Partidul Noi Orizonturi

Partidul Noi Orizonturi

vineri, 21 august 2015

Românul iubit şi respectat de unguri

La 21 august 1456 a încetat din viaţă Iancu de Hunedoara, în tabăra de la Zemun, de lângă Belgrad (este înmormântat la Alba Iulia, în Catedrala Sf. Mihail)

Ioan de Hunedoara, mult mai cunoscut ca Iancu de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin(n. 1407 - d. 11 august 1456, Zemun) a fost o personalitate dominantă a istoriei româneşti din veacul al XV-lea.

S-a născut în jurul anului 1407 (mult timp s-a crezut că s-a născut în 1387, din cauza unei interpretări greşite a unor surse). Tatăl său, Voicu, şi fraţii lui, Mogoş şi Radu, au fost ostaşi în slujba regelui maghiar Sigismund de Luxemburg.

La 7 martie 1441, Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei. El deţinea această funcţie pe lângă cea de comite al Timişoarei şi de ban al Severinului (1441 - 1456). Ulterior a devenit guvernator al regatului Ungariei între 1446-1453, apoi căpitan suprem al Ungariei şi al Transilvaniei între 1453-1456.

Iancu de Hunedoara a fost numit "atletul lui Hristos" de către Papa Calist al III-lea într-o scrisoare datată din anul 1456.

Cronicarul ungur Ioan Thuroczi spunea despre el: "Era pe atunci în regat un ostaş cu suflet mare, născut în sânul unei nobile şi vestite familii de peste munţi; se numea Iancu de Hunedoara şi era om războinic şi născut pentru a purta armele şi a sta în fruntea războaielor...Se povesteşte că regele Sigismund, îndemnat de faima vitejiei tatălui acestui ostaş, l-a adus din pãrţile transalpine în regatul sãu, fãcîndu-şi-l supus. Totodată, l-a dăruit cu vrednica şi veşnica stăpânire a cetăţii Hunedoara, unde acum se înalţă un castel cu o înfăţişare mândră şi plăcutã. Iară pomenitul Iancu de Hunedoara, stând necurmat alături de stăpânul său şi întărindu-se mereu în virtute, într-atât a devenit vestit, încât de la slujbele mărunte, cu care fusese răsplătit încă de tînăr, s-a ridicat până la rangul de voievod al Transilvaniei“.

Iancu de Hunedoara a desfăşurat o activitate diplomatică şi militară intensă în anii în care Imperiul Otoman era în plină ascensiune, dând asalturi decisive asupra ultimei rămăşiţe a Imperiului Bizantin, Constantinopolul. A depus eforturi pentru închegarea unei coaliţii creştine care să oprească înaintarea otomanilor cu o oaste de cruciadă şi a fost cel dintâi comandant de oşti din Europa care a reuşit să îl înfrângă pe cuceritorul Constantinopolului, sultanul Mahomed II, la Belgrad în 1456. A fost tatăl regelui Matei Corvin, cel mai mare rege al Ungariei.

www.descopera.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu