a schimbat strategia. Ce DECIZIE a luat faţă de Ucraina
Autorităţile de la Kiev i-au somat pe activiştii pro-ruşi din estul Ucrainei să părăsească, în 48 de ore, clădirile oficiale pe care le ocupă. Până acum, ultimatumul a fost ignorat. Pe de altă parte, preşedintele rus Vladimir Putin pare mai binevoitor faţă de Ucraina.
El a cerut concernului Gazprom să nu le pretindă, imediat, ucrainenilor plata datoriei de peste două miliarde de dolari pentru gazele livrate. Guvernul de la Kiev ar putea folosi forţa pentru a elibera sediile administrative ocupate de activiştii pro-ruşi, dacă aceştia depăşesc termenul de 48 de ore.
Deocamdată, militanţii separatişti se declară gata să reziste până vor obţine un referendum pentru independenţa regiunilor lor.
Rebelii de la Luhansk, pe care guvernul ucrainean i-a acuzat că ar fi luat ostatici, au cerut, deschis, protecţia preşedintelui rus Vladimir Putin.
Putin se arată, însă, mai îngăduitor cu ucrainenii: el a cerut concernului Gazprom să le acorde o păsuire la plata celor 2,2 miliarde de dolari pe care aceştia le-ar datora pentru gazele livrate.
În acest timp, miniştrii de externe ai Rusiei şi Statelor Unite continuă să aibe convorbiri telefonice pe tema situaţiei din Ucraina. Dar adjunctul secretarului de stat, Victoria Nuland, a recunoscut că Statele Unite nu au aşteptări prea mari de la tratativele diplomatice.
El a cerut concernului Gazprom să nu le pretindă, imediat, ucrainenilor plata datoriei de peste două miliarde de dolari pentru gazele livrate. Guvernul de la Kiev ar putea folosi forţa pentru a elibera sediile administrative ocupate de activiştii pro-ruşi, dacă aceştia depăşesc termenul de 48 de ore.
Deocamdată, militanţii separatişti se declară gata să reziste până vor obţine un referendum pentru independenţa regiunilor lor.
Rebelii de la Luhansk, pe care guvernul ucrainean i-a acuzat că ar fi luat ostatici, au cerut, deschis, protecţia preşedintelui rus Vladimir Putin.
Putin se arată, însă, mai îngăduitor cu ucrainenii: el a cerut concernului Gazprom să le acorde o păsuire la plata celor 2,2 miliarde de dolari pe care aceştia le-ar datora pentru gazele livrate.
În acest timp, miniştrii de externe ai Rusiei şi Statelor Unite continuă să aibe convorbiri telefonice pe tema situaţiei din Ucraina. Dar adjunctul secretarului de stat, Victoria Nuland, a recunoscut că Statele Unite nu au aşteptări prea mari de la tratativele diplomatice.
Antonescu: Martin Schulz să se facă negustor de energie. Îi cer lui Ponta să ia atitudine publică
Liderul PNL, Crin Antonescu, a afirmat că declarațiile președintelui PE, Martin Schulz, privind situația din Ucraina și prețul energiei furnizate de Rusia sunt inacceptabile, cerându-i premierului Ponta să ia atitudine față de aceste afirmații.
"Credem că este o declaraţie foarte gravă, pentru că în felul acesta toate eforturile pe care UE şi SUA le-au făcut pentru a apăra respectarea normelor, tratatelor, prevederilor de drept internaţional, toate eforturile pe care în ultimii ani UE le-a făcut în politica de vecinătate a Uniunii, în această parte, în vecinătatea estică, toate angajamentele pe care UE le-a luat inclusiv în summit-ul de la Vilnius şi în semnarea acordurilor de asociere cu Republica Moldova sau cu Georgia sunt puse practic la îndoială în faţa unei intervenţii în forţă a Rusiei pe teritoriul unui stat suveran şi independent, care este Ucraina", a mai spus liderul PNL, citat de Mediafax.
Președintele PNL i-a mai recomandat lui Schulz să se facă negustor de energie.
"Dacă acesta este singurul interes din punctul de vedere al domnului Schulz, atunci domnul Schulz trebuia să se facă negustor de energie (...) Nu putem imagina o situaţie în care UE şi domnul Schulz cumpără energie ieftină şi Rusia poate să ia o bucată din Ucraina, mâine, poimâine poate vrea să ia o bucată din altă ţară, Transnistria, Republica Moldova, şi la o adică trebuie să vină americanii să ne apere şi să apere acele valori care sunt ale noastre, ale Uniunii Europene", a precizat Crin Antonescu.
Antonescu i-a mai solicitat lui Victor Ponta să aibă o poziţie publică, respectiv dacă susţine poziţia preşedintelui Parlamentului European, care este şi candidat al socialiştilor la şefia Comisiei Europene.
"Îi cer public liderului socialiştilor români, care activează sub numele de Partidul Social Democrat, domnului Victor Ponta, să se poziţioneze foarte clar în legătură cu această declaraţie a domnului Schulz (...) Cred că cetăţenii români, alegătorii, au dreptul să ştie dacă dând un vot de exemplu PSD, adică indirect preşedinţiei lui Martin Schulz la Comisia Europeană, vor avea drept program politic aceea ca unele ţări din UE să cumpere energie ieftină şi că, dacă Rusia mai ocupă vreun teritoriu, o să vină preşedintele Comisiei Europene, Martin Schulz, să spună: «Da, s-au încălcat tratatele internaţionale, dar le-a ocupat şi cu asta, basta, hai să fim realişti şi să cumpărăm energie ieftină»", a mai spus Antonescu.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a pledat pentru prudenţă în legătură cu criza din Ucraina şi s-a declarat, "deocamdată" împotriva impunerii de noi sancţiuni Rusiei, apreciind că UE are "interese comune" cu Moscova.
"Credem că este o declaraţie foarte gravă, pentru că în felul acesta toate eforturile pe care UE şi SUA le-au făcut pentru a apăra respectarea normelor, tratatelor, prevederilor de drept internaţional, toate eforturile pe care în ultimii ani UE le-a făcut în politica de vecinătate a Uniunii, în această parte, în vecinătatea estică, toate angajamentele pe care UE le-a luat inclusiv în summit-ul de la Vilnius şi în semnarea acordurilor de asociere cu Republica Moldova sau cu Georgia sunt puse practic la îndoială în faţa unei intervenţii în forţă a Rusiei pe teritoriul unui stat suveran şi independent, care este Ucraina", a mai spus liderul PNL, citat de Mediafax.
Președintele PNL i-a mai recomandat lui Schulz să se facă negustor de energie.
"Dacă acesta este singurul interes din punctul de vedere al domnului Schulz, atunci domnul Schulz trebuia să se facă negustor de energie (...) Nu putem imagina o situaţie în care UE şi domnul Schulz cumpără energie ieftină şi Rusia poate să ia o bucată din Ucraina, mâine, poimâine poate vrea să ia o bucată din altă ţară, Transnistria, Republica Moldova, şi la o adică trebuie să vină americanii să ne apere şi să apere acele valori care sunt ale noastre, ale Uniunii Europene", a precizat Crin Antonescu.
Antonescu i-a mai solicitat lui Victor Ponta să aibă o poziţie publică, respectiv dacă susţine poziţia preşedintelui Parlamentului European, care este şi candidat al socialiştilor la şefia Comisiei Europene.
"Îi cer public liderului socialiştilor români, care activează sub numele de Partidul Social Democrat, domnului Victor Ponta, să se poziţioneze foarte clar în legătură cu această declaraţie a domnului Schulz (...) Cred că cetăţenii români, alegătorii, au dreptul să ştie dacă dând un vot de exemplu PSD, adică indirect preşedinţiei lui Martin Schulz la Comisia Europeană, vor avea drept program politic aceea ca unele ţări din UE să cumpere energie ieftină şi că, dacă Rusia mai ocupă vreun teritoriu, o să vină preşedintele Comisiei Europene, Martin Schulz, să spună: «Da, s-au încălcat tratatele internaţionale, dar le-a ocupat şi cu asta, basta, hai să fim realişti şi să cumpărăm energie ieftină»", a mai spus Antonescu.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a pledat pentru prudenţă în legătură cu criza din Ucraina şi s-a declarat, "deocamdată" împotriva impunerii de noi sancţiuni Rusiei, apreciind că UE are "interese comune" cu Moscova.
Silaghi este decis să obțină imunitate în Parlamentul României
Liberalul va candida la alegerile parțiale din 25 mai, pentru un loc de deputat în Satu Mare. În caz de victorie, va avea o imunitate nou-nouță în fața procurorilor care îl acuză de trafic de influență.
După ce nu a obținut un loc eligibil pe listele PNL pentru Parlamentul European, din cauza unor acuzații de corupție ce planau asupra sa, Ovidiu Silaghi va candida pentru un loc de deputat rămas vacant în Satu Mare, la alegerile parțiale din 25 mai.
Silaghi a demisionat din Parlamentul României în septembrie 2013, odată cu Eduard Hellvig, pentru a ocupa cele două funcții de europarlamentar ale PNL rămase vacante după ce Ramona Mănescu și Cristian Bușoi au preluat funcții publice în România.
Demisia lui din Parlament a ridicat însă semne de întrebare, în condițiile în care, cu doar câteva zile înainte, conducerea Camerei Deputaților decisese să trimită Comisiei juridice cererea procurorului general în privința urmăririi penale a lui Silaghi pentru trafic de influență, faptă din perioada în care a fost ministru al Transporturilor și prin care l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Nelu Iordache. Urmare a demisiei lui Silaghi din Parlament și a preluării mandatului de europarlamentar, nu a mai fost însă necesară aprobarea de către Camera Deputaţilor a declanşării urmăririi penale a acestuia.
O nouă imunitate, o nouă solicitare
În decembrie 2013, însă, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a înaintat către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicitarea şi referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării Parlamentului European pentru transmiterea unei opinii şi formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Ovidiu Silaghi.
Dacă va ajunge din nou deputat, procurorii DNA vor cere, cel mai probabil, parlamentarilor, începerea urmării penale a lui Ovidiu Silaghi. În cazurile precedente însă, parlamentarii au făcut zid în jurul colegilor săi acuzați de corupție. De exemplu, Camera Deputaților a respins, la începutul lunii martie, prin vot secret, cererea privind încuviințarea urmăririi penale a lui Daniel Chițoiu, în dosarul „Carpatica”, pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor.
Silaghi, propus de organizația Satu Mare
Purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, a explicat desemnarea lui Silaghi prin faptul că oricine este vinovat până la proba contrarie. „Până la o decizie definitivă a instanței, oricine beneficiază de prezumția de nevinovăție”, a declarat Pocora. Aceasta a adăugat că Ovidiu Silaghi a fost propus de organizația Satu-Mare, iar propunerea a fost validată de Biroul Politic Național al PNL.
Satu Mare este fieful lui Silaghi, așa că acesta este, probabil, sigur de reușită.
PNL și-a validat candidații pentru parțiale
Conducerea PNL a validat candidații pentru alegerile parțiale de pe 25 mai, propunerile venind de la organizațiile locale ale partidului. Dincolo de Ovidiu Silaghi (Satu Mare), aceștia sunt Alexandru Dănăilă (Galați), Sorin Ștefoniu (Hunedoara) și Gheoghe Daniel (Ilfov) pentru colegiile din Camera Deputaților. De asemenea, candidații PNL pentru colegiile vacante de la Senat sunt Mihai Mazilu (Gorj) și Cristina Filip (București).
După ce nu a obținut un loc eligibil pe listele PNL pentru Parlamentul European, din cauza unor acuzații de corupție ce planau asupra sa, Ovidiu Silaghi va candida pentru un loc de deputat rămas vacant în Satu Mare, la alegerile parțiale din 25 mai.
Silaghi a demisionat din Parlamentul României în septembrie 2013, odată cu Eduard Hellvig, pentru a ocupa cele două funcții de europarlamentar ale PNL rămase vacante după ce Ramona Mănescu și Cristian Bușoi au preluat funcții publice în România.
Demisia lui din Parlament a ridicat însă semne de întrebare, în condițiile în care, cu doar câteva zile înainte, conducerea Camerei Deputaților decisese să trimită Comisiei juridice cererea procurorului general în privința urmăririi penale a lui Silaghi pentru trafic de influență, faptă din perioada în care a fost ministru al Transporturilor și prin care l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Nelu Iordache. Urmare a demisiei lui Silaghi din Parlament și a preluării mandatului de europarlamentar, nu a mai fost însă necesară aprobarea de către Camera Deputaţilor a declanşării urmăririi penale a acestuia.
O nouă imunitate, o nouă solicitare
În decembrie 2013, însă, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a înaintat către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicitarea şi referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării Parlamentului European pentru transmiterea unei opinii şi formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Ovidiu Silaghi.
Dacă va ajunge din nou deputat, procurorii DNA vor cere, cel mai probabil, parlamentarilor, începerea urmării penale a lui Ovidiu Silaghi. În cazurile precedente însă, parlamentarii au făcut zid în jurul colegilor săi acuzați de corupție. De exemplu, Camera Deputaților a respins, la începutul lunii martie, prin vot secret, cererea privind încuviințarea urmăririi penale a lui Daniel Chițoiu, în dosarul „Carpatica”, pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor.
Silaghi, propus de organizația Satu Mare
Purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, a explicat desemnarea lui Silaghi prin faptul că oricine este vinovat până la proba contrarie. „Până la o decizie definitivă a instanței, oricine beneficiază de prezumția de nevinovăție”, a declarat Pocora. Aceasta a adăugat că Ovidiu Silaghi a fost propus de organizația Satu-Mare, iar propunerea a fost validată de Biroul Politic Național al PNL.
Satu Mare este fieful lui Silaghi, așa că acesta este, probabil, sigur de reușită.
PNL și-a validat candidații pentru parțiale
Conducerea PNL a validat candidații pentru alegerile parțiale de pe 25 mai, propunerile venind de la organizațiile locale ale partidului. Dincolo de Ovidiu Silaghi (Satu Mare), aceștia sunt Alexandru Dănăilă (Galați), Sorin Ștefoniu (Hunedoara) și Gheoghe Daniel (Ilfov) pentru colegiile din Camera Deputaților. De asemenea, candidații PNL pentru colegiile vacante de la Senat sunt Mihai Mazilu (Gorj) și Cristina Filip (București).
O ţară nebună, nebună, nebună
Se face trafic de influenţă din biroul de lucru al primului ministru pentru promovarea un şef de IPJ. Asta ar trebui să înţeleagă poporul muncitor. De la concluzia aiasta, la care se ajunge prin căile încurcate ale înaltei tehnologii şi printr-o experienţă judiciară complexă se poate deduce o alta: vă daţi voi seama ce se întâmplă, de fapt, la Palatul Victoria?! Consumatorului de seminţe şi Steven Seagal i se serveşte şi o porţie săţioasă de thriller neaoş. Corupţie la nivel înalt, anonimi dedicaţi Dreptăţii, arestări spectaculoase, alcaponi româneşti la promoţie, 50% reducere la Mazărea venită din portul Constanţa. Imaginea pe care ne-o oferă Justiţia despre România este una tulburătoare. O ţară plină de furuncule care se sparg rând pe rând împroşcând cu puroi totul, până şi partea curată a teritoriului naţional, care este reprezentată de tot ceea ce a slujit şi slăvit cuplul din epoca de aur, Băsescu-Boc. Adriean Videanu, Radu Berceanu, Gheorghe Flutur, Falcă, n-are rost să mai continuu, au dispărut în spatele lui Fenechiu, Năstase, Becali and co. Mimi Stoica şi fraţii Becali ţin capul de afiş, ca-n vremurile de glorie ale comediei mute. Mitică Dragomir e un Ben (Benjamin) Siegel – Bugsy, al mafiei fotbalului. Un Bugsy reinventat dintr-o caricatură de bunic şmecher. J. Edgar Hoover, într-un delir al puterii, a declanşat o vânătoare de vrăjitoare comuniste. Anchetele şi “listele negre” au ajuns până în lumea şoubizului. Privind la ce s-a întâmplat în deceniile care au urmat, i se poate da dreptate legendarului şef de structuri informative. Numai că el nu era ales prin vot direct al poporului, şi până la urmă atmosferei de teroare i-au prevalat Constituţia SUA şi Drepturile Omului. Ce face Traian Băsescu acum? Se antepronunţă în privinţa unor verdicte, susţine şi face campanie electorală, cu impertinenţă, unui partid, anunţă ce se va întâmpla cu diverse personaje publice, pune presiune pe Banca Naţională şi-l susţine la televizor şi prin interpuşi pe directorul băncii de stat de la care a luat credit de un milion de euro pentru terenul de la Nana. Care, se pare, i-a fost vândut în 2013 de către o firmă desfiinţată în 2012. Dă ordin Procurorului General să-l ancheteze IMEDIAT, că el e gata să răspundă penal. Miştocăreală de port, NIMENI nu se poate atinge de el până în noiembrie, aşa că probabil de aia vrea el un dosar IMEDIAT. Atunci întreb şi eu: oare ce s-o fi întâmplând, cu adevărat, la Cotroceni? Şi adaug: atâta vreme cât îndeplineşte condiţiile legale de promovare, nu văd de ce un ofiţer de poliţie, la fel ca orice alt funcţionar public, nu poate primi sprijinul primului ministru. Ce? Miniştrii fac obiectul traficului de influenţă? Ori secretarii de stat sau consilierii?
Crin Antonescu se vede un lider autoritar al Dreptei în condiţiile în care apropiaţi de-ai lui îl părăsesc. Se răscoală împotriva celor care l-au votat, huleşte USL, face/nu face cerere de intrare în PPE, primeşte/nu primeşte somaţie din partea lor de aliniere la politica lui Traian Băsescu, se aliază/nu se aliază cu PDL. Atunci, cărui electorat i se mai adresează el? Noi, în ce ţară trăim?
DRAGOS MOLDOVAN
JURNALUL NATIONAL
Crin Antonescu se vede un lider autoritar al Dreptei în condiţiile în care apropiaţi de-ai lui îl părăsesc. Se răscoală împotriva celor care l-au votat, huleşte USL, face/nu face cerere de intrare în PPE, primeşte/nu primeşte somaţie din partea lor de aliniere la politica lui Traian Băsescu, se aliază/nu se aliază cu PDL. Atunci, cărui electorat i se mai adresează el? Noi, în ce ţară trăim?
DRAGOS MOLDOVAN
JURNALUL NATIONAL
Hasta la punerea-n libertate siempre, comandante!
Mazăre a căzut ca un om mare, în mijloc de cârciumă, luându-i dârz la mişto pe procurorii anticorupţie. Nici nu te puteai aştepta la altceva de la un Che Guevara (dar cu mai multe gagici), care a reuşit să mute în nordul Constanţei polul fiţelor din România, în timp ce pătura cea mai săracă îl vota la disperare. Un Che care nu se fereşte să facă politică de stânga cu manechine pe genunchi şi vacanţele de bugetar în Madagascar.
Normal că gherila din cartierul de tablă pe care l-a ctitorit personal s-a răsculat aflând pentru ce i l-a răpit Anticorupţia, adică pentru 200 de nenorocite de mii de euro. Păi, oamenii ăştia l-au reales de două ori când avea în cârcă un dosar de 100 de milioane. Neştiute sunt căile Codului Penal, mai ales în sezon de masacru electoral, deci e păcat să te pierzi în “indicii temeinice” şi aliniate raportate la articole despre şpăgi de acum trei ani. Partizanii lui Mazăre se ghidează după codul deontologic strămoşesc al administraţiei distruse de şpagă: Bă, să fure, dar să ne dea şi nouă ceva. Şi le-a dat. Restul sunt detalii.
Chiar: oare ce-a făcut DNA-ul nouă ceasuri acasă la Mazăre? Vreau să zic – are Mazăre aşa dihanie de casă, de i-au căutat prin locuinţă locuinţe sociale? Sau procurorii au ridicat percheziţia pe culmile artei şi taie saltele cu migală de chirurg tibetan operând un suspect de Dalai Lama?
ADRIAN CERCELESCU
JURNALUL NATIONAL
Normal că gherila din cartierul de tablă pe care l-a ctitorit personal s-a răsculat aflând pentru ce i l-a răpit Anticorupţia, adică pentru 200 de nenorocite de mii de euro. Păi, oamenii ăştia l-au reales de două ori când avea în cârcă un dosar de 100 de milioane. Neştiute sunt căile Codului Penal, mai ales în sezon de masacru electoral, deci e păcat să te pierzi în “indicii temeinice” şi aliniate raportate la articole despre şpăgi de acum trei ani. Partizanii lui Mazăre se ghidează după codul deontologic strămoşesc al administraţiei distruse de şpagă: Bă, să fure, dar să ne dea şi nouă ceva. Şi le-a dat. Restul sunt detalii.
Chiar: oare ce-a făcut DNA-ul nouă ceasuri acasă la Mazăre? Vreau să zic – are Mazăre aşa dihanie de casă, de i-au căutat prin locuinţă locuinţe sociale? Sau procurorii au ridicat percheziţia pe culmile artei şi taie saltele cu migală de chirurg tibetan operând un suspect de Dalai Lama?
ADRIAN CERCELESCU
JURNALUL NATIONAL
miercuri, 9 aprilie 2014
Reuşită excepţională: pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au „întinerit” un organ întreg
Medicina regenerativă este un domeniu incitant de studiu, ce implică reînnoirea ţesuturilor corpului şi, astfel, extinderea duratei de funcţionare a organelor dincolo de limita lor obişnuită. Recent, s-a înregistrat un progres important în acest domeniu: pentru prima dată, într-un studiu pe animale de laborator, oamenii de ştiinţă au reuşit să regenereze un întreg organ – timusul, o structură cu rol important în imunitate.
Abordări precedente în medicina regenerativă vizau utilizarea celulelor stem, ce putea fi determinate să se transforme în orice alt tip de celule, reînnoind astfel ţesuturile.
Dar cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, au reuşit să regenereze timusul şoarecilor printr-o nouă metodă, stimulând celulele timusului să producă în cantităţi mai mari o proteină numitp FOXN1; aceasta este un factor de transcripţie (un „întrerupător” molecular care activează anumite gene) şi poate determina timusul să redevină mai activ. Stimularea a fost realizată prin administrarea unui medicament numit tamoxifen, utilizat în prezent în tratarea cancerului de sân. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în jurnalul Development.
În timus (care la om este situat în spatele osului stern) se maturează celulele T, un tip de celule implicate în apărarea imunitară a organismului. Timusul se atrofiază cu vârsta, astfel încât producţia de celule T scade, unul dintre motivele pentru care oamenii în vârstă sunt mai predispuşi la infecţii decât cei tineri.
Cercetătorii de la Universitatea Edinburgh au administrat tamoxifen şoarecilor vârstnici, ceea ce a determinat creşterea în volum a timusului de 2,6 - 2,7 ori într-o perioadă de o lună.
Mai mult, studiul la microsop al ţesutului timusului a arătat că acesta îşi recăpătase structura caracteristică timusului animalelor tinere, iar densitatea celulelor T la animalele tratate era de două ori mai mare decât la grupul de control (animale de aceeaşi vârstă care nu fusesră tratate cu tamoxifen).
Cercetări insistă asupra faptului că acesta nu este un model de tratament medical, deoarece au fost folosite linii genetice de şoareci speciale pentru acest studiu, întrucât sensibilitatea genei FOXN1 la tamoxifen nu este un fenomen natural.
Totuşi, rezultatele au o mare importanţă, deoarece deschid o nouă cale de explorat medicinei regenerative, arătând că, în cazul timusului, stimularea producţiei unui singur factor de transcripţie poate avea un efect deosebit de puternic, mai puternic decât orice metodă bazată pe celule stem utilizată până acum.
Rămâne de văzut în ce măsură această metodă poate fi aplicată şi pentru regenerarea altor organe, dar rezultatele sugerează că această abordare merită explorată mai amănunţit.
Abordări precedente în medicina regenerativă vizau utilizarea celulelor stem, ce putea fi determinate să se transforme în orice alt tip de celule, reînnoind astfel ţesuturile.
Dar cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, au reuşit să regenereze timusul şoarecilor printr-o nouă metodă, stimulând celulele timusului să producă în cantităţi mai mari o proteină numitp FOXN1; aceasta este un factor de transcripţie (un „întrerupător” molecular care activează anumite gene) şi poate determina timusul să redevină mai activ. Stimularea a fost realizată prin administrarea unui medicament numit tamoxifen, utilizat în prezent în tratarea cancerului de sân. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în jurnalul Development.
În timus (care la om este situat în spatele osului stern) se maturează celulele T, un tip de celule implicate în apărarea imunitară a organismului. Timusul se atrofiază cu vârsta, astfel încât producţia de celule T scade, unul dintre motivele pentru care oamenii în vârstă sunt mai predispuşi la infecţii decât cei tineri.
Cercetătorii de la Universitatea Edinburgh au administrat tamoxifen şoarecilor vârstnici, ceea ce a determinat creşterea în volum a timusului de 2,6 - 2,7 ori într-o perioadă de o lună.
Mai mult, studiul la microsop al ţesutului timusului a arătat că acesta îşi recăpătase structura caracteristică timusului animalelor tinere, iar densitatea celulelor T la animalele tratate era de două ori mai mare decât la grupul de control (animale de aceeaşi vârstă care nu fusesră tratate cu tamoxifen).
Cercetări insistă asupra faptului că acesta nu este un model de tratament medical, deoarece au fost folosite linii genetice de şoareci speciale pentru acest studiu, întrucât sensibilitatea genei FOXN1 la tamoxifen nu este un fenomen natural.
Totuşi, rezultatele au o mare importanţă, deoarece deschid o nouă cale de explorat medicinei regenerative, arătând că, în cazul timusului, stimularea producţiei unui singur factor de transcripţie poate avea un efect deosebit de puternic, mai puternic decât orice metodă bazată pe celule stem utilizată până acum.
Rămâne de văzut în ce măsură această metodă poate fi aplicată şi pentru regenerarea altor organe, dar rezultatele sugerează că această abordare merită explorată mai amănunţit.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
















