Reuşită excepţională: pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au „întinerit” un organ întreg

Medicina regenerativă este un domeniu incitant de studiu, ce implică reînnoirea ţesuturilor corpului şi, astfel, extinderea duratei de funcţionare a organelor dincolo de limita lor obişnuită. Recent, s-a înregistrat un progres important în acest domeniu: pentru prima dată, într-un studiu pe animale de laborator, oamenii de ştiinţă au reuşit să regenereze un întreg organ – timusul, o structură cu rol important în imunitate.

Abordări precedente în medicina regenerativă vizau utilizarea celulelor stem, ce putea fi determinate să se transforme în orice alt tip de celule, reînnoind astfel ţesuturile.

Dar cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, au reuşit să regenereze timusul şoarecilor printr-o nouă metodă, stimulând celulele timusului să producă în cantităţi mai mari o proteină numitp FOXN1; aceasta este un factor de transcripţie (un „întrerupător” molecular care activează anumite gene) şi poate determina timusul să redevină mai activ. Stimularea a fost realizată prin administrarea unui medicament numit tamoxifen, utilizat în prezent în tratarea cancerului de sân. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în jurnalul Development.

În timus (care la om este situat în spatele osului stern) se maturează celulele T, un tip de celule implicate în apărarea imunitară a organismului. Timusul se atrofiază cu vârsta, astfel încât producţia de celule T scade, unul dintre motivele pentru care oamenii în vârstă sunt mai predispuşi la infecţii decât cei tineri.

Cercetătorii de la Universitatea Edinburgh au administrat tamoxifen şoarecilor vârstnici, ceea ce a determinat creşterea în volum a timusului de 2,6 - 2,7 ori într-o perioadă de o lună. 

Mai mult, studiul la microsop al ţesutului timusului a arătat că acesta îşi recăpătase structura caracteristică timusului animalelor tinere, iar densitatea celulelor T la animalele tratate era de două ori mai mare decât la grupul de control (animale de aceeaşi vârstă care nu fusesră tratate cu tamoxifen).

Cercetări insistă asupra faptului că acesta nu este un model de tratament medical, deoarece au fost folosite linii genetice de şoareci speciale pentru acest studiu, întrucât sensibilitatea genei FOXN1 la tamoxifen nu este un fenomen natural.

Totuşi, rezultatele au o mare importanţă, deoarece deschid o nouă cale de explorat medicinei regenerative, arătând că, în cazul timusului, stimularea producţiei unui singur factor de transcripţie poate avea un efect deosebit de  puternic, mai puternic decât orice metodă bazată pe celule stem utilizată până acum.

Rămâne de văzut în ce măsură această metodă poate fi aplicată şi pentru regenerarea altor organe, dar rezultatele sugerează că această abordare merită explorată mai amănunţit.