Noile formaţiuni apărute pe dreapta nu au putut strânge rândurile din cauza planurilor de carieră ale liderilor. Mici, dar multe, formaţiunile apărute la dreapta eşichierului politic au încercat să intre sub umbrela PDL, dar s-au lovit de barierele puse de preşedintele formaţiunii, Vasile Blaga.
Apare Mişcarea Populară
Considerat partidul cel mai vechi, cu cei mai mulţi membri şi cu cele mai multe structuri, PDL-ul a vrut să facă unificarea dreptei dar numai în condiţiile impuse de acest partid.
La scurt timp după Congresul cu scandal al PDL, soldat cu despărţirea lui Traian Băsescu de partid, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a anunţat, pe blog, înfiinţarea Fundaţiei Mişcarea Populară(FMP). La scurt timp, colegii săi, Sebastian Lazăroiu, Bogdan Oprea şi Daniel Funeriu şi-au au făcut publică înscrierea în fundaţie.
Pe 18 mai, conducerea FMP a anunţat că iniţiează un sondaj privind formarea Partidului Mişcarea Populară. După două luni, FMP a reuşit să strângă semnăturile necesare pentru înregistrarea partidului. Actele noii formaţiuni au fost depuse la tribunal pe 23 iulie 2013, iar Eugen Tomac a fost desemnat preşedinte interimar.
Tot pe Dreapta, alte două partide, Forţa Civică, al lui Mihai Răzvan Ungureanu, şi PNŢCD-ul lui Aurelian Pavelescu au anunţat, pe 16 martie, refacerea Alianţei "Dreptate şi Adevăr". Între timp, apar alte formaţiuni de Dreapta.
La 19 aprilie este anunţată înfiinţarea platformei Iniţativa România Liberală (IRL). Andrei Chiliman, Vlad Moisescu, Diana Tuşa, Dan Cristian Popescu se numără printre fondatorii ei.
Fuziune între Mişcarea Populară şi Forţa Civică
Prima fuziune între partidele de dreapta ar putea fi cea între Partidul Mişcarea Populară şi Forţa Civică. Deşi este aliat cu partidul lui MRU, PNŢCD a ales să rămână alături de IRL. Ţărăniştii nu au vrut să-şi piardă identitatea printr-o fuziune, drept pentru care Pavelescu a ales să colaboreze cu IRL.
Pentru ca fuziunea cu FC să devină realitate se aşteaptă decizia finală a Tribunalului referitoare la înfiinţarea PMP.
Neoficial, cele două formaţiuni nu s-au înţeles încă asupra mo dului în care să se facă această fuziune, "popularii" dorindu-şi ca "civicii" să facă pasul spre ei, nu invers.
Pe 14 decembrie, Consiliul Naţional al Forţei Civice a oficializat candidatura fostului premier Mihai-Răzvan Ungureanu la Preşedinţia României.
"Împreună cu preşedintele Băsescu, cu toţi cei care cred în valorile de dreapta, cu Mihai Răzvan Ungureanu, cu Mişcarea Populară, putem câştiga ale gerile prezidenţiale şi obţine cele mai bune rezultate la europarlamentare", a afirmat Eugen Tomac, prezent şi el la Consiliul Naţional al Forţei Civice.
Cristian Preda îşi caută locul
Tras pe tuşă de Vasile Blaga, europarlamentarul Cristian Preda a ales să părăsească definitiv PDL. El a anunţat că vrea să participe la transformarea Mişcării Populare şi a Forţei Civice într-o nouă formaţiune. "Vreau să fiu primul membru al acestei noi formaţiuni, care va defini alternativa politică", a spus Preda. Potrivit europarlamentarului, acestei alternative ar trebui să i se alăture toţi PDL-iştii nemulţumiţi de felul în care este articulată opoziţia faţă de regimul USL, toţi cei care în PDL "nu suportă fesenismul dominant în acest moment la nivelul conducerii".
PNŢCD s-a relansat alături de Iniţiativa România Liberală
Pentru că a considerat că PNŢCD este un brand politic şi nu poate să dispară într- o fuziune cu alte partide, Aurelian Pavelescu a luat decizia de a relansa partidul pe cont propriu.
Astfel, pe 2 noiembrie, ţărăniştii s-au reunit, la Opera Română, într-un Congres Extraordinar, în cadrul căruia Aurelian Pavelescu a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al partidului.
Funcţii în noua conducere au primit şi reprezentanţii Iniţiativei România Liberală, Vlad Moisescu şi Diana Tuşa, care au aderat recent la PNŢCD, dar şi fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu. Vlad Moisescu a fost ales prim-vicepreşedinte al partidului, iar Diana Tuşa a primit funcţia de vicepreşedinte.
Pavelescu (dreapta) şi i-a ales parteneri pe Vlad Moisescu şi Diana Tuşa
FOTO: AGERPRES
"Un monument istoric"
"Dreapta este divizată de orgolii şi obsesii personale pentru putere, de interese meschine. Niciodată, după 1990, România nu a fost cuprinsă de un haos politic şi de o lipsă de perspectivă mai grave ca astăzi", le-a spus Vlad Moisescu celor prezenţi la Congres. "Ignorat total" de colegii săi din PDL, pe scenă, alături de ţărănişti, a urcat şi democrat-liberalul Teodor Paleologu. Discursul său a stârnit amuzament.
"M-am întrebat, oare de ce m-aţi invitat?(...) Ca fost ministru al Culturii, la Operă... Şi, totuşi, am găsit o explicaţie, vedeţi, interesul meu pentru monumente istorice şi pentru patrimoniu. Şi PNŢCD-ul e un monument istoric", le-a spus Paleologu ţărăniştilor. El le-a cerut celor prezenţi să aprecieze frumuseţea PNŢCD-ului ca pe cea a unei vile interbelice în comparaţie cu vilele celor îmbogăţiţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu