OPOZIŢIA AMEŢITĂ ÎŞI CAUTĂ ÎNCĂ LIDERUL. PDL-ul condus de Blaga, vinovatul principal pentru dezbinarea Dreptei

Cu un şef nou ales în urma unor suspiciuni de fraudă, democrat- liberalii au fost principala frînă pentru coagularea Opoziţiei.

Confruntaţi cu o majoritate guvernamentală USL de 70%, reprezentanţii Opoziţiei au eşuat în a se opune cu succes acesteia, consumându- şi energiile în lupte fratricide. PDL, Forţa Civică, PMP şi PNŢCD nu au reuşit să coaguleze Dreapta, liderii acestor partide împiedicându-se de orgoliile mult prea mari.
Sub conducerea interimară a lui Vasile Blaga, începutul anului 2013 găseşte PDL dezbinat. Alegeri interne cu scandal, excluderi şi suspendări din partid, încăpăţânarea de a coagula Dreapta doar în jurul PDL şi o cursă "aranjată" pentru desemnarea prezidenţiabilului. Pe scurt: un an de PDL sub şefia lui Vasile Blaga.

Congres cu cântec

Democrat-liberalii s-au reunit pe 23 martie, la Romexpo, pentru a-şi alege preşedintele. S-au înscris în cursă Elena Udrea, Vasile Blaga şi Monica Macovei.
Preşedintele Traian Băsescu şi-a făcut o scurtă apariţie în debutul manifestării. În final, deşi echipa Elenei Udrea a contestat corectitudinea procesului de votare, organizatorii l-au declarat preşedinte pe Vasile Blaga, iar acesta a închis lucrările Congresului cu forţa, trimiţând acasă delegaţii şi plecând cu urnele. Scorul a fost foarte strâns: Blaga- 2404 voturi, Udrea 2013 voturi. Atitudinea nedemocratică l-a făcut pe preşedintele Traian Băsescu să posteze, în cursul serii, un mesaj de despărţire pe Facebook. În el, şeful statului preciza că a văzut rezultatul Convenţiei PDL şi că "modul cum nu au înţeles să fie democraţi" îl face să spună, “definitiv şi pentru totdeauna", "Adio, PDL!"

Cu puţin timp înainte de Convenţie, democrat-liberalii au mai primit o lovitură de imagine. Vicepreşedintele PDL Mihai Stănişoară a părăsit partidul şi s-a înscris în PNL. După ce s-a instalat în fruntea PDL, Vasile Blaga a instaurat "disciplina" în partid. S-a înconjurat de oameni fideli, dar nu performanţi în alegeri, şi i-a înlăturat pe cei care i-au criticat deciziile. Fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, şi-a anunţat demisia din PDL, reproşându-i lui Blaga că reformiştii n-au fost niciodată sprjiiniţi. Pentru că a criticat conducerea PDL pe blog, europarlamentarul Cristian Preda a fost suspendat şase luni din partid, pe 6 iulie. "Băsist fiind, spun şi eu: adio, PDL!", a anunţat Cristian Preda, la sfârşitul lunii octombrie.

Macovei a ales Vasile Blaga

Pentru că a anunţat că intenţionează să participe la fuziunea dintre Forţa Civică şi Partidul Mişcarea Populară (PMP), pe 9 decembrie, fostul lider al PDL Dâmboviţa, Florin Popescu, a fost exclus din PDL, decizia finală urmând să fie luată de CNC. Pentru a mai prinde un loc în Parlamentul European, Monica Macovei a ales să rămână lângă Vasile Blaga. "Macovei a decis să abandoneze alianţa cu reformiştii, pentru a colabora cu feseniştii", a criticat- o Cristian Preda, coleg în PE.

Figuraţie, nu Opoziţie

Democrat-liberalii au preferat să dea bir cu fugiţii, în loc să se lupte în Parlament cu reprezentanţii Puterii. Ei nu au participat la lucrările Comisiei speciale privind achiziţia terenului agricol de la Nana, de către fiica preşedintelui, Ioana Băsescu, nici la subcomisia senatorială privind anchetarea CEC. De asemenea, nu şi-au desemnat reprezentanţi în Comisia Roşia Montană şi nu au fost prezenţi la votul din plen asupra raportului. În vară, democrat- liberalii şi-au retras reprezentanţii din Comisia de revizuire a Constituţiei. Au iniţiat o moţiune simplă, nemulţumiţi de Bugetul pe anul 2014, dar au uitat un lucru esenţial: că acesta nu ajunsese în Parlament. Au plecat acasă şi au depus- o o săptămână mai târziu. Au anunţat şi două moţiuni de cenzură, dar nu au înaintat niciuna, din lipsă de semnături. Moţiunea de cenzură, anunţată în urma angajării răspunderii Guvernului pe Legea descentralizării, s-a transformat într- una simplă, pe care PDL a depus-o, cu sprijinul PP-DD, la Camera Deputaţilor. PDL a încercat să depună o moţiune de cenzură şi după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea pe legea retrocedării proprietăţilor confiscate în regimul comunist. S-au împiedicat tot la strânsul semnăturilor.

Desemnarea prezidenţiabilului Predoiu a blocat negocierile
Intrat de câteva luni în partid şi desemnat prim-vicepreşedinte PDL, Cătălin Predoiu a fost ales candidatul democrat-liberalilor pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor. Decizia a fost luată la propunerea lui Vasile Blaga, şi în urma unui scrutin intern.

Desemnarea lui Cătălin Predoiu a periclitat orice negociere cu celelalte formaţiuni mai mici pentru coagularea Dreptei. Astfel, în cursa internă pentru desemnarea prezidenţiabilului PDL s-au înscris : Cătălin Predoiu (prim-vicepreşedinte), Gheorghe Falcă (primarul Aradului) şi Simona Creţu (consilier în CGMB). Întrat în partid cu doar trei luni în urmă, Cătălin Predoiu a câştigat cursa cu o majoritate mai mult decât confortabilă, strângând peste 70% din voturile democrat-liberalilor. Susţinerea făţişă a lui Vasile Blaga, încă de la începutul cursei, a contat foarte mult, alegerile interne nefiind un exerciţiu democratic.

Poliţa de asigurare

Prin confirmarea lui Cătălin Predoiu drept candidatul PDL la prezidenţiale, Vasile Blaga şi-a construit un alibi în propriul partid. În cazul unui rezultat nesatisfăcător la prezidenţialele de anul viitor, Blaga va putea susţine că Predoiu nu a fost girat doar de el, ci de întreg PDL-ul. "Noi credem că cel mai bun reprezentant al Dreptei va fi candidatul întregului spectru politic de pe dreapta la alegerile prezidenţiale şi că el va fi reprezentantul PDL", a punctat Vasile Blaga, la finalul şedinţei Colegiului Director al PDL, în care a fost validată desemnarea lui Cătălin Predoiu în postura de prezidenţiabil.
Mai mult, Blaga a reiterat dorinţa sa ca unificarea Dreptei să se facă doar în jurul PDL.