27 martie 1918 – 27 martie 2014 Poporul Român aniversează Unirea Basarabiei cu România

„Poporul Român n-a venit din afară, aici s-a născut. Aici s-au fiert diferitele elemente din care s-a creat Poporul Român. Noi nu avem unde pleca şi nimeni nu are dreptul să ne gonească din ţara noastră. Un veac întreg, supuşi şi tăcuţi, am purtat jugul, de un veac întreg limba noastră este oprită, un veac întreg cartea în limba natală a fost persecutată ca o otravă revoluţionară…” . (Cuvinte rostite de Constantin Stere la deschiderea şedinţei Sfatului Ţării, din 27 martie 1918)
Actul Unirii Basarabiei cu ţara, votat de Sfatul Ţării
la 27 martie 1918
În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum 100 şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove.
În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.
Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ;
Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;
Secretarul Sfatului Ţării, I. Buzdugan
Basarabia Pămînt Românesc
Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu patria-mamă. Unirea a survenit pe fondul dezmembrării Imperiului Rus, o dată cu proclamarea principiului autodeterminării pînă la despărţirea de imperiul multinaţional, în care provincia românească a fost înglobată forţat, în 1812… Lupta de eliberare naţională a luat amploare în aprilie 1917, o dată cu constituirea Partidului Naţional Moldovenesc, sub preşedinţia lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte aflîndu-se Paul Gore, Vladimir Herţa, Pantelimon Halippa şi Onisifor Ghibu. Partidul avea ca organ de presă ziarul „Cuvînt moldovenesc“. Cu prilejul Congresului ostaşilor moldoveni de la Chişinău, din 25 septembrie/8 octombrie 1917, s-a constituit ca organ legislativ Sfatul Ţării. Au fost aleşi 44 de deputaţi din rîndurile soldaţilor, 36 de deputaţi din partea ţăranilor, 58 de deputaţi fiind aleşi de comisiile comunale şi ale ţinuturilor şi de asociaţiile profesionale. Din totalul de 156 deputaţi, 105 erau români, 15 ucrainieni, 14 evrei, 7 ruşi, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean şi 1 grec. Preşedinte al său a fost ales lon Inculeţ. În condiţiile primejdiei reprezentate de pretenţiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut şi Nistru şi folosindu-se de prevederile Declaraţiei drepturilor popoarelor din Rusia, în decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Tulburările provocate de bolşevici în condiţiile destrămării unităţilor militare ruse o dată cu lovitura de stat bolşevică din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, au creat noi agitaţii în Basarabia. Conducătorii Republicii Democratice Moldoveneşti au cerut sprijinul Armatei Române, care a pătruns, în aceste condiţii, în provincie. La 13/26 ianuarie 1918, guvernul Rusiei sovietice a întrerupt relaţiile diplomatice cu România, iar la 24 ianuarie 1918, Republica Moldovenească şi-a proclamat independenţa. La 27 martie 1918, Sfatul Ţării, care cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a votat în favoarea Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) cu România, după cum urmează: din cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”
Au votat pentru Unire: • Nicolae Alexandri • Elena Alistar • Ion Buzdugan • Ilarion Buiuc • Constantin Bivol • Ignaţie Budişteanu • Vasile Bîrcă • Nicolae Bosie-Codreanu • Ştefan Botnarciuc • Gheorghe Buruiană • Teodosie Bîrcă • Vladimir Bogos • Vladimir Budescu • Alexandru Baltag • Ion Valuţă • Nicolae Grosu • Vasile Gafencu • Simeon Galiţchi • Vasile Ghenţul • Andrei Găină • Alexandru Groapă • Dimitrie Dragomir • Felix Dudchievicz • Dimitrie Dron • Boris Epure • Pantelimon Erhan • Vitalie Zubac • Ion Ignatiuc • Ion Inculeţ • Teofil Ioncu • Anton Crihan • Ion Creangă • Afanasie Chiriac • Dimitrie Cărăuş • Ion Corduneanu • Grigorie Cazacliu • Anton Caraiman • Pavel Cocarlă • Ion T. Costin • Vladimir Ciorescu • Grigorie Cazacliu • Vladimir Cazacliu • Vasile Lascu • Nicolae Mămăligă • Mihail Minciună • Anatolie Moraru • Alexandru Moraru • Dimitrie Marţa • Gheorghe Mare • Mihail Maculeţchi • Dimitrie Marghitan • Teodor Neaga • Gheorghe Năstas • Constantin Oşoian • Gherman Pîntea • Vasile Mîndrescu • Ion Pelivan • Efimie Palii • Ion Pascăluţă • Petru Picior-Mare • Elefterie Siniclie • Nicolae Suruceanu • Timofte Silitari • Chiril Sberea • Nicolae Sacară • Andrei Scobioală • Chiril Spinei • Gheorghe Stavro • Teodor Suruceanu • Gheorghe Tudor • Ion Tudose • Grigore Turcuman • Teodor Uncu • Pantelimon Halippa • Teodor Herţa • Leonida Ţurcan • Vasile Ţanţu • Nicolae Cernăuţeanu • Nicolae Ciornei • Vasile Cijevschi • Vasile Cerescu • Nicolae Cernof • Nicolae Soltuz • Constantin Stere • Zamfir Munteanu • Iacov Sucevan
S-au opus Unirii: Ştefan Balmez (bulgar), Arcadie Osmolovski (ucrainian) şi Mihail Starenski (ucrainian).
În toamna anului 1919, au fost convocate alegeri parlamentare în Basarabia. Au fost aleşi 90 de deputaţi şi 35 de senatori. Pe 20 decembrie 1919, aceştia au votat, alături de reprezentanţii altor regiuni româneşti, ratificarea Actului Unirii aprobat de Sfatul Ţării. Tratatul de la Paris (1920) a confirmat unirea Basarabiei cu România.