Președintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia lui Ponta. „Astăzi, DNA a comunicat public că prim-ministrul Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea este o situație imposibilă pentru România ca prim-ministrul să fie învinuit de fapte penale.
Pe de altă parte, pentru România, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia premierului Victor Ponta”, a declarat șeful statului.
Premierul i-a răspuns lui Iohannis, pe Facebook. „Respect poziția sa publică (n.r. - a președintelui), dar am fost numit în funcție de Parlamentul României și doar Parlamentul poate să mă demită!”. Parlamentul a respins solicitarea DNA privind ridicarea imunității premierului. Din cei 387 de deputaţi, 351 au participat la plenul Camerei din 9 iunie, doar 120 votând "pentru" urmărirea penală a lui Ponta, în timp ce 231 s-au împotrivit.
Colectiv și demisia lui Victor Ponta
Incendiul din 30 octombrie din Clubul Colectiv a generat ample proteste de stradă. După prima zi de proteste, Victor Ponta a demisionat din funcția de prim-ministru iar duminică, în ziua a șasea, președintele Klaus Iohannis a fost în Piața Universității.
Mai întâi, a fost un marș al tăcerii la care au participat 8.000 de persoane. După cele trei zile de doliu național decretate de Guvern, pe 3 noiembrie a fost programat un amplu protest împotriva primarului Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, considerat unul dintre vinovații pentru tragedie.
Cei aproximativ 25.000 de protestatari au început să scandeze şi împotriva Guvernului condus de Victor Ponta. A doua zi dimineaţă Victor Ponta și-a depus mandatul din fruntea Guvernului, anunţul fiind făcut de liderul PSD Liviu Dragnea.
În timpul mitingului la care au participat 25.000 de persoane, Iohannis a scris pe Facebook: "Sunt impresionat de manifestările din această seară. Este o mişcare de stradă, care vine din dorinţa oamenilor de a le fi respectate condiţia şi demnitatea. Am înţeles că se cere şi se aşteaptă, pe bună dreptate, ca cineva să-şi asume răspunderea politică. Următorul pas trebuie să fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revoltă".
După demisia lui Victor Ponta, Klaus Iohannis a reacţionat printr-o declaraţie care, la fel ca cea privind Guvernul, făcută la începutul anului, a stârnit controverse.
"A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze. Românii iniţial au răbdat, apoi s-au indignat, iar în final s-au revoltat. Tragedia de la Colectiv a atins cel mai sensibil nerv al naţiunii ", a spus preşedintele.
Puşi în faţa protestelor din stradă, politicienii şi Klaus Iohannis au căzut de acord, în urma a două runde de consultări la Palatul Cotroceni, că următorul Guvern nu poate fi unul politic. S-a format astfel primul Cabinet format din oameni fără carnet de partid din istoria post-decembristă a României.
Numiri controversate
Cabinetul Cioloş a fost criticat pentru o serie de alte numiri, fiind vorba de oameni fără experienţă în administraţie. Cel mai mare scandal a fost legat de propunerea pentru Ministerul Justiţiei, un minister cu miză mare. Prima propunere a fost Cristina Guseth, care a fost retrasă de Cioloş în miez de noapte, în urma prestaţiei slabe din Comisiile parlamentare. Au urmat câteva ore în care Cioloş a căutat un înlocuitor, fiind luat în calcul fostul şef al Institutului Naţional de Magistratură, Mihai Selegean. Acesta a fost chemat în Parlament la o discuţie cu Dacian Cioloş, însă, între timp, prim-ministrul s-a răzgândit şi a propus-o pe Raluca Prună la acest minister, expertă în Justiţie la Comisia Europeană. Şi la Ministerul Sănătăţii Dacian Cioloş a avut probleme cu propunerea sa iniţială - Andrei Baciu. Acesta a fost retras după ce în spaţiul public au apărut imagini cu acesta în lenjerie intimă, ca model.
Plecarea lui Sturzu din PSD
Fostul lider al TSD, Mihai Sturzu, a părăsit barca social-democraților după un conflict deschis cu Liviu Dragnea. Piesa s-a jucat pe scena congresului TSD.
"Suspendaţi-vă, conform noului statut al PSD, din funcţia de preşedinte, convocaţi un congres al PSD fără liste şi corect, aşa cum dumneavoastră vi l-aţi dorit şi haideţi, că deja este prea târziu, să ne pregătim corect pentru anul 2016", i-a cerut Sturzu lui Dragnea. El a propus ca orice membru PSD să fie suspendat din partid, în momentul în care este trimis în judecată pentru orice faptă de natură penală săvârşită cu intenţie. El a propus ca orice membru PSD să fie suspendat din partid, în momentul în care este trimis în judecată pentru orice faptă de natură penală săvârşită cu intenţie.
La rândul său, Dragnea, le-a dezvăluit tinerilor pesediști că fostul lor lider i-ar fi propus să se folosească în scop electoral de emoția tragediei de la Colectiv, fapt cutremurător care nu trebuie să se mai repete. "Nu este admisibil să foloseşti o tragedie în care au murit 60 de tineri pentru aşa ceva (...)
Sturzu a negat acuzațiile și a anunțat că demisionează din partid.
"Am înţeles că acest domn aştepta să fie rugat să rămână, din ce am văzut eu nu l-a rugat nimeni, aşa că nu ştiu ce se va întâmpla. Sunt doi ani din viaţa tineretului social democrat care or să fie trecuţi cu vedere, până la urmă", a spus Dragnea. Totodată, președintele PSD s-a arătat deranjat de faptul că Sturzu nu i-a invitat la eveniment pe Victor Ponta și Nicolae Bănicioiu.
Ioan Rus și românii din străinătate
În luna iunie Ioan Rus a demisionat din postul de ministru al Transporturilor, în urma unor declarații referitoare la românii din străinătate. ”România are trei milioane de oameni, să zicem, din forţa activă, în acest moment, în occident. Dintre care vreun milion sunt fierari betonişti, fierari şi aşa mai departe. Lucrează în construcţii, autostrăzi, prin Europa. Au poate 1.500 de euro salariu. O spun foarte direct. De banii ăştia, copiii se fac golani acasă şi nevasta curvă. De 700 de euro vin acasă jumătate”, a declarat Ioan Rus.
Ulterior, ministrul şi-a cerut scuze ”dacă prin formularea aleasă” a jignit pe cineva, susţinând că intenţia sa era să semnaleze o situaţie gravă.
Arestarea Elenei Udrea
Cazul Elenei Udrea a fost o premieră pentru Parlament. DNA a trimis zece cereri de ridicare a imunității pe numele fostului ministru. Deputatul a ajuns de două ori în faţa colegilor din cauza solicitărilor justiţiei, ambele şedinţe de plen fiind marcate de controverse. În luna februarie, deputaţii au stat ore în şir să voteze cele şase solicitări împotriva fostului ministru: trei pentru începerea urmăririi penale în două dosare şi încă trei pentru arestare preventivă. Atunci, toate solicitările au fost aprobate de plenul Camerei Deputaţilor.
Deputații și-au cumpărat bile noi
Spre sfârșitul anului, pe 28 octombrie, Elena Udrea a fost din nou pusă în faţa solicitărilor justiţiei, în al treilea dosar deschis pe numele ei. De data aceasta, deputaţii au votat împotriva arestării preventive, permiţând doar reţinerea. “Nu cred că aveau nevoie să fie convinși. Știu și ei că am dreptate. Ei au nevoie de curaj pentru a recunoaște lucrurile care se întâmplă. Fiecare a votat cum a considerat. Sunt obosită că am stat două ore în picioare că am așteptat rezultatul. Nu am crezut că se va vota a treia arestare pentru că strigător la cer. Ce justiție e asta în care faci arestări preventive fără niciun motiv. Ce pricol sunt eu acum dacă din mai o instanță m-a lăsat în libertate și a constat că nu sunt un pericol social? Ăsta e circ nu e justiție”, a declarat Udrea la finalul ședinței.
Voturile au fost renumărate înaintea anunţului oficial privind rezultatul întrucât au existat cazuri în care unii parlamentari au introdus mai multe bile în aceeaşi urnă. De altfel, pentru prima oară, deputaţii au votat separat reţinerea şi arestarea, fiind astfel trei tipuri de vot (urmărire penală, reţinere şi arestare) cu şase urne mobile, şi câte două bile pentru fiecare tip de vot. Ulterior, deputații au descoperit, că lipsesc 22 de perechi de bile albe şi negre. S-a achiziţionat astfel un set nou de bile. "În situaţia în care, însă, poţi să vii de acasă cu nişte bile, există posibilitatea să apară mai multe voturi decât numărul de oameni care au votat efectiv (...) De aceea trebuie realizat acest nou set de bile pentru că această instituţie chiar nu se joacă atunci când este vorba despre exercitarea dreptului la vot, aşa cum nu se joacă nici când este vorba de numărare", a explicat secretarul Camerei, Niculae Mircovici.
Dat cu mir, Șova a scăpat de două ori. A treia oară, Dragnea l-a dat pe mâna justiției
Dan Şova a reușit să transforme Parlamentul în circ. La prima cerere de arestare trimisă de DNA pe numele său, a fost uns cu mir de o colegă chiar înainte vot. Florina Jipa l-a dat pe Şova cu mir pe încheieturile mâinilor, pe frunte şi pe cap. Întrebat despre gestul colegei sale, Şova a spus că a fost un gest prietenesc, foarte frumos. “Sper să fie de bună vestire”, a mai spus Șova (]n acea zi fiind Buna Vestire).
Și Șova a fost salvat de colegi, după ce au fost exprimate 151 de voturi, dintre care 79 "pentru", 67 "împotrivă" şi cinci au fost anulate. Conducerea Senatului a anunţat atunci că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi "pentru", respectiv 85, astfel încât solicitarea DNA nu poate fi încuviinţată, preşedintele acestui for, Călin Popescu Tăriceanu, invocand regulamentul.
Acest vot a declanşat un scandal în Parlament, liberalii făcând trimitere la Constituţie şi afirmând că votul este valid atâta timp cât au fost mai multe voturi "pentru" decât cele "împotrivă". PNL a vrut să conteste votul la Curtea Constituţională, însă aveau nevoie ca hotărârea Senatului să fie publicată în Monitorul Oficial, ca pas procedural necesar.
Călin Popescu Tăriceanu a refuzat în primă fază să publice hotărârea, spunând că este un simplu act al Parlamentului, care nu necesită publicare. Pe 8 aprilie, CCR a obligat Senatul să publice această hotărâre, lucru care s-a întâmplat abia pe 22 aprilie. În acel moment, liberalii au contestat la Curtea Constituţională hotărârea prin care Dan Şova a scăpat de arestarea preventivă. Pe 6 mai, Curtea a decis că hotărârea a fost neconstituţională prin modul în care senatorii s-au raportat la condiţiile privind întrunirea majorităţii.
Decizia Curţii nu a limpezit apele, liberalii solicitând ca hotărârea şi votul iniţial să fie automat considerate ca fiind în favoarea arestării preventive a lui Şova, însă conducerea Senatului a pasat responsabilitatea unei decizii către Comisia juridică, aceasta luând decizia reluării votului.
În cele din urmă, pe 2 iunie, senatorii au dat un nou vot, însă şi de data aceasta Dan Şova a fost salvat de la arestarea preventivă, cu 66 de voturi "pentru" şi 72 "împotrivă".
La cel de-al treilea vot, n-a mai avut noroc. Pe 3 decembrie, senatorii PSD s-au mobilizat, au asigurat prezența și l-au trimis pe Șova în fața procurorilor. Dacă la final a plecat din Parlament cu ochii în lacrimi, Dan Şova a sosit printre primii în plenul Senatului, zâmbitor, şi s-a aşezat, cuminte, în bancă. Din când în când mai era salutat de către un coleg care îl încuraja, dar de această dată, de la şedinţă a lipsit senatoarea UNPR Florentina Jipa, care, la votul precedent l-a dat cu mir. Şova s-a apărat în faţa colegilor săi, cerându-le să voteze după propria conştiinţă. „Mă aflu în faţa dvs. pentru a treia oară anul acesta, încep să mă apropii de recorduri nedorite. În afară de denunţ nu există nicio probă.(...) N-am sesizat nici să fugă lumea de mine în mall, nici să se sperie lumea de mine în staţia de tramvai”, s-a apărat Şova.
Lacrimile lui Varujan Vosganian
Senatorul Varujan Vosganian a rămas și el în istoria Parlamentului după ce a venit cu o carte de rugăciuni și a plâns în fața colegilor. Înduioșați, aceștia au respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL. Cu o zi înainte, Vosganian a cerut ca membrii Comisiei juridice din Senat să jure ”cu mâna pe Biblie şi pe Constituţie” referitor la dosarul în care DIICOT cere urmărirea penală a sa, pentru a confirma dacă au existat sau nu elemente noi în solicitarea procurorilor.
În plen, vizibil emoţionat, senatorul PNL a stat în bancă îngândurat. El şi-a susţinut nevinovăţia de la tribună. Vosganian a amintit că şi-a pledat nevinovăţia încă din 2013, atunci când DIICOT a solicitat pentru prima oară declanşarea urmăririi penale, iar argumentele sale au fost susţinute, prin vot (în Senat - n.r.), de o majoritate copleşitoare, aproape 85% din voturi.
După ce solicitarea DIICOT a fost respinsă a doua oară, Vosganian a fost întrebat dacă a lăcrimat în plen, aşa cum a fost surprins de camerele de luat vederi, el răspunzând: ”Ochii mei sunt aşa, umbroşi şi melancolici, de felul lor”.
Întrebat dacă a avut mir şi acatist la el, Varujan Vosganian a răspuns că în legătură cu chestiunile care ţin de natura intimă a fiecărei persoane se poate vorbi în altă parte.
“Ce, suntem în Fraţii Jderi?”
“Potrivit Codului de procedură penală, în maximum o lună, această cercetare trebuie clasată”, a declarat Vosganian la ieşirea din sala de şedinţă. Întrebat dacă se aşteaptă ca DIICOT să retrimită această solicitare, el a răspuns : “Ce, suntem la Fraţii Jderi?”.
„Mă așteptam ca Senatul să încuviințeze cererea DIICOT de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înțeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât și în recentul discurs ținut în plenul Parlamentului. În fața justiției, nu există decât o singură măsură: respectul față de lege, indiferent de persoană sau funcție”, a scris pe Facebook preşedintele Klaus Iohannis.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu