Rusia vînează zăcămintele din zona arctică Cu cine se ceartă Vladimir Putin la Polul Nord

Rusia a solicitat ONU recunoaşterea drepturilor teritoriale pentru 1,2 milioane de kilometri pătraţi ai calotei de gheaţă de la Polul Nord. Mişcarea este considerată ca una care ar asigura accesul la o zonă bogată în rezerve minerale şi disputată deja de mai multe ţări. Cu o economie axată pe exploatarea resurselor naturale, Rusia era de aşteptat să ţintească spre zona arctică, unde încălzirea globală şi dezvoltarea unor noi tehnologii lasă loc exploatării zăcămintelor de gaze şi petrol, arată Reuters.



Bătălia Nordului

Norvegia, Statele Unite, Canada, Danemarca şi Rusia îşi dispută cu înverşunare drepturile asupra regiunii polare, în timp ce giganţii industriei petroliere dezvoltă cu febrilitate noi proiecte de exploatare în zonă. „Rusia reclamă o suprafaţă submarină de aproximativ 1,2 milioane kilometri pătraţi la distanţa de aproximativ 350 de mile marine de coastă. O vastă colecţie de date ştiinţifice colectate în mulţi ani de cercetări în zona arctică ne îndreptăţesc să revendicam acest teritoriu”, a explicat într-un comunicat, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.



Arctica, noua Arabie Saudită

Pentru reprezentanţii organizaţiilor de mediu, aşa cum este Greenpeace, intenţiile manifestate de Moscova se anunţa de rău augur. „Topirea calotei de gheaţă scoate la iveală o mare nouă şi vulnerabilă, dar ţări precum Rusia şi Norvegia vor să o transforme în noua Arabie Saudită”, au replicat reprezentanţii Greenpeace. În urmă cu un deceniu, ONU a respins o cerere similară din partea Moscovei, insistînd pe desfăşurarea mai multor misiuni de cercetare ştiinţifică în zonă, înainte de a revendica acest teritoriu.



Prioritate pentru Kremlin

În ultimii 10 ani, preşedintele Vladimir Putin a făcut o prioritate din obţinerea noului teritoriu arctic. Inclusiv trupele marinei din Rusia şi-au intensificat prezenţa în zonă pentru a susţine pretenţiile liderului de la Kremlin. Conform savanţilor ruşi, chemaţi să argumenteze dreptul asupra acestui perimetru din zona arctică, o culme muntoasă submarină, Creasta Lomonosov, care se întinde de-a lungul Mării Arctice, face parte din placa regiunii Eurasiatice. În acest fel, Rusia susţine că ar avea drept la un teritoriu care înaintează pînă în dreptul Polului Nord geografic.



Polul bogăţiei

În acelaşi timp, o parte din teritoriul revendicat de ruşi este solicitată şi de Danemarca. Supuşii reginei Margareta a II-a au depus, în numele Groenlandei, în 2014, o revendicare pentru teritoriul din jurul Polului Nord. Încă de atunci, analiştii au avertizat că este de aşteptat o replică rapidă din partea Rusiei, remarcă revista „Express”. Danezii au declarat că aşteaptă ca cererea lor să fie soluţionată pînă în 2027, după cheltuirea a mai mult de 48 de milioane de dolari în cercetarea ştiinţifică desfăşurată în zonă. Canadienii nu se sfiesc nici ei să ceară dreptul de proprietate asupra Polului Nord, cu toate că experţii guvernamentali nu au reuşit încă să delimiteze precis zona pe care o revendică. Conform portalului norvegian Barents Observer, perimetrul revendicat de Rusia ar include aproape 600 de cîmpuri petroliere submarine, alte 150 de zăcăminte de gaze naturale şi o rezervă impresionantă de aur şi nichel.

tricolorul