Victor Ponta, anunţ pe Facebook despre creşterea salariului mediu net: "Economie, nu politică!"

Premierul Victor Ponta a afirmat, vineri, că mărirea salariului mediu, aşa cum indică datele publicate de Institutul Național de Statistică, reprezintă o veste bună pentru angajaţi, dar îngrijorătoare pe termen lung pentru firme şi a susţinut că soluţia de politică publică de contracarare este relaxarea prevăzută de noul Cod fiscal.

"Ştirea este foarte bună pentru angajaţii din România pentru că văd în buzunarul lor rezultatele bune — plus 8% salariu cu inflaţie 0 și scăderea prețurilor la alimente cu cca. 10% ( din scăderea TVA ). Știrea este însă îngrijorătoare pe termen lung pentru companii și firme. Creşterea salariilor se simte în preţul final şi deci în competitivitate. Singura soluție de politică publică de contracarare este relaxarea fiscală prevăzută de Codul fiscal!! Economie nu Politică — acum aţi înţeles stimaţi penelişti/pedelişti! Sau mai trebuie să facem o consultare ca să vă daţi seama ce aţi votat în unanimitate în urmă cu două luni???" a scris premierul, pe Facebook.

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.818 lei în iunie, în creştere faţă de luna precedentă cu 12 lei (+0,7%), arată datele publicate joi de Institutului Național de Statistică (INS). Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,8%.

Vacanță parlamentară. Cum e la Casa Poporului, când aleșii sunt plecați

Senatorii și deputații se relaxează toată vara. În clădire rămân sute de funcționari, care își programează concediile prin rotație

Încă de la intrarea în Casa Poporului simţi un aer de vacanţă. SPP-iştii par şi ei mai liniştiţi. La filtrul de control nu stă nimeni la coadă. Se simte lipsa celor peste 500 de senatori și deputați. În timpul sesiunii parlamentare e forfotă mare. Aleșii discută pe holuri, merg de la o comisie la alta sau se grăbesc la şedinţele de plen „pentru că trebuie votată o lege importantă”. Funcţionarii aleargă cu dosare groase pe holurile mari, strigă la liftieră să mai ţină puţin liftul că se grăbesc, iar invitaţii se pierd prin Casa Poporului şi întreabă încoace-ncolo unde e sala x.

Acum, abia dacă te-întâlneşti cu cineva pe holurile mari acoperite cu covoare roșii, lungi de câțiva metri.

Pe ușile sălilor de plen s-a pus sigiliul, iar pe holuri întâlnești din când în când câte un funcționar nu prea grăbit care, în timp ce merge, vorbeşte la telefon despre concediul în care a fost sau în care urmează să plece. Pe holurile principale dai de câte un grup de turişti străini care sunt mereu impresionaţi şi fac continuu fotografii sau de câte o doamnă trecută de 40 de ani care curăţă de zor marmura ori şterge praful de pe busturile expuse pe alocuri.

Angajații parlamentarilor, la treabă

Dacă în sesiunea parlamentară la res taurantele din Casa Poporului la orele prânzului sunt cozi interminabile, în vacanță poți să te așezi la ce masă vrei. Bufetul de la Senat - un loc în care abia dacă poți arunca un ac, atunci când aleșii sunt la serviciu - acum e gol. La o masă, într-un colţ, stau vreo patru, cinci persoane la „o pauză de cafea şi ţigară”. Discuţiile sunt tot despre vacanţă. „Mai am o săptămână şi intru în concediu”, spune fericită una dintre doamne. Dacă senatorii şi deputaţii au toată vara la dispoziţie să meargă în vacanţe luxoase în Indonezia, Grecia, Turcia sau Brazilia, angajaţii lor de la cabinetul parlamentar au doar două săptămâni de vacanţă. „Mergem prin rotație în concediu, astfel încât la cabinetul parlamentar să fie în permanență cineva”, a declarat, pentru Evenimentul Zilei, un angajat.

Iohannis le-a stricat vacanța

Codul Fiscal le scurtează vacanţa parlamentarilor cu o săptămână. Deşi, teoretic, aceştia trebuie să îşi reia activitatea abia la 1 septembrie, aleşii se întorc la muncă în ultima săptămână din luna august, după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis la Parlament spre reexaminare Codul Fiscal. În perioada 24-26 august, parlamentarii se vor reuni în sesiune extraordinară, urmând să se mai bucure de câteva zile de relaxare până când începe oficial cea de-a doua sesiune şi ultima din acest an.

În ultima sesiune parlamentară, aleşii au votat peste 730 de proiecte legislative

De la 1 septembrie aleşii vor avea mult de muncă, având în vedere că peste 700 de legi așteaptă soluții din partea comisiilor de specialitate din Camera Deputaților și din Senat pentru a ajunge la votul final. Deși o parte dintre ele aleșii au promis că vor fi adoptate în sesiunea care s-a încheiat, deputații și senatorii le-au amânat cel puțin până la toamnă. Printre ele se numără Legea votului prin corespondență, revizuirea Constituției sau modificările la Codul Penal. Tot în sesiunea care urmează, Guvernul Ponta se va confrunta cu o nouă moţiune de cenzură cu care liberalii au amenințat.

Anul acesta parlamentarii au lucrat, cumulat, 316 ore, adică echivalentul a 39 de zile la un program de opt ore. În afara zilelor libere de Paşte, Rusalii sau alte sărbători, între cele două sesiuni parlamentare (februarie - iunie şi septembrie - decembrie) parlamentarii sunt într-o bine meritată vacanţă.

Timp de trei luni în Palatul Parlamentului e linişte.

Mai mulți vizitatori

Chiar dacă aleşii nu sunt la muncă, Casa Poporului se bucură de forfotă din partea turiştilor. Palatul Parlamentului rămâne și pe timpul verii unul din cele mai vizitate obiective turistice din București, alături de Muzeul Satului. În vacanţa parlamentară o medie de 700-800 de turişti străini şi români vizitează zilnic Parlamentul. Cei mai mulţi vizitatori sunt în zilele de sâmbătă, când trec pe la Parlament peste 1.000 de persoane dornice să vadă una dintre cele mai scumpe clădiri administrative din lume. Construcţia este pe locul II în lume, după Pentagon - cu o suprafaţă desfăşurată de 330.000 metri pătraţi.

Larisa Bernanschi
evz

Cristian Boureanu, un playboy, fost politician de viitor

Fosta tânără speranță a PNL, Cristian Boureanu, a abandonat cariera politică și a ajuns să terorizeze chelnerii din localurile de fițe de pe litoral

Cariera politică a lui Cristian Boureanu a început în forță: la doar 27 de ani, în 1999, era secretar general al organizației de tineret a PNL (TNL) și era considerat cel mai influent consilier al ministrului de Finanțe. În 2000 a fost ales președinte al TNL, iar în 2002 a ajuns în structura de conducere a acestui partid, Biroul Executiv Central. Doar 12 ani mai târziu, cariera sa politică este încheiată, iar Boureanu este remarcat de presă doar datorită vieții sale tumultoase. Acum câteva zile, tabloidele au relatat, amuzate, cum s-a bătut cu un chelner dintr-un club de pe litoral.

Mulțumiri nașului care l-a scăpat de nevastă

La începutul anilor 2000, tânărul liberal era unul din favoriții presei: era un bun vorbitor, înțelegea cum funcționează atât aparatul de stat - după experiența de consilier la Finanțe - cât și mediul antreprenorial, întrucât începuse să facă afaceri. În scurt timp însă, Boureanu a început să-și facă o reputație de personaj agresiv în intervențiile sale publice, iar viața personală tumultoasă a început să-i eclipseze activitatea de om politic. În 2004, soția sa, Irina, l-a părăsit după patru ani de căsnicie și a fugit cu nașul lor de căsătorie, ministrul de Finanțe Sebastian Vlădescu. „Atunci când m-am întâlnit cu fostul meu naș, i-am mulțumit că m-a scăpat de fosta nevastă”, a relatat, ulterior, politicianul liberal. În 2007, s-a căsătorit cu fotomodelul Valentina Pelinel, dar a divorțat și de aceasta, în 2014. De atunci, tabloidele l-au surprins pe Boureanu cu prietene tot mai tinere și au comentat că acestea sunt apropiate de vârsta fiicei sale. Iubita sa de acum, Laura Dincă, cea pentru care s-a bătut cu chelnerii din clubul LOFT din Mamaia are 18 ani, are Cristian Boureanu are 43 de ani, iar fiica sa are 14 ani.

Divorț tumultos de PNL

În 2006, fostul lider al tineretului liberal s-a despărțit cu scandal de PNL și a fondat, alături de Theodor Stolojan, Partidul Liberal Democrat. Ulterior, acest partid a fost înghițit de Partidul Democrat, și-a schimbat denumirea în PDL, iar Boureanu a devenit vicepreședinte în noua structură, fiind trimis de partid la dezbaterile televizate la care era nevoie personaj bătăios. „Deci treceți la atacuri la persoană? Cine vă pune să faceți asta? Amantul d-voastră?”, i-a spus Boureanu lui Gabriela Firea, într-o emisiunea moderată de aceasta la Antena 3.

Anterior, Firea i-a spus lui Boureanu: „Cine v-a spus că sunteți băiatul cu mucii în freză avea dreptate”. În 2011, a avut un incident cu grupul reformist din PDL, în care era și Cristian Preda. „A citit cărți, dar nu le-a înțeles sau le uită când e vorba”, a spus Boureanu despre Preda.

„Domnișorica” Gorghiu

În 2009, în timpul unei discuții din comisia parlamentară care ancheta cazul fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi, Boureanu a avut un schimb de replici cu actualul lider al PNL, Alina Gorghiu. Cearta a început în momentul în care fostul liberal, la acel moment parlamentar PDL, i-a spus „domnișorică” Alinei Gorghiu. „Domnișorică să îi spuneți soției dumneavoastră!”, a replicat nervoasă Gorghiu. „Doriți să vorbim acum despre soții sau despre amanți? Dacă intrăm în chestiuni de familie, sunteți într-o situație delicată” nu s-a lăsat Boureanu, făcând referire la presupusa relație dintre Alina Gorghiu și liberalul Bogdan Olteanu.

Dialogul Boureanu-Firea,la Antena 3, a rămas în istoria presei din România

Amator de sporturi extreme

În 1998, a participat la Camel Trophy, considerată cea mai dură competiție de offroad, orientare în pădure, schi, snowboard sau mountain bike din lume. „Preselecția desfășurată în diverse zone din România a fost una extrem de dură și de complexă. De la alergări de peste 20 de kilometri prin zăpada, pînă la orientare prin pădure cu busolă sau GPS, schi sau urcare în pantă pe schiuri, probe de mountain bike, snowboard sau snowmobil și, nu în cele din urmă, testele offroad pe Land Rover a trebuit să le parcurgem pe toate pentru a ajunge la semifinalele din Suedia”, a relatat Boureanu, câțiva ani mai târziu.

Mircea Marian
evz

PSD merge la dezbaterile pe Codul Fiscal propuse de PNL şi UNPR. Dragnea l-a delegat pe Teodorovici pentru a participa la ele

Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a arătat disponibilitatea social-democratilor de a discuta problemele legate de Codul Fiscal si l-a desemnat pe ministrul Finantelor sa participe la dezbaterile propuse de UNPR si PNL.

Dragnea a precizat şi că a discutat cu premierul Victor Ponta in privinta acestor propuneri.

"Salut inițiativa venită din partea UNPR, prin vocea Președintelui acestei formațiuni politice, domnul Gabriel Oprea, de realizare a unei discuții între partidele parlamentare pe tema Codului Fiscal, confirmând astfel prezența Ministrului Finanțelor Publice, domnul Eugen Teodorovici, din partea PSD, la această acțiune.(...)Constatând existența mai multor cereri de dialog din partea partidelor politice privind dezbaterea Codului Fiscal, credem că este binevenită o nouă căutare a consensului după ce vechiul consens parlamentar pe aceasta temă, stabilit între coaliția de guvernare și PNL s-a spulberat, îndeosebi, credem noi, din cauza lipsei de comunicare între PNL si Președinție. Dincolo de acestea, primim cu deschidere noua cerere de dialog pe această temă inițiată de PNL", a punctat Dragnea.

De asemenea, el consideră că o singură întâlnire nu este suficientă şi propune "instituţionalizarea" dialogului cu opoziţia, printr-o serie de "întâlniri permanente".

"Remarcăm cu satisfacţie că PNL invită PSD şi partidele din arcul guvernamental la dezbateri pe temele cele mai importante ale dezvoltării României. Am exprimat întotdeauna necesitatea instituţionalizării dialogului politic în toate situaţiile în care opoziţia poate aduce un aport de idei sau sprijin politic unor proiecte care transcend interesul politic imediat al partidelor. (...) Primim cu deschidere noua cerere de dialog pe această temă iniţiată de PNL. Astfel, vom onora şi această invitaţie tot prin Ministrul Finanţelor Publice, care va fi însoţit, la ambele întâlniri de o echipă de specialişti din cadrul Ministerului pentru a prezenta o refundamentare a Codului Fiscal pornind de la cererile Preşedintelui Klaus Iohannis sau a altor organizaţii sau instituţii care s-au pronunţat în spaţiul public", se arată într-un comunicat de presă semnat de Liviu Dragnea.

Andreea Udrea

evz

Românii ar putea fi obligaţi să-şi pună casele la dispoziţia NATO

Un proiect de lege al Ministerului Afacerilor Interne prevede că statul poate rechiziţiona bunurile oamenilor şi în timpul desfăşurării exerciţiilor şi antrenamentelor de mobilizare ce presupun trageri, manevre militare şi operaţiuni în ansamblu pentru instrucţia trupelor NATO. Pînă acum, Statul Român putea rechiziţiona bunuri doar în cazul declarării stării de mobilizare a forţelor armate ori a stării de asediu.

„Este necesară optimizarea capacităţii de intervenţie în situaţii de criză, a procedurilor de acţiune şi luarea măsurilor necesare pentru a răspunde schimbărilor majore din mediul de securitate regional de la graniţele NATO, precum şi descurajarea provocărilor şi ameninţărilor la adresa teritoriilor şi populaţiilor ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

tricolorul

Sebastian Ghiţă, cel mai extravagant colecţionar din Parlament: obiecte de artă de 13 milioane de euro

Membrii Parlamentului României au trecute, în Declaraţiile de Avere, colecţiile scumpe pe care le deţin, care se ridică de la cîteva sute de mii de euro. Însă, fără nici o îndoială, Sebastian Ghiţă ocupă primul loc la acest capitol, surclasîndu-i pe colegii săi cu bijuterii şi obiecte de artă de peste 15 milioane de euro.

Parlamentari de la toate partidele au trecute, în Declaraţiile de Avere bijuterii, tablouri, ceasuri de aur, colecţii de artă de zeci de mii de euro, dar şi măşti africane şi statuete cubaneze. Sebastian Ghiţă are ceasuri şi bijuterii de 4 milioane euro, dar şi obiecte de artă de 13 milioane euro, scrie Mediafax. Potrivit Declaraţiilor de Avere, actualizate în iune şi publicate pe site-urile Camerei Deputaţilor şi Senatului, deputatul Elena Udrea are bijuterii de 100.000 de euro, deputatul PSD Mădălin Voicu deţine bijuterii de familie de 40.000 de euro, Anton Marin, de la UNPR, are o colecţie de tablouri de peste 160.000 euro, ceasuri şi bijuterii în valoare de 90.000 de euro, în timp ce Ştefan Băişanu, de la PNL, declară metale preţioase, bijuterii de peste 50.000 de euro şi obiecte de artă, colecţii de artă, numismatică şi filatelie tot în valoare de peste 50.000 de euro. Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, deputat PSD, deţine bijuterii de 5.000 de euro şi obiecte de artă de 3.000 de euro, Eugen Bejinariu, de la PSD, are o colecţie de artă (gravuri, desene, picturi) de 82.000 de euro, obiecte de artă şi cult de 3.000 de euro, obiecte decorative (statui, vaze) de 29.000 de euro, bijuterii de 9.000 de euro şi mobilier din lemn de diferite stiluri, în valoare de 28.000 de euro. Deputatul PNL Gheorghe Udrişte deţine bijuterii, ceasuri, tablouri, icoane în valoare de 40.000 de euro, în timp ce deputatul Cornel Comşa şi-a sporit averea în urma căsătoriei, el trecînd în declaraţie bijuterii de 35.000 de euro, ceasuri, dar de nuntă de 30.000 de euro şi tablouri de 10.000 de euro primite la nuntă. Social-democrata Aurelia Cristea are obiecte de artă, bijuterii şi ceasuri de 35.000 de euro, în timp ce liberalul Ioan Bălan are bijuterii, ceasuri, obiecte de artă de 39.000 de euro. Deputatul Sebastian Ghiţă se remarcă prin colecţia de ceasuri de 900.000 de euro, bijuterii de 3.100.000 de euro şi obiecte de artă de 13.000.000 euro, în timp ce Carmen Hărău, de la PNL, are bijuterii şi ceasuri de 70.000 euro şi o colecţie de tablouri, pictură contemporană, de 250.000 de euro. Fosta şefă a Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase (PNL), are, împreună cu soţul său, Victor Farca, bijuterii şi metale preţioase de 20.000 de euro şi ceasuri de 15.000 de euro, iar Antal Istvan, de la UDMR, are o bibliotecă personală cu 6.180 de cărţi în valoare de 15.100 de euro şi 14 tablouri de pictori contemporani, în valoare de 1.600 de euro.

tricolorul

Vremuri grele pentru Uniunea Europeană

Văzută din afară, de hăt, de departe, de la prestigiosul Institut (şi faimoasele colecţii de documente) Hoover, din California, Uniunea Europeană nu numai că n-o duce bine, dar de-a dreptul a sucombat. Visul european, ideea unei Europe Unite s-a terminat, zice politologul american Bruce Thornton, în eseul geo-politic „Experimentul UE a eşuat”. Deşi a apucat să fie o pildă pentru alţii – mulţi cred că, în viitorul nu prea îndepărtat, va exista o Uniune a Americii de Nord, adică SUA, Canada şi Mexic, şi alta a Americii de Sud, născută din prezentul Mercosur – creşterea economică a Europei este cea mai anemică, şomajul este cel mai mare din toată lumea occidentală, şi se află localizată pe cel mai dezechilibrat continent din punctul de vedere al dezvoltării economice, inegal pe ambele axe, şi Vest-Est, şi Nord-Sud.

Deşi prosperitatea unei Germanii deocamdată sănătoase pare să compenseze slăbiciunea întregii UE şi, totodată, Uniunea dispune de o configuraţie geo-economică favorabilă – resurse energetice şi minerale nelimitate în estul euro-asiatic, fericit completate de industriile şi tehnologiile din Vest – declinul, adevăratul pericol existenţial, vine din altă parte şi se numeşte criza demografică a Europei. Această criză letală este deja dezlănţuită de cîteva decenii; în 1970, femeia europeană dădea naştere, în medie, la 2,1 copii. Astăzi, oricît se străduie, a pierdut o „jumătate” de copil, aduce pe lume numai 1,6. Papa Francisc a spus-o verde în faţă, în noiembrie trecut, în Parlamentul European: „În multe locuri constatăm o stare generală de epuizare şi îmbătrînire, o Europă ajunsă „bunică”, stearpă şi fără chef de viaţă”. O avea dreptate Papa? Oricum, cifrele nu-l contrazic. 1 din 5 europeni are peste 65 de ani, bătrîneţea începe să umple viaţa celorlalţi, ca să nu mai vorbim de sistemul de pensii, aproape sufocat. Se spune că, în 2030, deci peste numai 15 ani, europenii păşiţi în vîrsta a 3-a vor fi 1 din 4. Întrucît aceştia merg la vot mai mulţi decît cei din alte grupuri de vîrstă, părţi şi mai consistente din PIB se vor duce la asigurările sociale şi sănătate, programele pentru tineri vor fi diminuate. Europenii sînt un trib îmbătrînit, tot mai redus ca număr, în curs de dispariţie, musulmanii fac legea la marginea Parisului şi Amsterdamului, mulţi dintre ei sfidează Creştinismul şi ajung terorişti islamici. Riposta nu se lasă aşteptată, partidele naţionaliste cresc grabnic în Marea Britanie, Franţa, Germania şi-n alte părţi, şi vor ajunge în curînd la guvernare. În Europa, creată de Creştinism din Franţa lui Marine Le Pen şi pînă în Rusia lui Vladimir Putin, ciocnirea violentă a civilizaţiilor se apropie cu paşi repezi, spunea recent un american respectabil. Întorcîndu-ne, o clipă, la cei 1,6 copii aduşi pe lume astăzi de o europeancă, vestea este proastă în special pentru români, la care nunţile, botezurile, cumetriile, năşiile etc. sînt prilejuri de socializare la cel mai mare preţ. Să ne imaginăm o Românie a anului 2040, fără surori, fraţi, veri, mătuşi, unchi, naşi, naşe, fini, fine, mai puţine rochii de naşe, mai puţine costume de naşi, mai puţine saloane de evenimente, mai puţine manele cu dedicaţie pentru năşica de la Guţă, sau de la Salam, sau Adi Minune, Doamne, ce „chin”… Fiindcă tot este lovită acum Europa de tsunami-uri necontenite de emigranţi, dinspre Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, se ridică întrebarea: ar putea imigrarea zecilor de mii de africani şi islamici să fie de ajutor pentru a opri declinul populaţiei sale? Răspunsul categoric este: în nici un fel. Sentimentul anti-emigraţionist explodează pretutindeni, din Marea Britanie, şi pînă în Est, în Bulgaria, România, Ungaria şi Cehia. Bunica Europa pune mîna pe toiag, aşa bătrînă cum este, să-i alunge pe cei de vin şi-i calcă iarba din faţa casei. S-a ajuns în situaţia cînd nici politicile monetare şi fiscale înţelepte nu mai sînt de mare ajutor – vezi cazul Greciei. Dacă vrea să supravieţuiască, UE trebuie să relanseze cultul familiei, al statului social, etica muncii şi să zăvorască porţile emigraţiei ilegale. Îi trebuie altfel de lideri decît cei actuali, legaţi de interese extra-europene. Lideri, să spunem aşa, „naţionalişti UE adevăraţi”, dacă doreşte să fie una singură. Dacă doreşte să devină locul unei naţiuni unice, Naţiunea Europeană. Iar în acest punct, probabil că cea mai importantă lucrare este ca vesticii din UE să reconsidere total relaţia lor cu esticii din aceeaşi UE. În fapt, UE a greşit, probabil, cu Estul chiar din momentul prăbuşirii comunismului. Abia în 1993, Bruxellesul a spus că est-europenii ar putea ajunge, cîndva, membri ai Uniunii, o groază de timp pierdut, 4 ani. Negocierile au fost chinuitor de lungi şi anevoioase, Franţa a mîrîit tot timpul, la fel ţările Beneluxului. Purtată de la Ana la Caiafa de la căderea Zidului Berlinului, în noiembrie 1989, şi pînă la 1 ianuarie 2007 – 17 ani! – discriminată, România a fost şi rămîne un mare eşec strategic în procesul de extindere a UE către Est, despre care nimeni la Bucureşti şi Bruxelles nu discută şi nu şi-l asumă. În momentul de faţă, greşelile făcute de UE în Est se adună. Turcia ignoră Bruxellesul, puţin îi mai pasă de „foaia de parcurs” a admiterii în UE, a decis să fie o putere regională euro-asiatică, întinsă pe două continente, cu alţi aliaţi. Extinderea puterii „soft” a UE în ţări ale fostei Uniuni Sovietice, ca Ucraina, Moldova, sau Georgia, este o glumă proastă, i-a adus Uniunii mai multe ponoase decît foloase. A dus la tensiuni cu Rusia, păgubitoare tuturor europenilor, de la Atlantic la Urali. La fel în Balcani, extinderea UE în Albania, Serbia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina iese din discuţie cel puţin încă 5 ani (dixit Jean Claude Juncker), răstimp în care influenţa Rusiei în acele locuri ar putea să crească şi s-o pună în discuţie pe cea a Uniunii.

De un sfert de veac, gargaragiii de la Bruxelles vorbesc celor din Est de „O singură Europă”. Cea mai mare greşeală pe care au făcut-o în locuri ca România, Ucraina, în toţi Balcanii, dar şi-n alte părţi, este că au pus pe piaţa est-europeană acest produs nou, Europa unică, denigrîndu-le pe cele vechi: naţionalismul şi mîndria naţională a oamenilor de acolo. Şi, din această pricină, îi aşteaptă vremuri grele.

RADU TOMA
tricolorul

George Sörös vinde unor unguri jumătate din compania care explorează gaze naturale la Putna

Jumătate din Aurelian Petroleum a fost aprobată spre vînzare către compania ungurească TDE Engineering & Development, indică o hotărîre recentă a companiei, consultată de Energy Report.

Aurelian Petroleum, subsidiară a San Leon Energy (printre acţionarii principali fiind miliardarul George Sörös) este titular şi operator desemnat pentru zona de explorare non-Bilca, parte a perimetrului de explorare-dezvoltare – producţie Brodina EIII-1, din judeţul Suceava.

Compania derulează împreună cu partenerul său Romgaz (cote de participare 50/50) un mare proiect de evaluare a descoperirii comerciale de gaze naturale din zona Voitinel (zona Putna). Acest proiect urmează a fi materializat prin săparea în anul 2015 (cel puţin astea sînt planurile) a unei noi sonde de prospecţiune – evaluare. Pe baza rezultatelor pozitive obţinute ca urmare a finalizării lucrărilor de explorare geologice, geochimice şi geofizice în arealul Putna – Voitinel derulate în ultimii 4 ani, începînd cu anul 2016 urmează a fi derulat un important program de evaluare a zonei menţionate. Asociaţii Aurelian Petroleum au fost Aurelian Oil & Gas Limited (înregistrată în Marea Britanie) care deţinea 95% şi AOG Finance Limited (înregistrată în Marea Britanie) care deţinea 5%. AOG vinde cei 5%, iar Aurelian Oil & Gas vinde 45% către compania înregistrată în Budapesta, astfel că după transferul părţilor sociale, Aurelian Oil & Gas Limited şi TDE Engineering & Development vor deţine fiecare cîte jumătate din compania „românească” Aurelian Petroleum. Merită amintit şi că această vînzare vine în condiţiile în care San Leon Energy a anunţat că va renunţa la un număr de 12 concesiuni de gaze naturale din Polonia, urmărind să-şi reducă expunerea pe activităţi de explorare şi să se concentreze pe operaţiuni de testare, dezvoltare şi producţie de petrol şi gaze în Polonia.

tricolorul

Și, totuși, extratereștri: Vatican crede în ei, dar Iisus Hristos rămâne unic

Biserica nu s-a înțeles niciodată prea bine cu știința și în special cea catolică n-a avut o relație bună cu științele care au încercat să arate că mai este și altceva pe lume decât Dumnezeu. Recent însă astronomul oficial al Vaticanului a admis că viața extraterestră ar putea exista.

În iulie, NASA a anunțat că a descoperit o planetă similară Pământului, deși la o distanță foarte mare de planeta noastră. Prin “similară” se înțelege că ar putea găzdui viață, iar asta i-a făcut pe oamenii de știință să spere că poate cândva un om ar putea ajunge acolo. Pe cei de la Vatican i-a făcut să își lărgească orizonturile de toleranță cu privire la viața extraterestră.

“Probabil că există viață acolo și probabil că există și o formă inteligentă, dar nu cred că îl vom întâlni vreodată pe domnul Spock acolo”, a afirmat Jose Funes, directorul Observatorului Vaticanului din Roma, conform AFP. El nu s-a dezis însă de crezul instituției pe care o reprezintă. “Descoperirea de viață inteligentă nu înseamnă însă că mai există un alt Iisus. Venirea pe Pământ a fiului lui Dumnezeu este un eveniment unic în istoria omenirii și a Universului”, a spus Funes.

Aceste afirmații vin la câteva sute de ani după ce Biserica Catolică a renegat dreptul cercetătorilor de a vedea dincolo de poveștile din Biblie. În 1633, Galileo Galilei era forțat să retragă afirmația conform căreia Pământul orbitează în jurul Soarelui. Atunci, Galilei ar fi spus: “eppur si muove“. În traducere, asta înseamnă: “și, totuși, se mișcă”.

Acum, Funes susține că Biblia nu este o carte de știință, n-ar trebui să căutăm răspunsuri în ea. “Răspunde la întrebări importante, cum ar fi «care e rolul nostru în Univers?»”, a spus acesta, adăugând că astfel de răspunsuri pot veni și din explorarea altor stele și planete. “Acest tip de cercetare, căutarea vieții în Univers, ne ajută să ne înțelegem, să ne înțelegem potențialul, dar și limitele noastre”, a mai spus Jose Funes.

Preoții ortodocși din Rusia sfințesc oameni, echipamente și navete care urmează să plece în spațiu. Între timp, Vatican și Papa Francisc încep să înțeleagă altfel lumea și Universul.

RAZVAN BALTARETU
WWW.PLAYTECH.RO

Cât sens are călătoria în trecut, scenariul care ne-a fascinat în filme

Călătoria inversă în timp e ceva comun în filmele SF. Astronauții o fac tot timpul, chiar la viteze mai mari decât lumina.

Majoritatea fizicienilor cred că, în realitate, scenariul este imposibil. Totuși, dacă ar putea deveni realitate, cum ar funcționa, mai exact? Se pare că obiectele care călătoresc cu o viteză mai mare decât cea a luminii ar putea călători în timp, dar în timpul procesului, o pereche de dubluri fantomatice ale obiectului s-ar forma, potrivit lui Robert Nemiroff, fizician la Universitatea Tehnologică din Michigan.

Teoria relativității a lui Albert Einstein ne spune că nimic nu poate călători mai repede decât lumina. Acest lucru nu e în totalitate adevărat. Astfel de viteze sunt posibile, din punct de vedere tehnic, dar relativitatea dictează ca orice obiect cu masă să devină mai greu pe măsură ce viteza îi este accelerată. Prin urmare, depășirea vitezei luminii ar necesita o energie infinită, potrivit Live Science.

Timpul are o săgeată, iar acea săgeată poate fi lansată doar înainte. Totuși, nici relativitatea specială, nici fizica particulelor nu au orientare în spațiu. De fapt, antiparticulele ar putea fi interpretate fie ca particule antimaterie care călătoresc drept în timp, fie ca particule reale care călătoresc înapoi în timp.

Potrivit calculelor și cercetărilor lui Nemiroff, dacă ar fi construită o navă spațială capabilă să atingă această viteză, ar apărea o pereche de nave-fantomă, una cu masă negativă și una cu masă pozitivă. După cinci ani, ar putea fi văzute și de pământeni, iar după 10 ani, s-ar anihila una pe cealaltă. În orice caz, Nemiroff consideră că scenariul nu poate deveni realitate, indiferent de circumstanțe.

ANDRADA BONEA
WWW.PLAYTECH.RO

Ce se va întâmpla în Grecia la toamnă. Tocmai a fost făcut anunţul

Alegeri legislative anticipate sunt 'probabile' în Grecia în toamna aceasta, în condițiile în care guvernul condus de Alexis Tsipras nu mai dispune de o majoritate parlamentară, a afirmat miercuri purtătoarea de cuvânt a guvernului, Olga Gerovasili, transmite AFP, preluată de Agerpres.
'Alegeri sunt probabile la toamnă', a declarat purtătoarea de cuvânt la postul de radio Vima FM, precizând că 'aceasta va depinde de stabilitatea guvernului în perioada următoare'.

Premierul Alexis Tsipras se declarase săptămâna trecută pregătit pentru alegeri anticipate în vederea recâștigării majorității.

El a indicat însă drept prioritară încheierea acordului final cu creditorii internaționali (UE, BCE, FMI, MES) pentru un al treilea împrumut, de peste 80 de miliarde de euro.

'Suntem încrezători că ne aflăm foarte aproape de un text final', a afirmat miercuri Olga Gerovasili, referindu-se la negocierile în curs de desfășurare la Atena între guvern și reprezentanții creditorilor.

'Negocierile nu se vor opri după acest text, vom avea legile de aplicare și subiectele asupra cărora negocierea nu se va încheia înainte de sfârșitul anului, cum sunt piața muncii, creanțele îndoielnice etc.', a adăugat Olga Gerovasili.

În lipsa unei noi confirmări din partea electoratului, Alexis Tsipras își va asigura cu dificultate o susținere clară la viitoarele voturi în parlament, după plecarea a peste 30 de deputați din grupul său parlamentar, care au votat, la 15 și 22 iulie, împotriva primelor pachete de măsuri cerute de creditorii internaționali.

În pofida sprijinului a 13 deputați din partidul dreptei suveraniste ANEL, alături de care guvernează Syriza, Tsipras nu mai dispune de numărul minim de 151 de deputați, din 300, necesar pentru aplicarea viitorului acord. În aceste condiții, el are nevoie de susținere din partea celor trei partide din opoziție (Noua Democrație, PASOK și Potami), care au asigurat aprobarea primelor două pachete de reforme, potrivit Agerpres.

Un nou caz Snowden

Un japonez de 36 de ani, care dorește să obțină azil în Rusia, trăiește pe aeroportul Șeremetievo din Moscova de mai bine de două luni, relatează Sputniknews, preluat de Agerpres.
Tetsuya Abo, jurnalist japonez, locuiește în zona de tranzit a aeroportului cu scopul declarat de a scăpa de persecuțiile al căror țintă afirmă că este.

Jurnalistul susține că este victima convingerilor sale politice. Într-un interviu acordat canalului de televiziune rusesc NTV, el povestește că linia editorială a ziarului său îl obliga să scrie 'lucruri neadevărate despre Rusia'. În consecință, el s-ar fi decis în cele din urmă să cumpere un bilet de avion pentru Moscova.

Tetsuya Abo a plecat spre capitala Rusiei la 1 mai. Trebuind să revină în țara lui natală până în 29 mai, el a decis totuși să rămână în Sala plecărilor din aeroport după ce se înregistrase pentru zborul său.

Au trecut mai bine de două luni de când japonezul se află în zona de tranzit a aeroportului moscovit. Viza lui a expirat și, așa cum indică panoul depus alături pe care este scris 'Mi-e foame', el nu mai are nici resurse financiare. Totuși, Tetsuya Abo nu are intenția să revină în Japonia.

El spune că a fost persecutat și chiar arestat în urma unei acuzații false din cauza convingerilor sale politice, motiv pentru care vrea să ceară cetățenie rusă și să rămână în Rusia.

Anunţul făcut de FBI. Ce se întâmplă cu e-mailul privat al lui Hillary Clinton

Poliţia federală americană a început să analizeze configuraţia securităţii e-mailului privat al candidatei democrate Hillary Clinton la preşedinţie, după ce FBI a contactat săptămâna trecută o firmă IT din Denver în acest sens, potrivit unor surse oficiale citate de WP, relatează Reuters online, potrivit Mediafax.

FBI l-a contactat săptămâna trecută şi avocatul lui Clinton David Kendall, căruia i-a adresat întrebări despre securitatea unui dispozitiv de stocare a informaţiei în format electronic aflat în posesia sa, care conţine copii ale e-mailurilor de serviciu pe care candidata democrată le-a trimis în timp ce era secretar de Stat, scria Washington Post (WP) în ediţia de marţi.

Faptul că Hillary Clinton şi-a utilizat contul privat de e-mail - conectat la un server din locuinţa sa de la New York - în perioada în care a fost şefa diplomaţiei americane a fost dezvăluit în martie şi i-a adus un val de critici dure din partea oponenţilor politici, în special republicani, care au acuzat-o pe candidata democrată la preşedinţie că a ocolit astfel legislaţia în domeniul transparenţei şi arhivării.

"Guvernul caută să obţină o asigurare cu privire la stocarea acestor materiale. Coooperăm în mod activ", a declarat Kendall, citat într-un comunicat.

Cel puţin patru e-mailuri din contul folosit de Clinton când era secretar de Stat conţin informaţii clasificate, potrivit unui organism guvernamental de supraveghere. Clinton a declarat că nu a trimis sau primit nicio informaţie secretă în timp ce folosea acest cont.

Un avocat al companiei din Denver - Platte River Networks - a refuzat să comenteze, la fel ca numeroşi oficiali din cadrul Departamentului Justiţiei, potrivit ziarului.

În această fază, ancheta FBI este preliminară şi se concentrează asupra asigurării unei manipulări adecvate a materialului clasificat, precizează sursa citată.

Serverul instalat în locuinţa lui Clinton din Chappaqua, la New York - în timp ce ea se pregătea să preia funcţia de secretar de Stat - a fost folosit iniţial în prima ei campanie în vederrea alegerilor prezidenţiale, în 2008, dezvăluie Washington Post, citând două persoane la curent cu instalarea dispozitivului. Un membru al personalului ei de campanie, al cărui nume apare pe ştatul de plată al comitetului ei de acţiune politică (PAC) i-a instalat serverul acasă.

Responsabilitatea instalării şi mentenanţei serverului, pe care au fost stocate e-mailuri personale, a trecut printr-un număr de mâini, de la membri ai staffului lui Clinton - cu o formare limitată în domeniul securităţii IT - şi până la firma Platte River, potrivit ziarului.

De ce înarmarea Kievului este, cu adevărat, o idee foarte, foarte rea

Stephen Martin Walt (născut la 2 iulie 1955) este profesor de relaţii internaţionale la Universităţile Harvard, Chicago şi Princeton. Printre lucrările sale se numără „Originile alianţelor” şi „Revoluţie şi război”. Este coautor al cărţii lui John Mearsheimer „Lobby-ul israelian şi politica externă a SUA”.

Oare Statele Unite ar trebui să înceapă înarmarea Ucrainei, astfel încît această ţară să poată rezista mai bine şi chiar să-i învingă pe rebelii din provinciile estice care sînt susţinuţi de ruşi? Ar trebui ca America să ridice mizele în Ucraina? Această decizie ar fi oarecum surprinzătoare, pentru că puţini sînt experţii care cred că această ţară falită şi divizată poate să prezinte un interes strategic vital şi nimeni nu vorbeşte despre trimiterea unor trupe americane ca să lupte în numele Kievului. Prin urmare, întrebarea este: oare are sens să fie trimise în Ucraina o grămadă de arme avansate din punct de vedere tehnologic? Răspunsul este – nu! Aceia care sînt în favoarea înarmării Ucrainei cred, în mod evident, că „modelul de descurajare” este felul corect de a rezolva problema. Din acest punct de vedere, Vladimir Putin este un agresor neobosit care încearcă să re-creeze ceva asemănător vechiului imperiu sovietic, şi faptul că nu se confruntă cu nici un fel de probleme în cazul Ucrainei, îl va determina să intreprindă acţiuni agresive în alte zone. Dar Rusia nu are ambiţia de a deveni o mare putere, aşa cum a fost Germania nazistă sau cum este China contemporană. Rusia încearcă să menţină influenţa internaţională pe care încă o mai are şi să-şi păstreze sfera de influenţă aproape de graniţele sale, astfel încît celelalte state – şi în special Statele Unite – să nu poată profita de creşterea vulnerabilităţilor sale. Putin & Co sînt, cu adevărat, îngrijoraţi de eforturile Americii de a promova „schimbarea regimurilor politice” din întreaga lume – inclusiv din Ucraina – pentru că, în cele din urmă, această politică ar putea pune în pericol propriile lor poziţii. Pe lîngă aceasta, criza din Ucraina nu a început cu o acţiune îndrăzneaţă, sau cu o serie de cereri nelegitime din partea Rusiei. Totul a început cînd Statele Unite şi Uniunea Europeană au încercat să scoată Ucraina de pe orbita Rusiei şi să o aducă în sfera de influenţă a Occidentului. Teoretic, acest obiectiv ar putea fi de dorit, dar Moscova a explicat foarte clar că va lupta cu toată înverşunarea împotriva acestui plan. Liderii SUA au ignorat avertismentele – care au apărut ca urmare a nesiguranţei Rusiei, şi nu din cauza lăcomiei ei teritoriale – şi nu a fost deloc surprinzător că americanii au fost luaţi pe neaşteptate de reacţia Moscovei. Eşecul diplomaţilor americani de a anticipa răspunsul autoritar al lui Putin a fost un act de o incompetenţă diplomatică ieşită din comun şi ne putem întreba cum de indivizii care au ajutat la declanşarea acestui dezastru şi-au păstrat slujbele. (Va urma)

STEPHEN MARTIN WALT

Două dosare care îl urmăresc pe George Scripcaru, primarul oraşului Braşov

Primarul municipiului Braşov este pe cale să se mai aleagă cu două dosare penale, scriu jurnaliştii stiripesurse.ro. Potrivit unor surse judiciare locale, procurorii anticorupţie braşoveni fac cercetări în alte două cazuri suspecte de corupţie: patinoarul olimpic şi bazinul din Poiana Braşov.

În cazul în care informaţiile se vor adeveri şi procurorii vor demara şi audieri şi puneri sub acuzare, atunci primarul George Scripcaru se va afla în mare dificultate.

Roşia Montană se întoarce. Aurul de la Baia de Arieş, pe mâna şefei PSD Costineşti

Roşia Montană se întoarce. Aurul de la Baia de Arieş a intrat pe mâna preşedintei PSD Costineşti, fosta prietenă a lui Alexandru Mazăre, fratele fostului primar de Constanţa.

Zăcământul aurifer de la Baia de Arieş, perimetrul Geamăna - Colţii Lăzarului, va fi explorat în vederea exploatării de firma administrată de actualul preşedinte al PSD Costineşti, Emanuela Gavrilă.

Compania acesteia a primit chiar zilele trecute licenţa de explorare privind exploatarea resurselor de minereuri polimetalice şi auro-argentifere din perimetrul Geamăna-Colţii Lăzarului.

Firma Blueberry Ridge Minerals SRL a fost înfiinţată în 2011 la Deva, de cetăţeanul american John Ernest Dahlman, despre care pesediştii constănţeni spun că a fost unul dintre iubiţii Emei Gavrilă. Americanul este acţionar unic, iar Ema Gavrilă este administrator.

De la înfiinţare până în prezent, firma nu a avut niciun angajat şi nu a prestat nicio activitate, lucru care nu l-a împiedicat pe preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, să îi acorde licenţa pentru zăcământul aurifer de la Baia de Arieş.

Interesant este că în august 2014 pentru acelaşi perimetru a mai fost depusă o ofertă la ANRM, dar firma respectivă a fost descalificată, pentru ca la noul concurs să câştige Blueberry Ridge Minerals SRL.

Primarul de la Baia de Arieş, Traian Pandor, nu s-a arătat speriat că în oraşul său s-ar putea repeta scenariul Roşia Montană, şi nici de perspectiva folosirii cianurilor pentru exploatarea zăcământului aurifer. Pandor susţine că nu a ştiut de nicio firmă care ar fi câştigat licenţa pentru perimetrul Geamăna-Colţii Lăzarului, dar nu vede în asta ceva rău: „Părerile sunt împărţite la noi în oraş, oamenii au lucrat în minerit şi ar vrea locuri de muncă".

Cine este Ema Gavrilă?
A fost timp de 12 ani partenera de viaţă a senatorului PSD Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre. A trecut ea pe la PC, PPDD pentru a se opri în PSD, unde a obţinut funcţia de preşedinte al PSD Costineşti, iar la alegerile de la anul va candida din partea partidului la primăria Costineşti.

Managerul firmei nu exclude, pe viitor, exploatarea aurului

Într-o intervenţie telefonică la Antena 3, Emanuela Gavrilă a spus că, din postura de manager al conmpanie, ea a considerat că firma pe care o administrează nu trebuie să facă angajări, tocmai pentru a-şi dovedi eficienţa.

"Firma nu are niciun angajat, tocmai pentru eficientizare", a spus Ema Gavrilă, marţi, într-o intervenţie telefonică la Antena 3.

În ceea ce priveşte activitatea companiei Blueberry Ridge Minerals SRL, Gavrilă nu a exclus posibilitatea ca, pe viitor, să urmeze exploatarea aurului din zona respectivă, având în vedere că acum firma face explorare.

Gavrilă a spus că ea este managerul şi, totodată, administratorul firmei şi este de profesie jurist.

Kelemen Hunor: Se poate gândi o etapizare în ceea ce priveşte reducerea TVA, de la 24 la sută la 22 sau 21

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că Uniunea ar putea susţine reducerea TVA în mai multe etape, la consultările cu PNL şi PSD, precizând că ministrul de Finanţe sau premierul trebuie să arate, cu cifre exacte, că nu există niciun risc în privinţa adoptării Codului Fiscal.

"S-ar putea să ne gândim la o etapizare a reducerii TVA, important este să fim prudenţi, important este să nu punem în pericol ceea ce am realizat în anii care au trecut, pentru că aici a fost un sacrificiu comun şi sacrificiul cetăţenilor nu trebuie aruncat la coş, nu ar fi corect, nu ar fi normal. De aceea, eu cred că se poate gândi la o etapizare în ceea ce priveşte reducerea TVA, de la 24 la 22 sau la 21 şi să vedem dacă bugetul rezistă, dacă veniturile nu scad, dacă se poate fiscaliza o anumită parte a economiei care nu este fiscalizată, prin reducerea TVA, dacă putem într-adevăr să accesăm şi suntem în stare să accesăm fondurile europene pentru investiţii, pentru că aici avem o problemă, noi nu folosim aceste fonduri europene pentru investiţii, atunci putem să trecem la etapa a doua a reducerii TVA", a declarat Kelemen Hunor, la RFI.

Liderul UDMR a mai afirmat că Guvernul trebuie să vină cu cifre exacte la consultările pe care le va avea cu partidele parlamentare, reamintind că atât guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, cât şi alţi "oameni lucizi" au fost de părere că reducerea bruscă a TVA cu cinci puncte procentuale ar creşte deficitul bugetar.

"Trebuie să vină ori ministrul de Finanţe ori premierul şi trebuie să ne arate cu cifre exacte, cu venituri, cu cheltuieli şi cu proiecţia pentru următorii doi ani, cel puţin, că nu există nici un risc. Eu nu pot să spun în acest moment că există sau nu există, dar sunt voci, de la guvernatorul Băncii Naţionale până la alţi oameni lucizi, care spun că ar exista totuşi un risc destul de mare, dacă noi reducem brusc TVA cu cinci puncte procentuale, să nu avem veniturile necesare, să crească deficitul bugetar şi aşa mai departe", a mai spus Kelemen Hunor, citat de RFI.

Copreşedintele PNL Vasile Blaga a declarat, luni, în contextul discuţiilor privind reexaminarea Codului Fiscal, că reducerea TVA ar putea fi aplicată în două etape, astfel încât Taxa pe Valoarea Adăugată să fie redusă la 21% de la 1 ianuarie 2016 şi la 19%, de la 1 iulie.

PNL propune partidelor parlamentare data

CARMEN VINTILA
EVZ

Ruşine, consilierilor PNL! Pensionarii nu vor mai avea gratuitate cînd circulă cu RATB-ul

La iniţiativa unor consilieri PNL, cît de curînd o să intre pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti proiectul de hotărîre care va duce, dacă va fi votat, la un haos total pe mijloacele de transport ale Regiei Autonome de Transport Bucureşti. El face, printre altele, referire la renunţarea acordării gratuităţii pentru pensionarii care au un venit mai mare de 1.500 lei pe lună. De asemenea, absolut toţi pensionarii, chiar dacă au o pensie de 500 lei, vor trebui să îşi cumpere bilet dacă circulă între orele 7 şi 9 şi 15 şi 19.

Este o mizerie ceea ce încearcă să facă RATB. O lege nescrisă a bunului-simţ spune că nu iei niciodată ceva ce ai dat gratis pînă acum. Mărirea preţului biletului nu este nici ea justificată. Ce aduce în plus această mărire? Mijloacele de transport sînt la fel de mizerabile şi vor fi şi de acum înainte, pentru că nu mai are cine să le igienizeze. La depou, şoferii sînt rugaţi să cureţe ei maşinile, dar avînd un salariu „mizer” de peste 2.500 de lei, nici nu pun mîna pe mătură sau cîrpă. Aşadar, mizerie, aer condiţionat la doar jumătate dintre autobuze (şi ăla dat la minimum), hoţi de buzunare şi şoferi care au senzaţia că transportă cartofi, nu oameni. Acestea sînt premizele unei scumpiri justificate şi de aplaudat, nu? Nu! Euro nu a crescut, preţul benzinei nici atît, condiţiile sînt aceleaşi. Ce justificare are o mărire de tarif? Nici una. Scuza lor este că ANAF-ul le-a pus poprire pe conturi şi au nevoie de bani mai mulţi. Asta nu este vina populaţiei. Există surse alternative de finanţare, cum ar fi reclamele de pe maşini. Domnilor de la RATB, credeţi că un pensionar care are 1.500 de lei, o duce bine? De ce faceţi discriminări? De asemenea, intervalele orare între care orice pensionar, indiferent de pensie, va trebui să plătească un bilet reprezintă o batjocură la adresa acestei categorii de vîrstă, care a muncit pentru infimul beneficiu al unui transport gratuit. De ce credeţi că pensionarii pleacă exact în intervalul 7-9? Pentru că au de mers la doctor, la piaţă sau la biserică. Pensionarii nu pleacă de acasă aşa, că vor ei să se plimbe. Sînt nevoiţi să traverseze oraşul. Au pensii mici şi se duc kilometri întregi ca să ia leuştean sau mărar dintr-o anumită piaţă, unde au auzit ei că e mai ieftin cu 20 de bani. Este sărăcie. De-abia le mai ajunge pentru medicamente. Gratuitatea asta îi făcea să mai economisească şi ei un ban. Tot între orele 7 şi 9 ei se duc la doctor, mai ales pe vremea asta caniculară. Dacă pleacă la ora 10, li se face rău pe stradă. Sînt curios cum se vor implementa controalele. Sînt destui tineri care nu ştiu să valideze corect o călătorie. Aparatele de taxat sînt problematice şi nu recunosc uşor un card de călătorie. Dau erori şi afişajul este deficitar. Dacă noi de-abia ne descurcăm să validăm o călătorie, cum vor proceda pensionarii, mai ales cei cu probleme de vedere, sau cei cărora le tremură mîna? Şi dacă pensionarul uită că se află în intervalul orar 15-19 şi vine controlul? Îi dă amendă unei bătrîne de 90 de ani, care nu vede mai deloc, cocîrjată şi cu mîna tremurîndă? Cei de la RATB justifică aceste măsuri cu problema supraaglomerării mijloacelor de transport. Deci, pensionarii sînt de vină, nu? Nu cumva vina este tot în curtea dvs., domnilor? De ce aţi redus numărul de autobuze pe fiecare linie, în fiecare an? S-au stricat şi nu aveţi bani să le reparaţi? Nu-i problemă. Plăteşte pensionarul! Efectuarea de controale în zone ca Pantelimon sau Rahova, controale serioase, nu simulări în care îi evitaţi pe cei de etnie romă, de ce nu faceţi? Consilierilor care aţi avut această iniţiativă şi celor de la RATB, că aţi acceptat o asemenea propunere, să vă fie ruşine! Vă bateţi joc de o categorie care merită mult mai mult decît această gratuitate. Voi nu aveţi părinţi sau bunici? Nu vă crapă obrazul de ruşine? Nu pe spinarea bătrînilor umpleţi voi conturile Regiei? Sper ca, în şedinţa de Consiliu în care o să intre această propunere, majoritatea să aibă obraz şi să voteze împotrivă.

„TRICOLORUL”

Dosarul Lukoil, trimis în judecată. Prejudiciul din spălare de bani este de peste 1,7 miliarde de euro

Dosarul în care Lukoil şi reprezentanţi ai săi sînt acuzaţi de spălare de bani şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii a fost trimis în judecată, printre inculpaţi fiind Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Holdings Bvatrium, dar şi români şi ruşi din conducerea rafinăriei din Ploieşti.

Procurorii Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Ploieşti i-au trimis în judecată pe rusul Andrey Iurevici Bogdanov, director general şi membru în CA al Petrotel Lukoil, pe moldoveanul Andrei Raţă, membru în CA al Petrotel Lukoil, pe Dan Dănulescu, directorul adjunct al companiei, pe Dorel Duţu, contabil-şef al companiei, pe rusul Alexey Vonstev, director adjunct al companiei, pe Olga Kuzina, directoare adjunctă a companiei, precum şi companiile SC Petrotel Lukoil Ploieşti SA şi Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda.

Acuzaţiile se referă la spălare de bani şi folosirea cu rea-credinţă a capitalului societăţii. Procurorii arată că în perioada 2011-2014, directorii inculpaţi ai Petrotel Lukoil au folosit cu rea-credinţă bunurile şi creditul companiei „într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza alte societăţi comerciale în care aveau interes direct sau indirect”. Petrotel Lukoil ar fi încheiat contracte de achiziţie de ţiţei şi de livrare a unor produse finite în condiţii dezavantajoase companiei, la preţuri sub cele de producţie. Firma favorizată era Lukoil Europe Holdings BV din Olanda, iar favorizarea ar fi constat în „efectuarea de plăţi cu titlu de restituire de împrumut în virtutea contractelor de creditare în cadrul cărora S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti avea calitatea de împrumutat-debitor, sume achitate pentru stingerea unui debit fictiv, sume împrumutate cărora, cu ştiinţă şi în detrimentul societăţii, le-au schimbat destinaţia prin stingerea unui împrumut în curs, favorabil ca şi condiţii de creditare cu un împrumut defavorabil ca şi condiţii de creditare destinat investiţiilor şi care nu s-au regăsit în investiţiile societăţii precum şi sume restituite cu titlu de rambursare împrumut şi provenite dintr-un aport de capital simulat”. Procurorii arată că prejudiciul provocat de inculpaţi se ridică la peste 1,76 miliarde de euro. Anchetatorii au dispus sechestru asigurător pe conturile Petrotel Lukoil Ploieşti şi ale Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, pînă la suma de 2,07 miliarde de euro, precum şi pe mai mult de 176 de milioane de acţiuni, în valoare de 442 milioane lei, pe primele de emisiune deţinute de Lukoil Europe Holdings Olanda, în valoare de 1,88 miliarde lei. Conturile puse sub sechestru ale celor două companii se află la ABN Amro Bank Olanda, în cazul Petrotel Lukoil Ploieşti, şi la City Bank Londra, în cazul companiei din Olanda. Dosarul va fi judecat la Tribunalul Prahova. În octombrie 2014, Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Ploieşti a decis, de asemenea, punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, pînă la concurenţa sumei de 1,039 miliarde de lei. Sechestrul a fost ridicat la 24 de ore după ce Victor Ponta a avut o intervenţie publică critică la adresa procurorilor. „Îmi exprim speranţa ca, fără a interfera în nici un fel în activitatea suverană şi independentă a procurorului, să avem grijă că e vorba de 3.500 de oameni şi de nişte interese economice de funcţionare a altor companii extrem de importante şi sper doar în înţelepciunea şi responsabilitatea celor care anchetează de a găsi soluţia legală. Totuşi, aici nu e vorba că am prins pe cineva furînd o maşină şi indisponibilizăm maşina, aici să indisponibilizezi conducte… bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mîine din România. Dar Justiţia este independentă îşi face datoria şi bănuiesc că, dacă se întîmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu Justiţia. Eu doar sper şi ne dorim să se găsească soluţia legală prin care, pe de-o parte, să fie sancţionaţi cei vinovaţi, să se recupereze prejudiciul fără să aruncăm în aer acea chestie cu „Fiat Justitia Pereat Mundi” („Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea” – n.r.)… eu sper să fie doar cu „Fiat Justitia”, fără să piară şi lumea numai din asta”, a declarat Ponta, pe 6 octombrie.

Intervenţie a Ambasadei Rusiei

La vremea respectivă, într-o declaraţie publicată pe site-ul Ambasadei Rusiei, Oleg Malginov a susţinut că „o preocupare aparte o provoacă faptul că în cadrul măsurilor de anchetă s-a dispus ca uzina să oprească producţia, ceea ce a pus în pericol funcţionarea întregului lanţ de producţie al companiei „Lukoil” din România”. Surse judiciare au explicat însă că procurorii nu au dispus sistarea activităţii rafinăriei, ci doar au pus sechestru asigurător pe produsele rafinăriei Petrotel Lukoil. Ambasadorul Rusiei a mai susţinut în declaraţia sa că „în timpul activităţii sale în România Lukoil a creat mii de locuri de muncă, a plătit regulat impozite în bugetul românesc, a acordat sprijinul comunelor locale, a investit în susţinerea ecologiei, perfecţionarea structurilor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă, în dezvoltare a surselor netradiţionale de energie, i-a ajutat pe copii invalizi şi orfani etc.”. Malginov spune că speră că „ancheta se va face nepărtinitor şi obiectiv în cadrul legii şi ţinînd cont în mod cuvenit de interesele atît ale mediului de afaceri, cît şi ale muncitorilor, precum şi de interesele relaţiilor ruso-române” şi că va urmări „atent dezvoltarea situaţiei în jurul rafinăriei „Petrotel-Lukoil””

Băsescu cerea Guvernului preluarea rafinăriei de la Ploieşti

La ameninţările Lukoil că nu reia producţia, Traian Băsescu, preşedinte al României la vremea respectivă, a cerut Guvernului să preia rafinăria de la Ploieşti. Şeful statului a susţinut că reprezentanţii Lukoil fac presiuni la adresa procurorilor şi a guvernului, această atitudine fiind inadmisibilă. „Ia plecaţi, băieţi, dacă nu respectaţi legile statului, dar nu plecaţi cu rafinăria”, a comentat Băsescu. Fostul şef al statului a susţinut, pe 9 octombrie, că reacţia României, a guvernului, faţă de Lukoil trebuie să fie „pe înţelesul ruşilor”, el avertizînd că această companie trebuie să se hotărască: ori respectă legile Statului Român şi rămîne aici, ori, „dacă vrea legile de la Moscova, să se ducă acolo”. „Nu discut decît de ameninţarea, presiunea făcută de un lider al companiei Lukoil împotriva procurorilor şi a Guvernului României. Consider că o astfel de abordare e inadmisibilă. Dacă mîine va stabili să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti. Pentru că asta depăşeşte limitele unei companii care vrea sau nu vrea. Trebuie să ne amintim preţul cu care am privatizat-o, îl plătim şi diferenţa cît a costat retehnologizarea îl plătim după ce constatăm dacă evaziunea fiscală a fost de 230 milioane de euro, sau a fost mai mare. La constatarea finală a ilegalităţilor comise de Lukoil, să discutăm în contrapartidă suma constatată a fi fraudă cu sumele investite de Lukoil în această rafinărie”, a spus Băsescu. El a apreciat că ameninţarea reprezentanţilor Lukoil cu oprirea producţiei este una de tip „putinian”. „Este o abordare de tip putinian, aşa ceva face Putin într-o ţară, nu într-o ţară a UE. Comportamentul nostru trebuie să fie pe înţelesul ruşilor. Lukoil trebuie să se hotărască – respectă legile Statului Român, sau dacă vrea legile de la Moscova, să se ducă acolo”, a spus Băsescu.

TRICOLORUL

Un instrument pentru conducerea „militarizată”…

Înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială este unul dintre cele mai mari atacuri la democraţia României, încalcă principiile constituţionale de separare a puterilor în stat şi creează cadrul necesar pentru ca economia ţării să fie dictată într-un mod militarizat de numai 9 oameni, ale căror decizii devin obligatorii pentru instituţiile statului. 9 oameni care nu pot fi traşi la răspundere de nici o instituţie democratică! Prin înfiinţarea Comitetului se pune, de fapt, toată macroeconomia ţării în mîna unui singur om, care conduce alţi 9 oameni. Acest singur om (care, întîmplător sau nu, este guvernatorul BNR!) poate să spună, după înfiinţarea Comitetului, că, în calitate de guvernator al BNR, a fost obligat să facă ceea ce a decis tot el – dar în calitate de preşedinte al Comitetului. Nici preşedintele Comitetului, nici ceilalţi 8 membri nu pot fi traşi la răspundere de nici o instituţie ai cărei membri au fost aleşi democratic.

Iar asta înseamnă că, dacă din funcţiile pe care le ocupă în BNR, ASF sau Guvern se tem să ia vreo decizie pentru că ar putea fi traşi la răspundere, din funcţiile pe care le vor avea în Comitet pot să îşi dea singuri ordine şi tot ei să execute, fără să fie vreodată întrebaţi în legătură cu ce au făcut. Tot acest Comitet creează premiza ca România să fie condusă de guvernatorul Băncii Naţionale, instituţie care riscă să se îndepărteze şi mai mult de profilul apolitic al băncilor naţionale din alte state. 5 dintre cei 9 membri sînt primii 5 oameni din BNR. Celor 5 li se alătură primii 2 oameni din ASF şi alţi 2 membri ai Guvernului, numiţi de primul-ministru. Aceştia 9 vor decide în legătură cu politica macroprudenţială, cu stabilitatea financiară, vor decide instituţiile şi structurile sistemului financiar. Nu există nici un fel de democraţie în acest Comitet, pornind de la modul de selecţie a membrilor (toţi numiţi), pînă la activitatea instituţiei: BNR, ASF şi Guvernul sînt obligate să pună în aplicare orice decid cei 9. Şi, mai ales, nu există nici un fel de democraţie nici la vot, pentru că, în caz de egalitate, preşedintele, adică Isărescu, este cel care decide ce şi cum. Pe lîngă încălcarea principiului constituţional de separare a puterilor, cel mai periculos pentru Statul Român rămîne faptul că membrii acestui Comitet nu răspund în faţă nimănui pentru deciziile pe care le vor lua, chiar dacă situaţia economică a ţării este puternic afectată. Cu alte cuvinte, răspunderea în faţa Parlamentului nu există. Adică cei 9 vor fi mai presus de Parlament, preşedinte şi premier. Democraţia trebuie consolidată în România. Cetăţenii au nevoie de dovezi, clare, că le sînt respectate drepturile şi pot contribui participativ la luarea deciziilor importante pentru ţară. Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială ne va aduce în situaţia în care vom avea o Românie a cărei economie este decisă de 9 oameni şi impusă ca în armată, o ţară în care Constituţia este încălcată, iar democraţia devine, pe zi ce trece, mai nesigură. Nu putem permite aşa ceva!

RADU GOLBAN

TRICOLORUL