Ne ameninţă din nou „Moartea Neagră”? Cercetătorii avertizează că o nouă pandemie de ciumă este oricând posibilă

Studiind două pandemii medievale devastatoare – Ciuma lui Justinian şi Moartea Neagră – cercetătorii au ajuns la concuzia că ele au fost produse de tulpini diferite ale bacteriei ciumei, iar noi tulpini ar putea evolua în viitor, cauzând o nouă pandemie.

Ciuma lui Justinian, din secolul al VI-lea, şi Moartea Neagră, care a lovit în secolul al XIV-lea, ducând la moartea a cel puţin 50 de milioane de europeni, au fost cauzate de tulpini distincte ale aceluiaşi patogen, bacilul ciumei (Yersinia pestis), spune Dave Wagner, profesor la Center for Microbial Genetics and Genomics din cadrul Northern Arizona University.

El a avertizat că bacteria şi boala corespunzătoare ar putea lovi din nou.

„Ştim că bacteria Y. pestis a trecut de la rozătoare la oameni, în cursul istoriei, iar rozătoare ce constituie rezervoare naturale ale microbului există încă şi azi, în multe părţi ale lumii.”

Dacă aşa-numita Ciumă a lui Justinian a putut să izbucnească în populaţia umană, să cauzeze o pandemie masivă şi apoi să se stingă, atunci fenomenul s-ar putea repeta, crede specialistul.

Concluziile sale se bazează pe rezultatul unor studii genetice. Din două schelete descoperite în Germania, aparţinând unor oameni care au fost victime ale ciumei lui Justinian, au fost extrase mostre de ADN ale bacilului ciumei.

Fragmentele de ADN astfel recuperate au fost folosite pentru a reconstrui genomul bacteriei, pe care cercetătorii l-au comparat apoi cu o bază de date ce conţine caracteristicile genetice a sute de tulpini actuale ale bacilului ciumei, dintre care unele încă omoară anual mii de oameni.

Studiul, publicat în The Lancet Infectious Diseases, arată că tulpina responsabilă de pandemia din vremea lui Justinian reprezenta o „fundătură” din punct de vedere evolutiv (din ea nu au mai evoluat alte tulpini) şi era diferită de tulpinile care au fost implicate mai târziu în Moartea Neagră şi pandemiile care i-au urmat.

O a treia pandemie, care a survenit la sfârşitul secolului la XIX-lea şi începutul sec. XX şi care s-a răspândit pe glob pornind din Hong Kong, este tot o descendentă a tulpinii bacteriene ce a produs Moartea Neagră, fiind deci mult mai eficientă şi „de succes” (din punct de vedere evolutiv) decât tulpina responsabilă de Ciuma lui Justinian.

Prof. Hendrik Poinar, un expert în studiul ADN-ului străvechi, descrie această cercetare drept „fascinată şi năucitoare, în acelaşi timp”; ea dă naştere unor noi întrebări care trebuie explorate, de pildă: de ce această pandemie (Moartea Neagră), care a ucis între 50 şi 100 de milioane de oameni, s-a stins?

Un posibil răspuns este acela că oamenii au evoluat pentru a rezista mai bine atacului bacteriei, astfel micşorându-se impactul epidemiilor de ciumă.

„O altă posibilitate”, adaugă prof. Wagner, „este ca schimbările climatice să fi făcut mai dificilă supravieţuirea bacteriei ciumei la speciile sălbatice.”

„Din fericire, acum avem antibiotice cu care putem trata eficient ciuma, ceea ce reduce şansele de apariţie a unei pandemii umane la scară mare.”