De-ale lui Tănase… Stelian: „Misiunea cu care am fost învestit este salvarea T.V.R.!”
„B.B.C. este un model pentru mine, dar nu numai, este imitat în toată lumea civilizată (România unde-o fi? – s.n.). T.V.R. seamănă – prin dependenţa de politic în aceşti 20 (de ce nu 24? – s.n.) de ani cel puţin – cu televiziunea de stat moscovită. Este obligatoriu să ne întoarcem cu faţa spre Occident. Evident, grupul de lucru care pregăteşte proiectul noii legi studiază în principal modelul de funcţionare al B.B.C. Mai trebuie ştiut ceva. T.V.R. este o construcţie ciudată, de tranziţie.
- de tip comunist. T.V.R. a fost conceput ca un «minister al adevărului» în anii ’60.
după 1989, s-a încercat o transformare, dar fără succes. Ce avem acum este o struţo-cămilă. Este nevoie de o schimbare radicală. Dacă sînt aici, vreau să fac curăţenie!” (…)
Misiunea cu care am fost învestit la 20 decembrie 2013 de către Parlament este salvarea T.V.R. Dacă sînt aici, vreau să fac întîi curăţenie. Aţi văzut şi dvs., cum am călcat pe muşuroi, am fost supus unei canonade.(…) sînt multe altele, care au lipsit TVR de multe milioane de euro (despre „generosul” salariu de 40.000 de euro pe lună acordat de S.T. lui Mircea Dinescu, nici o vorbă – s.n.). Politicieni, miniştri, guverne din ultimii 10 ani sînt responsabile de această situaţie. (Stelian Tănase) (1)
Vă rog, prezentaţi-vă demisia de urgenţă!
„Asist, de aproape două săptămîni, la neputinţa conducerii TVR. Mai întîi, constată că nu este vorba de B.B.C., apoi descoperă că sînt prea mulţi angajaţi şi prea puţine maşini în parcul auto; urmează responsabilii editoriali să fie puşi la punct, o mică cenzură, taxa tv. În faţa dezastrului economic în care se zbate «televiziunea liberă a ţării», domnul Stelian Tănase cere milostenie la Guvern. Altfel spus, vinde televiziunea publică politicienilor (şi nu numai). Mai vorbim despre «presă liberă»? Deloc. Domnule Tănase, de ce nu cereţi un audit intern, urmînd ca toţi cei responsabili să răspundă pentru jaful din TVR? Doriţi ştergerea datoriilor. Nu există aşa ceva! Acele datorii «şterse» vor fi achitate tot din buzunarul contribuabilului, acelaşi care achită taxa TV. Doriţi ştergerea datoriilor cu preţul independenţei editoriale? Asta faceţi atunci cînd afirmaţi că «Ponta este singura şansă». În calitate de membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, garant al interesului public, vă solicit să opriţi aceste demersuri care încalcă spiritul şi litera Constituţiei României. Vorbiţi deja despre insolvenţa TVR. Dacă doar atît constataţi că se mai poate face, vă rog prezentaţi-vă demisia de urgenţă! (2) (Valentin-Alexandru Jucan, membru al Consiliul Naţional al Audiovizualului)
* * *
Deşi oarecum tîrziu, m-am hotărît să descriu, totuşi, ce s-a întîmplat la C.N.A. în privinţa T.V.R., după ce am constatat că subiectul nu a prezentat, chipurile, interes pentru jurnalişti. Este în mod evident pentru mine o „silentio stampa” impusă de anumite interese. Şi în semn de revoltă, şi din datoria civică pe care mi-o asum, preiau sarcina de a vă informa cu privire la o decizie fără precedent în ultimul sfert de secol: cenzurarea unui produs jurnalistic chiar în timpul difuzării sale, la un post public de televiziune. Stelian Tănase, directorul interimar al Societăţii Române de Televiziune a retras din emisie un documentar. Directorul T.V.R. Internaţional, Beatrice Comănescu, a afirmat public că a fost sunată de către Stelian Tănase, care i-a cerut, în mod autoritar, să oprească difuzarea, deşi emisia documentarului începuse de opt minute. 50 de minute lăsate fără conţinut în emisie prin retragerea documentarului au fost umplute cu spoturi de promovare. Într-un cuvînt, cenzură. În anul 2014. Cenzura este interzisă de Constituţia României, dar şi de legea audiovizualului. Ce se întîmplă dacă o faptă interzisă se produce, totuşi? Nimic. Să vedeţi de ce! Cenzurarea documentarului s-a produs pe postul T.V.R. Moldova, în ziua de 7 februarie, la ora 14. Doi jurnalişti au sesizat, în scurt timp, C.N.A.: Sebastian Popescu, de la exclusivnews.ro, şi Victor Roncea, de la Civic Media. Prima sesizare a fost operată de C.N.A. la cîteva zile după înregistrarea ei. C.N.A. a cerut T.V.R. caseta martor la data de 14 februarie. Data asta e important să fie reţinută pentru demonstraţia următoare. T.V.R. nu dă nici un semn. N-am reuşit să aflu de ce. Victor Roncea revine de două ori la C.N.A. cu solicitarea de analizare a subiectului. Nu am ştiut nimic. Cronologia aceasta am aflat-o abia cînd s-a introdus pe ordinea de zi subiectul aprobării grilelor de primăvară ale canalelor T.V.R. 1 şi T.V.R. 2, adică miercuri seara. Luni, 24 februarie, după ce am citit ştirile despre Conferinţa de Presă a lui Stelian Tănase, în care anunţa transformarea T.V.R. 1 în post de „news şi curent affairs”, fără ca modificarea structurii de programe să fie anunţată C.N.A., trimit o autosesizare la cancelaria Consiliului. Se mai întîmplase ceva similar şi sub directoratul lui Claudiu Săftoiu, cînd a schimbat grila T.V.R. 3 fără acordul C.N.A., ca urmare a unui protocol încheiat cu ministrul Agriculturii. Includ şi solicitarea de a discuta despre actul de cenzură la T.V.R. Moldova, cu atît mai mult cu cît, în cadrul Conferinţei de Presă, Stelian Tănase recunoştea că a oprit de la difuzare documentarul şi îşi exprima convingerea că a făcut bine. (3) Fiind trimisă după încheierea programului, autosesizarea mea a fost înregistrată pe 25 februarie, si am solicitat ca subiectul să fie inclus în şedinţa de joi, 27 februarie. Aşadar, la 20 de zile după producerea faptei. În ajunul şedinţei din 27 februarie, preşedintele CNA declara, pentru exclusivnews.ro, că TVR nu deţine caseta martor, adică dovada. (4) Mi se pare inadmisibil ca preşedintele C.N.A. să facă o declaraţie care anulează, practic, o analiză a Consiliului, chiar în preziua discutării unui caz deosebit de grav şi fără precedent, după 1990 încoace. Am invitat, în mod public, realizatorul documentarului cenzurat, pe Monica Ghiurco, şi pe directorul T.V.R. Internaţional, Beatrice Comănescu, să participe la şedinţa C.N.A. din 27 februarie, cu atît mai mult cu cît era aşteptată prezenţa unor responsabili ai televiziunii publice, care solicitau C.N.A. modificarea grilei după ce ea fusese deja făcută publică. Cam după modelul „Antena Stars”. A venit ziua şedinţei. C.N.A. a dat din colţ în colţ. T.V.R. a tăcut inteligent Atunci cînd a fost audiat în comisiile de cultură ale Parlamentului, Stelian Tănase a vorbit despre transformarea postului public după modelul B.B.C. În ce măsură grilele pe care le propuneţi C.N.A. se apropie mai mult de o televiziune publică, decît cele de pînă acum? Grea întrebare de la un membru C.N.A.. Un fel de „nu-i aşa că apa-i udă”? Fostul director de-o vară al T.V.R., Radu Călin Cristea, începe elogiile la adresa noilor jurnalişti pe care Stelian Tănase îi aduce la T.V.R. Vorbeşte pe un ton liniar un sfert de oră numai la superlativ despre ei. (…) E jenant. C.N.A. nu are voie să discute despre realizatorii unui post, ci exclusiv despre programele difuzate. (…) Jurnaliştii invitaţi vorbesc concret şi direct despre cenzură şi aduc în discuţie numeroşii martori care au asistat la întreruperea emisiei documentarului şi înlocuirea lui cu alte programe. Monica Ghiurco e fermă. Spune că a început să lucreze la documentar după ce a fost scoasă de pe post, tot din considerente politice. Nu înţelege de ce documentarul ei a primit aviz de emisie pentru T.V.R. 1, unde a fost difuzat în ianuarie, şi a fost scos în februarie din emisia T.V.R. Moldova, pe motiv că nu e bun. O întreb dacă după difuzarea pe T.V.R. 1 i s-au făcut reproşuri din punct de vedere editorial, dacă i s-a propus să schimbe sau să completeze ceva în film şi dacă după difuzarea filmului a perceput repercusiuni. Prefer să nu discut despre conţinutul documentarului, ci despre procedura de cenzurare a lui.
„După difuzarea filmului pe T.V.R. 1, am avut o discuţie cu domnul Stelian Tănase, deşi domnia-sa nu are responsabilităţi editoriale. Discuţia a vut loc în termeni critici. Am solicitat o nouă întîlnire, care, însă, nu a mai avut loc. După acest episod, am apărut pe o «listă neagră» vehiculată în televiziune cu oameni care nu vor avea emisiuni în noile grile, dar eu nu eram nici în vechea grilă. Prefer să nu fac nici o legătură”. (Monica Ghiurco)
Radu Călin Cristea, directorul de-o vară al TVR, revine la ale lui: grilele noi, care „trebuie privite, cumva, contextual. Televiziunea publică se află într-o criză economică inimaginabilă. Să faci o grilă ambiţioasă, în condiţiile în care în fiecare zi îţi bat portăreii la uşă…”. Nimic despre cenzură. Nimic despre abaterile din emisiunile vizionate. În schimb, îşi permite să aprecieze jurnaliştii televiziunii publice ca fiind cînd „roşii”, cînd „portocalii”, în funcţie de partidul care şi-a trimis reprezentanţi în fruntea T.V.R. Nimic despre culoarea ziariştilor cînd a fost Radu Călin Cristea director la T.V.R. Probabil, fiind vară atunci, erau toţi bronzaţi. Mă disociez de poziţia lui şi îi spun că este inadmisibil ce face. C.N.A. nu are nici un drept să emită păreri cu privire la realizatorii unui post. C.N.A. trebuie să analizeze structura de programe, nu cine face aceste programe. (…) Legea audiovizualului, care prevede sancţiuni pentru abateri în audiovizual, nu prevede nici o sancţiune pentru un act de cenzură. Aceeaşi lege prevede, însă, că C.N.A. e obligat să protejeze jurnaliştii în cazul în care aceştia sînt supuşi unor presiuni sau ameninţări de natură să împiedice ori să restrîngă în mod efectiv libera exercitare a profesiei lor. O lacună a legii audiovizualului lasă fără sancţiuni o faptă interzisă, precum cenzura.
Punctul de vedere al S.R.TV trimis la C.N.A., nesemnat de Stelian Tănase
Pe furiş, reprezentantul T.V.R. la C.N.A. pune chiar în timpul şedinţei la dispoziţia secretariatului Consiliului un punct de vedere al Societăţii Române de Televiziune. Nu e semnat de preşedintele-director general interimar Stelian Tănase, ci de o altă persoană, pe care n-are nici un rost s-o nominalizez. Copiile punctului de vedere se împart membrilor C.N.A. Citim. Articole din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al S.R.TV. Nu a fost cenzură. Responsabilitate ierarhic superioară. Ton un pic agresiv. Se vede limpede printre rînduri. De unde să ştie membrii C.N.A. un regulament intern al unei televiziuni, fie ea şi cea publică?! Pe asta s-au şi bazat cei care au întocmit punctul de vedere. Am întîlnit prea des practica citării trunchiate din diverse reglementări, drept pentru care nu muşc uşor momeala. Caut varianta integrală a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al S.R.TV., să-l citesc cu ochii mei. Şi ce constat? Că punctul de vedere al S.R.TV., nesemnat de directorul interimar, apără un act de cenzură al directorului interimar, invocînd trunchiat Regulamentul intern al societăţii publice de televiziune.
Extras din Regulamentul intern al S.R.TV.
Capitolul IV.7. Controlul ierarhic redirecţional asupra emisiunilor difuzate de serviciul public de televiziune prevede următoarele:
1. Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică revine, după caz, în condiţiile legii realizatorului de emisiuni sau programe, autorului, precum şi serviciului public de televiziune.
2. În condiţiile asumării răspunderilor precizate la alineatul precedent, cenzura de orice fel este interzisă în Societatea Română de Televiziune.
4. Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică prin emisiunile produse şi difuzate de Societatea Română de Televiziune este precizată în sarcinile de serviciu ale personalului angajat al Societăţii Române de Televiziune.
8. Controlul ierarhic redacţional priveşte exclusiv calitatea, legalitatea, oportunitatea, durata programului şi/sau costurile materialului în cauză.
9. Controlul ierarhic redacţional se exercită, de regulă, anterior realizării ori difuzării pe post a unui material.
13. Intervenţiile în programele postului public de televiziune, în emisiunile programate pentru difuzare pe postul public de televiziune, în emisiunile aflate în producţie sau în faza de pregătire pentru a intra în producţie sau a fi difuzate pe post, exercitate în afara competenţelor şi responsabilităţilor stabilite prin sarcinile de serviciu se constituie în cenzură, faptă considerată deosebit de gravă în Societatea Română de Televiziune.
Aşadar, chiar Regulamentul intern al S.R.TV. denumeşte cenzura ca fiind intervenţia în programele postului public. Stelian Tănase a oprit un program (documentarul „Moştenirea clandestină” realizat de Monica Ghiurco) chiar în timpul emisiei. Deci, a comis o faptă deosebit de gravă, conform punctului 13 al capitolului din care am citat mai sus. Conform punctelor 1, 2 şi 4, răspunderea pentru creaţiile televiziunii publice revine realizatorului, autorului şi serviciului public de televiziune. În condiţiile asumării acestor răspunderi, cenzura de orice fel este interzisă în S.R.TV. Răspunderea pentru conţinutul documentarului revenea autorului (Monica Ghiurco), realizatorului de programe (producătorul) şi Societăţii (în cazul în care existau sancţiuni sau litigii declanşate de documentar). Nu apare nicăieri răspunderea directorului general interimar. Deci, Stelian Tănase nu avea nici un drept să oprească de la difuzare un program, iar actul său este definit ca fiind cenzură (v.pct 2). Mai departe, ca să mă apropii de argumentele trimise C.N.A. de către S.R.TV., mă refer la controlul ierarhic redacţional. Conform Regulamentului, controlul redacţional priveşte exclusiv calitatea, legalitatea, oportunitatea, durata programului şi/sau costurile materialului în cauză şi se face, de regulă, înaintea difuzării pe post a unui program. Or, directorul interimar Stelian Tănase a făcut exact invers decît spune Regulamentul: a oprit un program în timpul difuzării pe postul T.V.R. Moldova, după ce acelaşi documentar fusese difuzat deja pe T.V.R.1.
Şase membri C.N.A. au apreciat că documentarul Monicăi Ghiurco a fost cenzurat
Dincolo de Regulamentul S.R.TV., există Hotărîrea Parlamentului din 20 decembrie 2013, prin care a fost numit preşedinte-director interimar Stelian Tănase. Acest act atribuie directorului interimar doar responsabilităţi administrative (aprobă angajări/concedieri, asigură conducerea curentă a societăţii, coordonează relaţia cu alte instituţii etc.), nicidecum responsabilităţi editoriale. Toate aceste argumente duc într-o singură direcţie: depăşirea atribuţiilor şi comiterea unui act de cenzură. Demonstraţia de aici am făcut-o şi în şedinţa publică a C.N.A. Trei membri au avut opinie diferită: Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu şi Christian Mititelu, toţi trei foşti ziarişti B.B.C. şi „Europa Liberă”, iar primii doi şi cu ştate de plată în trecutul lor prin T.V.R. Radu Călin Cristea a reluat plictisitoarele lui argumente cu care ne-a tocit nervii în şedinţa trecută. Nu merită să le mai reiau. Răsvan Popescu s-a mulţumit să spună că „cenzura priveşte o acţiune exterioară unei organizaţii media”, ca şi cînd n-ar fi auzit nimic din ceea ce am citat referitor la cenzura definită de Regulamentul S.R.TV. Cel mai savuros a fost, ca de obicei, Christian Mititelu, tocmai revenit în C.N.A. ca să dea, nu-i aşa, o mînă de ajutor la nevoie: „Discutăm despre un film întrerupt din emisie fără ca noi să îl vedem”(!) sau „De ce mai e director general dacă n-are voie să intervină?!” sau „În 1992, Răzvan Theodorescu intervenea în toate jurnalele de ştiri”. Argumente solide, imbatabile, bazate pe reglementare şi mai ales pe experienţa deosebit de importantă de şef al serviciului B.B.C. în limba română.
Cenzura este o faptă deosebit de gravă, interzisă de Constituţie şi de Legea audiovizualului, dar neprevăzută cu sancţiune
Pe lîngă cenzurarea documentarului „Moştenirea clandestină”, societatea publică de televiziune nu a pus la dispoziţia C.N.A. copia martor a emisiei postului. Personal, cred că deja copia respectivă e caducă, cîtă vreme însuşi Stelian Tănase a recunoscut public, în Conferinţă de Presă, că a oprit din emisie documentarul. Cenzura, aşa cum am mai spus, este o faptă deosebit de gravă, interzisă de Constituţie şi de Legea audiovizualului, dar neprevăzută cu sancţiune. Aşadar, C.N.A. a fost nevoit să aplice S.R.TV. sancţiunea pentru nerespectarea obligaţiei de a pune la dispoziţie copia martor, care ar fi relevat o faptă deosebit de gravă precum cenzura. În plus, C.N.A. a constatat că într-o ediţie din 16 noiembrie 2013 a emisiunii „Ora Regelui”, realizată de Marilena Rotaru s-au făcut afirmaţii care contravin prevederilor Constituţiei României. Iată despre ce este vorba: „A vrut Poporul Român republică? A votat-o? Niciodată. Republica din România este ilegitimă. De 66 de ani. Cum să condamni comunismul şi să nu condamni republica? Procesul comunismului în România trebuie să înceapă cu restaurarea monarhiei pentru că alungarea Regelui Mihai a avut urmări catastrofale în fiinţa acestui popor. Nici un preşedinte nu a fost, nu este şi nu va fi legitim. Toate legile, toate Constituţiile impuse după 30 decembrie 1947 sînt ilegitime. Nu poţi legifera un furt, o hoţie. Poate în România. Republica română este o hoţie. Clădită, vorba lui Alexandru Paleologu, «pe un turbion de minciuni». Acceptînd această ilegitimitate, politicienii de astăzi acceptă minciuna. Nu? Trăiască Regele!”. (Marilena Rotaru) Evident, oricine are garantată libertatea de exprimare. Garantarea este statuată de Constituţia României. Ultima Constituţie a României a fost adoptată prin referendum naţional în anul 2003. Aşadar, şi forma de guvernămînt a statului, care este republica, a fost asumată. Nu şi pentru T.V.R. 1 care, conform Regulamentului analizat mai sus, îşi asumă responsabilitate afirmaţiilor Marilenei Rotaru.
Ce spune primul articol al acestei legi fundamentale a Statului Român:
Art. 1 Statul Român
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernămînt a Statului Român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale Poporului Român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sînt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
După cenzură, silentio stampa. Ce urmează?
Irina Radu, directorul de programe al S.R.TV., era prezentă la şedinţa CNA. Am întrebat-o ce părere are despre faptul că televiziunea publică generează o ipoteză în contradicţie cu Constituţia României. Răspunsul ei a fost scurt: „din punctul meu de vedere, doamna Marilena Rotaru nu va mai avea emisiune”. Vom trăi şi vom vedea! Cert este că C.N.A. a aplicat, cu 6 voturi din 9, o amendă în cuantum de 70.000 de lei Societăţii Române de Televiziune pentru fapte ce contravin prevederilor constituţionale. Este o premieră în România. Şi totuşi, asta nu e o ştire. După cenzură, silentio stampa. Ce urmează?
————————————————
(1) http://www.cotidianul.ro/stelian-tanase-vreau-sa-fac-curatenie-in-tvr-233641/
(2) Un membru CNA cere demisia directorului general interimar al TVR, Stelian Tănase – Media > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/un-membru-cna-cere-demisia-directorului-general-interimar-al-tvr-stelian-tanase-1088260.html#ixzz2ws0mRrHt
(3) Mica publicitate: Director de-o vară la TVR, susţin cenzura. Aştept un nou mandat în CNA
(4) http://cutiapandorei.net/invit-personal-protagonistele-cazului-de-cenzura-la-tvr-la-o-confruntare-cu-reprezentantii-televiziunii/
NARCISA IORGA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu