China și-a construit deja o identitate digitală foarte bună, cu aplicații pentru iPhone și Android prin care membrii partidului să fie ținuți aproape. Mai mult, nivelul de supraveghere ajunge la un nivel la care KGB, de exemplu, putea doar să viseze în timpul de glorie al URSS. Mai este și o altă față a digitalizării, așa cum a fost descrisă de specialiști străini. Numele pe care l-a primit este „leninism digital“ și termenul a fost încropit la 100 de ani de la revoluția lui Lenin din Rusia.
Wall Street Journal, publicație americană, a descris demersurile drept o dictatură a megadatelor, unde totul poate fi supravegheat și ținut sub control. Mai mult, Xi Jinping, preşedintele Chinei, a ajuns să aibă mai multă putere decât predecesorii săi și, implicit, să-și dorească să consolideze autoritatea din stat. Inteligența artificială și metadatele pot fi soluția pe care comunismul o căuta pentru a conduce totul și să nu aibă rivali.
Termenul „leninism digital“ a fost introdus de Sebastian Heilmann, teoretician politic german, și astfel descrie el programul complex al lui Jinping. Direcția ar fi dezvoltarea unui nivel de creştere economică bazat pe tehnologii avansate: robotizare, sisteme de printare 3D, vehicule autonome, profilare precisă a cetățenilor și multe altele. De asemenea, monitorizarea economiei presupune că totul este știut fără să fie așteptate date de la oameni. Fiind eliminată eroarea umană, precizia predicțiilor este mai mare.
Fluxurile de date despre companii le vor oferi autorităţilor de reglementare capacitatea de a observa în timp real circulaţia fondurilor de credit şi investiţii, precum şi a fraudelor. Poți adăuga aici algoritmi care analizează datele și vin cu soluții de optimizarea a diferitelor procese din stat.
Supravegherea digitală aduce în China un comunism mai puțin invaziv, dar care știe (aproape) totul
Sunt însă și teoreticieni susţin că, în era digitală, sistemele autoritare sunt preocupate mai puţin de datele private şi că acestea ar putea stimula inovaţia. Ingineri IT educaţi la Universitatea Stanford şi la Institutul tehnologic din Massachusetts (Massachusetts Institute of Technology, MIT) se alătură firmelor din China în sectoare medicale şi computerizate, unde accesul la baze mari de date poate stimula progresele ştiinţifice. În contextul în care statul este cel mai bun client, astfel de activităţi pot avea un impact uriaş asupra societăţii chineze, după cum detalia Mediafax în urmă cu câteva săptămâni.
Spre exemplu, o companie cu sediul în Shanghai încearcă să dezvolte o bază de date pentru un sistem de recunoaştere facială în colaborare cu Ministerul chinez al Siguranţei Publice. Oricare dintre cei 1,4 miliarde de locuitori ai Chinei ar urma să fie identificat în trei secunde. Iar un sistem de „credite sociale” va colecta date despre toţi cetăţenii, inclusiv din postările pe platforme sociale online, pentru evaluarea gradului de încredere al unei persoane.
Ce-i concret e că China va trece prin schimbări masive și acestea pot influența și alte țări în aceeași direcție. Iar, din cum a fost condusă țara până acum, se pare că vom vorbi de supraveghere în masă, de înaltă precizie, și control extrem pentru toate elementele economiei, fie că e macro, fie că e micro. Dacă aceste lucruri reușesc, alimentează și mai mult credința că, în ciuda parcursului, comunismul a fost bun, dar prost implementat, ceea ce îl va mai ține în viață o vreme.
Răzvan Băltărețu
www.playtech.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu