Uniunea Europeană a impus, vineri, noi sancţiuni unor persoane şi entităţi asociate cu Administraţia preşedintelui sirian Bashar al-Assad, relatează Wall Street Journal, în ediţia online.
Potrivit unui oficial european, măsurile vizează persoane şi entităţi care oferă susţinere financiară regimului de la Damasc, precum şi oameni de afaceri care au legături directe cu preşedintele Bashar al-Assad.
Şapte persoane şi şase entităţi au fost adăugate pe lista de sancţiuni impuse Siriei. Numele persoanelor şi companiilor vizate vor fi publicate sâmbătă în Jurnalul oficial UE.
"În contextul în care situaţia din Siria continuă să se deterioreze, Consiliul European a înăsprit măsurile restrictive împotriva susţinătorilor regimului sirian", a argumentat Uniunea Europeană.
Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 200.000 de morţi.
duminică, 8 martie 2015
NATO va accelera procedurile de mobilizare a trupelor: "Va fi cel mai amplu plan de apărare colectivă de după sfârşitul Războiului Rece"
Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să accelereze procesul decizional privind mobilizarea efectivelor militare, în cadrul planului de reacţie faţă de ameninţări precum cele reprezentate de Rusia şi de reţeaua teroristă Stat Islamic, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de Mediafax.
Alianţa Nord-Atlantică este pe cale să implementeze cel mai amplu plan de apărare colectivă de după sfârşitul Războiului Rece", a declarat Stoltenberg.
Potrivit lui Stoltenberg, NATO încearcă să se asigure că eventualele disensiuni politice nu vor întârzia mobilizarea Forţei de reacţie rapidă. "Nu ne-ar ajuta să avem o forţă disponibilă în 48 de ore dacă ne trebuie 48 de zile pentru a lua decizia de mobilizare", a precizat secretarul general NATO, oferind ca exemplu intervenţia aeriană în Libia, în 2011, decisă în şapte zile. "Istoria recentă arată că NATO are capacitatea de a lua decizii rapide", a subliniat el.
"Nu vedem nicio ameninţare imediată asupra vreunui aliat din cadrul NATO, nici măcar asupra ţărilor baltice. În acelaşi timp, observăm că mediul de securitate se schimbă şi vedem o Rusie mai incisivă. De aceea suplimentăm prezenţa militară în Letonia, Lituania şi Estonia", a spus Stoltenberg, subliniind că Alianţa va apăra orice stat membru în caz de necesitate.
Alianţa Nord-Atlantică este pe cale să implementeze cel mai amplu plan de apărare colectivă de după sfârşitul Războiului Rece", a declarat Stoltenberg.
Potrivit lui Stoltenberg, NATO încearcă să se asigure că eventualele disensiuni politice nu vor întârzia mobilizarea Forţei de reacţie rapidă. "Nu ne-ar ajuta să avem o forţă disponibilă în 48 de ore dacă ne trebuie 48 de zile pentru a lua decizia de mobilizare", a precizat secretarul general NATO, oferind ca exemplu intervenţia aeriană în Libia, în 2011, decisă în şapte zile. "Istoria recentă arată că NATO are capacitatea de a lua decizii rapide", a subliniat el.
"Nu vedem nicio ameninţare imediată asupra vreunui aliat din cadrul NATO, nici măcar asupra ţărilor baltice. În acelaşi timp, observăm că mediul de securitate se schimbă şi vedem o Rusie mai incisivă. De aceea suplimentăm prezenţa militară în Letonia, Lituania şi Estonia", a spus Stoltenberg, subliniind că Alianţa va apăra orice stat membru în caz de necesitate.
Două castele din România, în topul celor mai frumoase din Europa. Rivalizează cu reşedinţa familiei regale britanice
Castelul Corvinilor şi Castelul Bran i-au fascinat de ani de zile cu frumuseţea şi istoria lor pe vizitatori. Acum, acestea au ajuns în topul celor mai frumoase 15 castele din Europa, realizat de străinii de la European Best Destinations, şi rivalizează cu frumuseţea palatelor germane şi chiar cu cea a unei reşedinţe a familiei regale britanice.
Castelul Corvinilor din Hunedoara ocupă locul al 11-lea în clasament şi este considerat a fi unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură gotică din ţara noastră.
Castelul impozant, cu bastioane, turnuri şi un donjon, a fost construit în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti. Anual, Castelul corzinilor atrage zeci de mii de turişti.
Castelul Bran îi fascinează pe vizitatori cu istoria lui şi, desigur, cu mitul vampirului Dracula care a făcut înconjurul lumii graţie romanului cu acelaşi nume publicat de irlandezul Bram Stoker în 1897. Fostă cetate construită, cu scop militar, pe o stâncă, într-un punct-cheie din punct de vedere strategic, a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări.
Primul loc în clasamentul întocmit de European Best Destinations este ocupat de Palatul Pena din Sintra, Portugalia. Acesta a fost construit în secolul al XIX-lea, pe locul unei vechi mănăstiri, ca reşedinţă a Reginei Maria a II-a şi a Prinţului Consort Fernando al II-lea.
Găsiţi, mai jos, topul complet al celor mai frumoase castele europene.
1. Palatul Pena, Portugalia
2. Castelul Alcazar, Spania
3. Castelul Neuschwanstein, Germania
4. Castelul Hohenzollern, Germania
5. Castelul Walzin, Belgia
6. Castelul Eltz, Germania
7. Castelul Chambord, Franţa
8. Castelul Culzean, Marea Britanie
9. Castelul Eilean Donan, Marea Britanie
10. Castelul Windsor, Marea Britanie
11. Castelul Corvinilor, România
12. Castelul Trevarez, Franţa
13. Castelul Hohenwerfen, Austria
14. Castelul Bran, România
15. Castelul Schwerin, Germania
WWW.DESCOPERA.RO
Castelul Corvinilor din Hunedoara ocupă locul al 11-lea în clasament şi este considerat a fi unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură gotică din ţara noastră.
Castelul impozant, cu bastioane, turnuri şi un donjon, a fost construit în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti. Anual, Castelul corzinilor atrage zeci de mii de turişti.
Castelul Bran îi fascinează pe vizitatori cu istoria lui şi, desigur, cu mitul vampirului Dracula care a făcut înconjurul lumii graţie romanului cu acelaşi nume publicat de irlandezul Bram Stoker în 1897. Fostă cetate construită, cu scop militar, pe o stâncă, într-un punct-cheie din punct de vedere strategic, a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări.
Primul loc în clasamentul întocmit de European Best Destinations este ocupat de Palatul Pena din Sintra, Portugalia. Acesta a fost construit în secolul al XIX-lea, pe locul unei vechi mănăstiri, ca reşedinţă a Reginei Maria a II-a şi a Prinţului Consort Fernando al II-lea.
Găsiţi, mai jos, topul complet al celor mai frumoase castele europene.
1. Palatul Pena, Portugalia
2. Castelul Alcazar, Spania
3. Castelul Neuschwanstein, Germania
4. Castelul Hohenzollern, Germania
5. Castelul Walzin, Belgia
6. Castelul Eltz, Germania
7. Castelul Chambord, Franţa
8. Castelul Culzean, Marea Britanie
9. Castelul Eilean Donan, Marea Britanie
10. Castelul Windsor, Marea Britanie
11. Castelul Corvinilor, România
12. Castelul Trevarez, Franţa
13. Castelul Hohenwerfen, Austria
14. Castelul Bran, România
15. Castelul Schwerin, Germania
WWW.DESCOPERA.RO
Imigranţi români care locuiesc sub un pod rutier din Marea Britanie riscă să fie evacuaţi
Mai mulţi imigranţi români care şi-au construit o tabără, denumită "Fortăreaţa", sub un pod rutier din Marea Britanie, riscă să fie evacuaţi de autorităţi, întrucât zona este foarte periculoasă, relatează publicaţia London Evening Standard.
Locuitorii pot ajunge în tabără doar cu ajutorul unei scări de lemn, printre cele două benzi de circulaţie ale podului rutier, care face parte din şoseaua North Circular ce ocoleşte Londra. Accesul în tabără este blocat de un râu.
În "Fortăreaţă" locuiesc până la 20 de imigranţi care s-ar fi stabilit acolo la începutul acestui an, după ce au fost evacuaţi din altă zonă.
Un locuitor a declarat că oamenii de acolo pot dormi doar 3-4 ore, din cauza zgomotului făcut de autovehicule. "Dacă vrem să mergem să locuim în păduri ne vor alunga şi de acolo", a declarat el pentru BBC. "Acesta este singurul loc în care putem locui", a adăugat el.
"Problema este că dacă vrem să închiriem o locuinţă, trebuie să plătim circa 50 de lire sterline (aproximativ 70 de euro) pe săptămână, dar nu întotdeauna găsim de lucru şi nu putem plăti chiria", a declarat un alt imigrant.
Organizaţia caritabilă pentru persoane fără adăpost Thames Reach cooperează cu Consiliul din Enfield şi cu Ministerul britanic de Interne pentru a-i muta pe imigranţi. "Sunt cel puţin 12 persoane acolo, dar ar putea fi până la 20. Sunt români care dorm în condiţii grele şi probabil muncesc la negru", a declarat un purtător de cuvânt al organizaţiei.
"Zona este foarte periculoasă şi cooperăm cu autorităţile locale şi cu Ministerul de Interne, astfel că probabil vom evacua locul", a adăugat el.
"Angajaţii Thames Reach pot oferi sprijin, dar există limite (...). În mod normal, îi putem ajuta să se întoarcă acasă, dar realitatea este că aceşti oameni nu vor să revină acasă", a precizat purtătorul de cuvânt.
Locuitorii pot ajunge în tabără doar cu ajutorul unei scări de lemn, printre cele două benzi de circulaţie ale podului rutier, care face parte din şoseaua North Circular ce ocoleşte Londra. Accesul în tabără este blocat de un râu.
În "Fortăreaţă" locuiesc până la 20 de imigranţi care s-ar fi stabilit acolo la începutul acestui an, după ce au fost evacuaţi din altă zonă.
Un locuitor a declarat că oamenii de acolo pot dormi doar 3-4 ore, din cauza zgomotului făcut de autovehicule. "Dacă vrem să mergem să locuim în păduri ne vor alunga şi de acolo", a declarat el pentru BBC. "Acesta este singurul loc în care putem locui", a adăugat el.
"Problema este că dacă vrem să închiriem o locuinţă, trebuie să plătim circa 50 de lire sterline (aproximativ 70 de euro) pe săptămână, dar nu întotdeauna găsim de lucru şi nu putem plăti chiria", a declarat un alt imigrant.
Organizaţia caritabilă pentru persoane fără adăpost Thames Reach cooperează cu Consiliul din Enfield şi cu Ministerul britanic de Interne pentru a-i muta pe imigranţi. "Sunt cel puţin 12 persoane acolo, dar ar putea fi până la 20. Sunt români care dorm în condiţii grele şi probabil muncesc la negru", a declarat un purtător de cuvânt al organizaţiei.
"Zona este foarte periculoasă şi cooperăm cu autorităţile locale şi cu Ministerul de Interne, astfel că probabil vom evacua locul", a adăugat el.
"Angajaţii Thames Reach pot oferi sprijin, dar există limite (...). În mod normal, îi putem ajuta să se întoarcă acasă, dar realitatea este că aceşti oameni nu vor să revină acasă", a precizat purtătorul de cuvânt.
De ce l-a demis președintele Klaus Iohannis pe George Scutaru, consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională. De ce NU VA FI NUMIT la SIE. O înregistrare explozivă și câteva posibile explicații
George Scutaru a fost demis din funcția de consilier prezidențial pe probleme de securitate națională. O mișcare a președintelui Iohannis învăluită în mister. Un comunicat sec și cam atât. O înregistrare video ne dă însă o nouă dimensiune a conflictului de la Cotroceni.
FLUX 24 a prezentat o înregistrare video de miercuri (preluată de pe YouTube) de la începutul sedinței CSAT care în contextul demiterii/demisiei lui George Scutaru din funcția de șef al Departamentului pentru Securitate Națională al Administrației Prezidențiale devine extrem de interesantă.
Pe scurt, descrierea înregistrării: Președintele Klaus Iohannis dă mâna cu cei prezenți.
O ia de la stânga de la premierul Ponta în jurul mesei de la ședința CSAT.
Fiecăruia i se adresază în parte: Domnule prim ministru, Domnule ministru, Domnule Director, Domnule director adjunct, Domnule consilier în cazul de exemplu al lui George Scutaru, la aceea vreme consilier pe probleme de securitate națională și șeful Departamentului de Securitate Națională de la Cotroceni.
Pe un singur personaj, Iohannis îl ignoră, nu îi întinde mâna, nu îl salută: generalul Ion Oprișor. Trece pe lângă el în mod ostentativ, dând mâna cu următorul general. Generalul Oprișor pocnește din câlcâie, dar o face cu ochii-n jos. Klaus Iohannis trece mai departe, dând mâna cu toți cei prezenți.
Vineri, la 48 de ore de la sedința CSAT, președintele Iohannis semnează decretul de revocare din funcția de consilier prezidențial pe probleme de securitate națională a lui George Scutaru și numirea în această funcție a lui Ion Oprișor.
Și, de aici, încep speculațiile. ÎNTREBĂRILE: De ce a fost demis Scutaru? Știa Iohannis cu 48 de ore înainte că va trebui să îl numească pe Oprișor și a vrut să-și exprime public nemulțumirea? I-a fost băgat pe gât Oprișor? Cine i l-a băgat? A fost curățat Scutaru și de cine?
Cam acestea sunt opiniile exprimate de Andrei Bădin. Este prima tentativă de explicare a demiterii lui George Scutaru. Până acum explicațiile au lipsit cu desăvârșire, iar în absența unor surse oficiale momentul scos în evidență de Andrei Bădin merită analizat cu atenție.
Aș da însă o cu totul altă dimensiune imaginilor de la Cotroceni, care într-adevăr și eu cred că sunt relevante pentru descifrarea evenimentelor care au dus la demiterea principalul sfătuitor al președintelui Iohannis.
S-a spus că George Scutaru ar urma să fie numit la SIE, în postul vacant de director. Aceasta era speculația cea mai la îndemână, numai că analogia cu Eduard Hellvig nu este suficientă. În primul rând, din punct de vedere politic lui Klaus Iohannis îi va fi greu să numească un al doilea om din PNL în fruntea unui serviciu de informații. Ar risca să dea senzația unui regim de autoritate personală, bazat pe numiri politice, o soluție destul de proastă în contextul anchetelor DNA privind finanțarea partidelor politice în campanie electorală, de care suntem convinși că vor fi afectate PNL și (vechiul) PDL, deopotrivă.
În al doilea rând, o asemenea numire o faci, nu o pregătești zile-n șir și în nici un caz nu începi cu o demitere din funcția de consilier prezidențial pe probleme de securitate națională. Cazul Hellvig are, din nou, relevanța lui. Atunci Klaus Iohannis s-a străduit să facă o mișcare-fulger: zvonul aruncat pe piață de dimineață, confirmarea UNPR după câteva ore, alte declarații politice pe la prânz și o conferință de presă la ora 18.00 cu o confirmare scurtă și un laudatio la adresa lui Hellvig, viitorul director al SRI. Concluzia: nu sunt semne că demiterea lui George Scutaru ar fi un pas înainte. Spre SIE. Ba chiar dimpotrivă.
A mai apărut speculația potrivit căreia George Scutaru ar fi fost demis în urma vizitei-fulger pe care a făcut-o directorul FBI la București. Nu aș da crezare acestor speculații, care pun accent pe studiile la Moscova ale fostului consilier prezidențial, pentru că orice bănuială i-ar fi fost comunicată președintelui României înaintea numirilor consilierilor prezidențiali, nu ar fi fost lăsați să stea în post încă 2-3 luni până să fie devoalate eventualele dovezi. Mai ales în cadrul unei vizite protocolare a șefului FBI. Există numeroase alte canale de comunicare prin care un șef de stat, aliat important al SUA, să fie avertizat în cazul unor nominalizări dubioase. Deci pică și ipoteza unor suspiciuni ce vizau lipsă de loialitate față de statul român.
Totuși ce s-a întâmplat?
Mai curând, în acest caz am asistat la un conflict în interiorul Palatului Cotroceni ai căror protagoniști au fost George Scutaru și gen Ion Oprișor. Un conflict instituțional în care președintele Iohannis i-a dat credit, în prima fază, lui George Scutaru și l-a tratat cu dispreț pe generalul Ion Oprișor. Pentru un militar, gestul lui Klaus Iohannis, președintele României și șeful CSAT, este echivalent cu o mustrare publică. Ceea ce a cam fost, iar Klaus Iohannis s-a dovedit a fi un om politic atent la semnificația simbolică a gesturilor ce însoțesc Puterea. Numai că în acest conflict, balanța s-a schimbat rapid: George Scutaru a fost demis, iar generalul Ion Oprișor pus în locul lui! Ceea ce înseamnă că cel care a trădat încrederea Președintelui României a fost George Scutaru. Devenit în 48 de ore un simplu particular.
Un moment interesant din începutul carierei de președinte al României pentru Klaus Iohannis la care merită privit cu atenție.
DAN ANDRONIC
EVZ
FLUX 24 a prezentat o înregistrare video de miercuri (preluată de pe YouTube) de la începutul sedinței CSAT care în contextul demiterii/demisiei lui George Scutaru din funcția de șef al Departamentului pentru Securitate Națională al Administrației Prezidențiale devine extrem de interesantă.
Pe scurt, descrierea înregistrării: Președintele Klaus Iohannis dă mâna cu cei prezenți.
O ia de la stânga de la premierul Ponta în jurul mesei de la ședința CSAT.
Fiecăruia i se adresază în parte: Domnule prim ministru, Domnule ministru, Domnule Director, Domnule director adjunct, Domnule consilier în cazul de exemplu al lui George Scutaru, la aceea vreme consilier pe probleme de securitate națională și șeful Departamentului de Securitate Națională de la Cotroceni.
Pe un singur personaj, Iohannis îl ignoră, nu îi întinde mâna, nu îl salută: generalul Ion Oprișor. Trece pe lângă el în mod ostentativ, dând mâna cu următorul general. Generalul Oprișor pocnește din câlcâie, dar o face cu ochii-n jos. Klaus Iohannis trece mai departe, dând mâna cu toți cei prezenți.
Vineri, la 48 de ore de la sedința CSAT, președintele Iohannis semnează decretul de revocare din funcția de consilier prezidențial pe probleme de securitate națională a lui George Scutaru și numirea în această funcție a lui Ion Oprișor.
Și, de aici, încep speculațiile. ÎNTREBĂRILE: De ce a fost demis Scutaru? Știa Iohannis cu 48 de ore înainte că va trebui să îl numească pe Oprișor și a vrut să-și exprime public nemulțumirea? I-a fost băgat pe gât Oprișor? Cine i l-a băgat? A fost curățat Scutaru și de cine?
Cam acestea sunt opiniile exprimate de Andrei Bădin. Este prima tentativă de explicare a demiterii lui George Scutaru. Până acum explicațiile au lipsit cu desăvârșire, iar în absența unor surse oficiale momentul scos în evidență de Andrei Bădin merită analizat cu atenție.
Aș da însă o cu totul altă dimensiune imaginilor de la Cotroceni, care într-adevăr și eu cred că sunt relevante pentru descifrarea evenimentelor care au dus la demiterea principalul sfătuitor al președintelui Iohannis.
S-a spus că George Scutaru ar urma să fie numit la SIE, în postul vacant de director. Aceasta era speculația cea mai la îndemână, numai că analogia cu Eduard Hellvig nu este suficientă. În primul rând, din punct de vedere politic lui Klaus Iohannis îi va fi greu să numească un al doilea om din PNL în fruntea unui serviciu de informații. Ar risca să dea senzația unui regim de autoritate personală, bazat pe numiri politice, o soluție destul de proastă în contextul anchetelor DNA privind finanțarea partidelor politice în campanie electorală, de care suntem convinși că vor fi afectate PNL și (vechiul) PDL, deopotrivă.
În al doilea rând, o asemenea numire o faci, nu o pregătești zile-n șir și în nici un caz nu începi cu o demitere din funcția de consilier prezidențial pe probleme de securitate națională. Cazul Hellvig are, din nou, relevanța lui. Atunci Klaus Iohannis s-a străduit să facă o mișcare-fulger: zvonul aruncat pe piață de dimineață, confirmarea UNPR după câteva ore, alte declarații politice pe la prânz și o conferință de presă la ora 18.00 cu o confirmare scurtă și un laudatio la adresa lui Hellvig, viitorul director al SRI. Concluzia: nu sunt semne că demiterea lui George Scutaru ar fi un pas înainte. Spre SIE. Ba chiar dimpotrivă.
A mai apărut speculația potrivit căreia George Scutaru ar fi fost demis în urma vizitei-fulger pe care a făcut-o directorul FBI la București. Nu aș da crezare acestor speculații, care pun accent pe studiile la Moscova ale fostului consilier prezidențial, pentru că orice bănuială i-ar fi fost comunicată președintelui României înaintea numirilor consilierilor prezidențiali, nu ar fi fost lăsați să stea în post încă 2-3 luni până să fie devoalate eventualele dovezi. Mai ales în cadrul unei vizite protocolare a șefului FBI. Există numeroase alte canale de comunicare prin care un șef de stat, aliat important al SUA, să fie avertizat în cazul unor nominalizări dubioase. Deci pică și ipoteza unor suspiciuni ce vizau lipsă de loialitate față de statul român.
Totuși ce s-a întâmplat?
Mai curând, în acest caz am asistat la un conflict în interiorul Palatului Cotroceni ai căror protagoniști au fost George Scutaru și gen Ion Oprișor. Un conflict instituțional în care președintele Iohannis i-a dat credit, în prima fază, lui George Scutaru și l-a tratat cu dispreț pe generalul Ion Oprișor. Pentru un militar, gestul lui Klaus Iohannis, președintele României și șeful CSAT, este echivalent cu o mustrare publică. Ceea ce a cam fost, iar Klaus Iohannis s-a dovedit a fi un om politic atent la semnificația simbolică a gesturilor ce însoțesc Puterea. Numai că în acest conflict, balanța s-a schimbat rapid: George Scutaru a fost demis, iar generalul Ion Oprișor pus în locul lui! Ceea ce înseamnă că cel care a trădat încrederea Președintelui României a fost George Scutaru. Devenit în 48 de ore un simplu particular.
Un moment interesant din începutul carierei de președinte al României pentru Klaus Iohannis la care merită privit cu atenție.
DAN ANDRONIC
EVZ
După 3 ani, „secretara lui Dragnea” nu a scăpat de etichetă
Cătălina Ștefănescu este cel mai tânăr parlamentar. La doar 24 de ani a ajuns deputat PSD de Teleorman cu sprijinul lui Liviu Dragnea.
Cătălina Ştefănescu a ales să fie o prezenţă discretă atât în Parlament, cât şi în activităţile politice, după ce s-a lansat pe scena politică cu eticheta „secretara lui Dragnea”. Deputatul PSD a povestit, pentru „Evenimentul zilei”, că această asociere a afectat-o şi încă o afectează.
„Da, m-a afectat și încă mă afectează. Dar nu pentru că meseria de secretară n-ar fi la fel de onorabilă ca orice altă meserie, ci pentru că această asociere nu exprimă o realitate. Pe de o parte, nu am fost niciodată secretara domnului Dragnea – s-a făcut o confuzie pentru că am colaborat cu Secretariatul General al PSD”, a spus Ștefănescu.
Ea a subliniat că Dragnea i-a oferit șansa de a candida într-un colegiu din Teleorman. "Dacă aș fi candidat în alt județ aș fi fost etichetată „secretara” șefului de organizație PSD din acel județ”, a declarat Cătălina Ştefănescu.
Deşi este mezina Parlamentului, Ştefănescu spune că a fost primită bine de colegii parlamentari, însă uneori a fost „tratată cu o anumită condescendență, dar asta se întâmplă peste tot în societate”. Referitor la problemele întâmpinate din cauza vârstei, deputatul spune că „există unele stereotipuri de gen sau de vârstă”. „În Parlament, însă, lucrurile sunt puțin diferite, pentru că votul meu este egal cu votul oricărui alt deputat, iar în final acesta e lucru care contează”, a mai spus Ştefănescu.
De mică în PSD
Tânăra deputată de Teleorman s-a implicat „de mică în activitatea politică, în cadrul PSD”, şi a crescut într-o familie de social-democraţi, lucru care a influenţat-o în ceea ce priveşte cariera pe care şi-a ales-o.
„Deşi sunt tânără, să știți că am parcurs toate treptele ierarhice. Acum sunt parlamentar PSD, deci am rămas consecventă”, a declarat Cătălina. Pe femeile care vor să intre în politică, deputatul le sfătuieşte să se bazeze în primul rând pe propria lor performanţă.
Haine de mii de euro, mașină și apartament în București
Cătălina Ștefănescu a stat departe de lumina reflectoarelor, deşi spune că nu a evitat presa. „Nu am evitat să apar în mass-media. E adevărat însă că nici nu am oferit elemente de senzațional care să țină prima pagină a ziarelor. Am încercat să am o atitudine decentă, adecvată demnității de parlamentar”, a spus parlamentarul.
Cu toate acestea, deputatul de Teleorman a atras atenția presei cu ținutele de mii de euro cu care se prezintă în plenul Camerei, lucru care nu pare să o deranjeze: „Mi-aș fi dorit să se vorbească mai mult despre activitatea mea de deputat. Dar nu pot obliga presa să-mi publice comunicatele”.
Dacă poartă ţinute semnate de designeri cunoscuţi, ea conduce o maşină care nu costă mai mult de 10.000 de euro.
Cătălina Ștefănescu are un apartament de 60 de mp în București, achiziţionat înainte de a deveni parlamentar. Este membru al PSD din 2008, în prezent vicepreşedinte al TSD şi nu vizează, în acest moment, o altă funcţie în partid.
Necăsătorită, în ultima perioadă în presă au apărut mai multe fotografii în care Cătălina Ștefănescu apare sărutându-se cu colegul ei de partid, Dan Şova.
Întrebată de EVZ despre această poveste, ea nu a vrut să comenteze informaţiile, precizând că nu doreşte să vorbească despre viaţa personală.
Alături de colegi a semnat 40 de proiecte de lege
În aproape trei ani de mandat, Cătălina Ștefănescu a fost co-inițiator la 40 de propuneri legislative, dintre care șase au fost respinse definitiv.
Deputatul de Teleorman a inițiat un proiect de lege referitor la practica elevilor și studenților. „A fost adoptat fără niciun vot împotriva la Camera Deputaților, iar acum e în dezbatere la Senat. Legea pe care am propus-o le va da posibilitatea tinerilor să facă în mod real practică, iar angajatorii vor putea să-și selecteze și să-și formeze forța de muncă calificată, la costuri minime”, a spus Ștefănescu.
De asemenea, a mai lucrat la o propunere legislativă prin care introdus un termen clar pentru acordarea concediului post-natal. „Legea va rezolva o problemă stringentă a mămicilor care până acum intrau foarte târziu în posesia drepturilor bănești ce li se cuvin”, a mai precizat aceasta.
În momentul de față ea este membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, iar până în octombrie 2013 a fost membru al Comisiei pentru Învățământ.
Din 2012 și până în prezent, deputatul de Teleorman a vorbit 111 minute de la tribuna Parlamentului, luând cuvântul de 41 de ori, în 37 de ședințe, și a avut 36 de declarații politice. Întrebată dacă va candida din nou în 2016, Cătălina Ștefănescu a spus că nu a luat încă o decizie în acest sens. „Ar fi fost cel mai edificator test al activității mele în acest mandat. Înțeleg însă că votul pentru Parlament va fi pe liste. Nu m-am hotărât dacă voi mai candida”, a conchis aceasta.
LARISA BERNASCHI
EVZ
Cătălina Ştefănescu a ales să fie o prezenţă discretă atât în Parlament, cât şi în activităţile politice, după ce s-a lansat pe scena politică cu eticheta „secretara lui Dragnea”. Deputatul PSD a povestit, pentru „Evenimentul zilei”, că această asociere a afectat-o şi încă o afectează.
„Da, m-a afectat și încă mă afectează. Dar nu pentru că meseria de secretară n-ar fi la fel de onorabilă ca orice altă meserie, ci pentru că această asociere nu exprimă o realitate. Pe de o parte, nu am fost niciodată secretara domnului Dragnea – s-a făcut o confuzie pentru că am colaborat cu Secretariatul General al PSD”, a spus Ștefănescu.
Ea a subliniat că Dragnea i-a oferit șansa de a candida într-un colegiu din Teleorman. "Dacă aș fi candidat în alt județ aș fi fost etichetată „secretara” șefului de organizație PSD din acel județ”, a declarat Cătălina Ştefănescu.
Deşi este mezina Parlamentului, Ştefănescu spune că a fost primită bine de colegii parlamentari, însă uneori a fost „tratată cu o anumită condescendență, dar asta se întâmplă peste tot în societate”. Referitor la problemele întâmpinate din cauza vârstei, deputatul spune că „există unele stereotipuri de gen sau de vârstă”. „În Parlament, însă, lucrurile sunt puțin diferite, pentru că votul meu este egal cu votul oricărui alt deputat, iar în final acesta e lucru care contează”, a mai spus Ştefănescu.
De mică în PSD
Tânăra deputată de Teleorman s-a implicat „de mică în activitatea politică, în cadrul PSD”, şi a crescut într-o familie de social-democraţi, lucru care a influenţat-o în ceea ce priveşte cariera pe care şi-a ales-o.
„Deşi sunt tânără, să știți că am parcurs toate treptele ierarhice. Acum sunt parlamentar PSD, deci am rămas consecventă”, a declarat Cătălina. Pe femeile care vor să intre în politică, deputatul le sfătuieşte să se bazeze în primul rând pe propria lor performanţă.
Haine de mii de euro, mașină și apartament în București
Cătălina Ștefănescu a stat departe de lumina reflectoarelor, deşi spune că nu a evitat presa. „Nu am evitat să apar în mass-media. E adevărat însă că nici nu am oferit elemente de senzațional care să țină prima pagină a ziarelor. Am încercat să am o atitudine decentă, adecvată demnității de parlamentar”, a spus parlamentarul.
Cu toate acestea, deputatul de Teleorman a atras atenția presei cu ținutele de mii de euro cu care se prezintă în plenul Camerei, lucru care nu pare să o deranjeze: „Mi-aș fi dorit să se vorbească mai mult despre activitatea mea de deputat. Dar nu pot obliga presa să-mi publice comunicatele”.
Dacă poartă ţinute semnate de designeri cunoscuţi, ea conduce o maşină care nu costă mai mult de 10.000 de euro.
Cătălina Ștefănescu are un apartament de 60 de mp în București, achiziţionat înainte de a deveni parlamentar. Este membru al PSD din 2008, în prezent vicepreşedinte al TSD şi nu vizează, în acest moment, o altă funcţie în partid.
Necăsătorită, în ultima perioadă în presă au apărut mai multe fotografii în care Cătălina Ștefănescu apare sărutându-se cu colegul ei de partid, Dan Şova.
Întrebată de EVZ despre această poveste, ea nu a vrut să comenteze informaţiile, precizând că nu doreşte să vorbească despre viaţa personală.
Alături de colegi a semnat 40 de proiecte de lege
În aproape trei ani de mandat, Cătălina Ștefănescu a fost co-inițiator la 40 de propuneri legislative, dintre care șase au fost respinse definitiv.
Deputatul de Teleorman a inițiat un proiect de lege referitor la practica elevilor și studenților. „A fost adoptat fără niciun vot împotriva la Camera Deputaților, iar acum e în dezbatere la Senat. Legea pe care am propus-o le va da posibilitatea tinerilor să facă în mod real practică, iar angajatorii vor putea să-și selecteze și să-și formeze forța de muncă calificată, la costuri minime”, a spus Ștefănescu.
De asemenea, a mai lucrat la o propunere legislativă prin care introdus un termen clar pentru acordarea concediului post-natal. „Legea va rezolva o problemă stringentă a mămicilor care până acum intrau foarte târziu în posesia drepturilor bănești ce li se cuvin”, a mai precizat aceasta.
În momentul de față ea este membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, iar până în octombrie 2013 a fost membru al Comisiei pentru Învățământ.
Din 2012 și până în prezent, deputatul de Teleorman a vorbit 111 minute de la tribuna Parlamentului, luând cuvântul de 41 de ori, în 37 de ședințe, și a avut 36 de declarații politice. Întrebată dacă va candida din nou în 2016, Cătălina Ștefănescu a spus că nu a luat încă o decizie în acest sens. „Ar fi fost cel mai edificator test al activității mele în acest mandat. Înțeleg însă că votul pentru Parlament va fi pe liste. Nu m-am hotărât dacă voi mai candida”, a conchis aceasta.
LARISA BERNASCHI
EVZ
Rovana Plumb candidează pentru şefia Consiliului Naţional al PSD: Alexandru cel Mare strecura în rândul întâi al Armatei femei pentru a-i determina pe bărbaţi să lupte
Rovana Plumb şi-a anunţat candidatura pentru şefia Consiliului Naţional al PSD. Anunţul a fost făcut în faţa a 1.500 de femei social-democrate reunite pentru lansarea în dezbatere publică a Pactului pentru demnitatea femeii.
Rovana Plumb a declarat că vrea să facă echipă cu Victor Ponta şi Liviu Dragnea pentru noul proiect al PSD.
Rovana Plumb a fost propusă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al PSD de către liderul europarlamentarilor social-democraţi, Viorica Dăncilă.
Rovana Plumb spune că vrea să facă echipă cu Victor Ponta şi Liviu Dragnea pentru noul proiect PSD. A fost avertizată însă că riscă multe atacuri din partea adversarilor politici.
Liderul Consililui Naţional al PSD va fi stabilit la Sinaia, la reuniunea care va avea loc pe 20 şi 21 martie. Postul a fost vacantat de fostul premier Adrian Nastase după ce a fost condamnat la închisoare.
Rovana Plumb a declarat că vrea să facă echipă cu Victor Ponta şi Liviu Dragnea pentru noul proiect al PSD.
Rovana Plumb a fost propusă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al PSD de către liderul europarlamentarilor social-democraţi, Viorica Dăncilă.
Rovana Plumb spune că vrea să facă echipă cu Victor Ponta şi Liviu Dragnea pentru noul proiect PSD. A fost avertizată însă că riscă multe atacuri din partea adversarilor politici.
Liderul Consililui Naţional al PSD va fi stabilit la Sinaia, la reuniunea care va avea loc pe 20 şi 21 martie. Postul a fost vacantat de fostul premier Adrian Nastase după ce a fost condamnat la închisoare.
sâmbătă, 7 martie 2015
Cum a fost ameninţat Regele Mihai, chiar la Palatul Elisabeta, de emisarul lui Stalin. Începutul comunismului în România
Data de 6 martie reprezintă un moment de cotitură în istoria României. În urmă cu 70 de ani era învestit Guvernul Petru Groza, care a însemnat venirea la putere a comuniştilor, regim care a schimbat dramatic România timp de 45 de ani.
Instaurarea regimului comunist s-a făcut cu spijinul Rusiei, a cărei Armată Roşie ocupase România în toamna anului 1944 şi care îşi asigurase 90% influenţă în ţara noastră în urma acordului de procentaj încheiat pe 9 octombrie 1944 între Stalin şi premierul britanic Winston Churchill chiar în biroul liderului sovietic. De altfel, într-una dintre întâlnirile sale cu liderul comunist iugoslav Iosip Broz Tito, Stalin şi-a făcut cunoscute planurile în sud-estul Europei, afirmând că Al Doilea Război Mondial „nu este ca cele din trecut; cine ocupă un teritoriu îşi impune şi propriul său sistem social”.
După „întoarcerea armelor” împotriva naziştilor, la 23 august 1944 şi arestarea Mareşalului Ion Antonescu, în ţară a început instabilitatea politică generată şi de lupta pentru întâietate între comunişti şi partidele istorice. Cele două guverne de după Ion Antonescu, conduse de Constantin Sănătescu, nu au avut viaţă lungă. La presiunea Moscovei, al doilea cabinet Sănătescu a fost dizolvat la 2 decembrie 1944. A fost creat un nou guvern „de largă colaborare politică” condus de generalul Nicolae Rădescu în care şi-au făcut apariţia şi primii miniştri comunişti: Lucreţiu Pătrăşcanu ocupa portofoliul Justiţiei, Gheorghe Gheorghiu-Dej pe cel al Transporturilor, în timp ce Petru Groza îşi păstrează mandatul de vice-prim ministru deţinut şi în al doilea cabinet Sănătescu.
Manifestaţiile de stradă, supervizate de sovietici
Nici acest Guvern nu a fost pe placul Mosovei şi al comuniştilor care voiau întreaga putere. Astfel, încep manifestaţiile de stradă, orchestrate de comunişti cu acordul sovieticilor. Tancurile Armatei Roşii erau scoase pe străzile Capitalei ori de câte ori o acţiune a comuniştilor se încerca a fi blocată de autorităţile române. În acelaşi timp, Gheorghe Gheorghiu-Dej a efectuat o vizită la Moscova unde s-a decis preluarea totală a puterii şi înlăturarea „forţelor reacţionare” în frunte cu liderul ţărănist Iuliu Maniu.
Totodată, la Conferinţa de la Ialta din 4 - 11 februarie 1945, Marile Puteri au hotărât intrarea definitivă a României în sfera de influenţă sovietică. Astfel, mişcările de stradă organizate de Frontul Naţional Democrat (FND) – coaliţia alcătuită în octombrie 1944 de PCR şi PSD – au luat amploare, au fost ocupte prefecturile şi primăriile. Cu promisiunea înfăptuirii reformei agrare prin confiscarea moşiilor şi împroprietărirea ţăranilor, FND a reuşit să atragă de partea lor ţărănimea.
În ciuda acestor acţiuni care au culminat cu mitingul FND ţinut în faţa Palatului Regal în 24 februarie 1945, Guvernul generalului Rădescu s-a menţinut.
Sub pretextul că Rădescu a dat ordin să se tragă în manifestanţi, în realitate fiind vorba de o provocare regizată de sovietici şi comunişti, la 26 februarie 1945 la Bucureşti a sosit Andrei Ianuarevici Vâşinki, adjunctul ministrului de Externe al URSS, Viaceslav Molotov, având misiunea clară de înlocuire din funcţie a generalului.
Cum l-a ameninţat emisarul lui Stalin pe Regele Mihai
Emisarul lui Molotov a venit direct la Palatul Elisabeta şi i-a cerut regelui ultimativ demiterea premierului Rădescu şi înlocuirea lui cu Petru Groza, un moşier, doctor în drept la Budapesta şi înfocat susţinător al comuniştilor cu apucături burgheze pentru care era poreclit „burghezul roşu”.
Rădescu era acuzat că era incapabil să menţină ordinea, că este „reacţionar” şi „fascist”. Regele Mihai a cerut răgaz de gândire în speranţa că va primi ajutor din partea SUA şi a Marii Britanii. După alte două întâlniri, la ultima Regele Mihai fiind ameninţat de Vâşinki, care a bătut cu pumnul în masă şi a trântit uşa, strigând „Ialta sunt eu!”, şi în lipsa sprijinului anglo-american, monarhul român a decis să-l accepte pe Petru Groza în funcţia de prim-ministru. De precizat că Regele Mihai a vrut să abdice în acele momente tensionate, însă, în urma consultărilor cu liderii partidelor politice şi a cerinţei exprese din partea lui Constantin I.C. Brătianu, liderul naţional liberalilor şi cel mai bătrân om politic al ţării de a nu renunţa la tron, şeful statului român a abandonat ideea.
De ce nu au intervenit SUA şi Marea Britanie
Astfel, la 6 martie 1945, ora 19:30, Petru Groza a depus jurământul de credinţă în faţa regelui Mihai I. În noul Guvern nu intra niciun reprezentant al partidelor istorice PNL şi PNŢ, intrau comunişti, social-democraţi, membri ai Frontului Plugarilor, ai Uniunii Patrioţilor şi Uniunii Populare Maghiare, precum şi disidenţi din partidele istorice (Gh. Tătărescu, Anton Alexandrescu), care să dea impresia colaborării tuturor forţelor politice. Din cele 18 portofolii ministeriale, PCR deţiunea numai cinci. În realitate, comuniştii erau cei care conduceau Guvernul, deoarece fusese dictat de la Moscova.
În aceste condiţii se instaura la putere regimul comunist în România, sub atenta supraveghere a Moscovei şi consimţământul tacit al SUA şi Marii Britanii.
La Bucureşti, A. I. Vâşinki a avut întâlniri succesive atât cu reprezentantul britanic, cât şi cu cel american. În 5 martie, după ce Regele acceptase formarea unui nou guvern condus de Petru Groza, A. I. Vâşinki îi transmitea şefului său, V.M. Molotov, o telefonogramă cu poiectul de răspuns la scrisorile reprezentantului politic englez la Bucureşti, D. Marjoribanks:
„Stimate domnule Marjoribanks,
După cum vă amintiţi, problemele abordate în scrisorile Dvs. din 28 februarie şi 1 martie referitoare la situaţia din România au fost analizate de noi în convorbirea avută cu Dvs. la 1 martie. În această convorbire v-am atras atenţia asupra împrejurării că, aşa cum au demonstrat ultimele evenimente din România, guvernul Rădescu, acum demisionat, s-a arătat incapabil să asigure ordinea în România, care constituie spatele frontului Armatei Roşii, şi că Rădescu a încurajat violenţele şi împuşcarea cetăţenilor paşnici care cereau dizolvarea organizaţiilor fasciste şi îndeplinirea conştiincioasă a condiţiilor Convenţiei de armistiţiu. O astfel de situaţie nu poate fi tolerată în spatele frontului Armatei Roşii şi trebuie să fie înlăturată prin crearea unui guvern capabil să asigure ordinea şi îndeplinirea corectă a condiţiilor Convenţiei.
În ceea ce priveşte problema aplicării Declaraţiei din Crimeea la situaţia din România şi necesitatea de a asigura constituirea guvernului din reprezentanţi ai tuturor partidelor din România, guvernul sovietic, care poartă responsabilitatea pentru problemele româneşti, consideră corect că noul guvern român a fost format din reprezentanţii partidelor cu adevărat democrate. Un astfel de guvern va fi capabil să asigure lichidarea ultimelor rămăşiţe ale nazismului şi fascismului în România, să creeze instituţii democratice conform voinţei proprii a poporului, aşa cum aceasta se precizează în declaraţia şefilor celor trei guverne aliate şi să consolideze în ţară, aflată în spatele Armatei Roşii, ordinea şi liniştea în interesul luptei noastre comune contra Germaniei hitleriste”.
Atât britanicii, cât şi americanii cunoşteau bine situaţia din România, însă acordul de procentaj era cât de poate de real. La două zile de la instalarea Guvernului Groza, premierul britanic W. Churchill i-a telegrafiat preşedintelui american Franklin Delano Roosevelt: „Sunt sigur că D-ta ca şi mine eşti tot atât de contrariat de evenimentele din România. Ruşii au reuşit să instaleze prin forţă şi înşelătorie un guvern comunist minoritar. În ce ne priveşte, noi am fost împiedicaţi să protestăm contra acestor evenimente de faptul că, pentru a avea libertatea de a salva Grecia, Eden şi cu mine, în octombrie la Moscova, am recunoscut că Rusia trebuie să aibă o voce preponderentă în România şi Bulgaria, pe când noi să o avem în Grecia.”
Planul pe trei ani al sovieticilor de comunizare a României
La 9 martie 1945, drept recompensă pentru instaurarea regimului Petru Groza, Nord-Vestul Transilvaniei a reintrat în stăpânirea României.
Cu două zile înainte, însă, la 7 martie 1945, o echipă de emisari sovietici s-a întâlnit cu activiştii comunişti Ana Pauker, Constantin Pârvulescu şi Constantin Doncea cărora li s-a transmis planul de comunizare al României în următorii trei ani: desăvârşirea reformei agrare prin confiscarea moşiilor şi ruinarea moşierilor, dar şi pregătirea condiţiilor pentru colectivizarea agriculturii, dezvoltarea industriei, lichidarea băncilor, suprimarea relaţiilor economice cu Statele Unite şi Marea Britanie şi canalizarea lor către U.R.S.S., suprimarea partidelor „istorice”, abdicarea Regelui şi abolirea monarhiei, desfiinţarea armatei şi înlocuirea ei cu una după model sovietic, precum şi interzicerea intrării străinilor în România.
Pentru a câştiga simpatia poporului, prima decizie a guvernului Petru Groza a fost realizarea reformei agrare prin intermediul căreia au fost expropiate peste 1.400.000 ha de pământ, din care 1,1 milioane de hectare au fost date în proprietate la 900.000 de familii de ţărani. Patru ani mai târziu, aceşti ţărani vor intra în programul de colectivizare şi vor rămâne fără pământ.
Guvernul Petru Groza, instaurat la 6 martie 1945, a implementat în totalitate planurile Moscovei ajungând ca la 30 decembrie 1947 să fie proclamată Republica Populară Română după ce comuniştii au falsificat alegerile parlamentare din 1946, i-au arestat pe liderii Partidului Naţional Liberal şi ai Partidului Naţional Ţărănesc, au interzis orice partid de opoziţie şi, în final, l-au obligat pe Regele Mihai să abdice şi să plece din ţară.
Groza va conduce România până în 1952, fiind succedat de Gheorghe Gheorghiu-Dej.
WWW.DESCOPERA.RO
Instaurarea regimului comunist s-a făcut cu spijinul Rusiei, a cărei Armată Roşie ocupase România în toamna anului 1944 şi care îşi asigurase 90% influenţă în ţara noastră în urma acordului de procentaj încheiat pe 9 octombrie 1944 între Stalin şi premierul britanic Winston Churchill chiar în biroul liderului sovietic. De altfel, într-una dintre întâlnirile sale cu liderul comunist iugoslav Iosip Broz Tito, Stalin şi-a făcut cunoscute planurile în sud-estul Europei, afirmând că Al Doilea Război Mondial „nu este ca cele din trecut; cine ocupă un teritoriu îşi impune şi propriul său sistem social”.
După „întoarcerea armelor” împotriva naziştilor, la 23 august 1944 şi arestarea Mareşalului Ion Antonescu, în ţară a început instabilitatea politică generată şi de lupta pentru întâietate între comunişti şi partidele istorice. Cele două guverne de după Ion Antonescu, conduse de Constantin Sănătescu, nu au avut viaţă lungă. La presiunea Moscovei, al doilea cabinet Sănătescu a fost dizolvat la 2 decembrie 1944. A fost creat un nou guvern „de largă colaborare politică” condus de generalul Nicolae Rădescu în care şi-au făcut apariţia şi primii miniştri comunişti: Lucreţiu Pătrăşcanu ocupa portofoliul Justiţiei, Gheorghe Gheorghiu-Dej pe cel al Transporturilor, în timp ce Petru Groza îşi păstrează mandatul de vice-prim ministru deţinut şi în al doilea cabinet Sănătescu.
Manifestaţiile de stradă, supervizate de sovietici
Nici acest Guvern nu a fost pe placul Mosovei şi al comuniştilor care voiau întreaga putere. Astfel, încep manifestaţiile de stradă, orchestrate de comunişti cu acordul sovieticilor. Tancurile Armatei Roşii erau scoase pe străzile Capitalei ori de câte ori o acţiune a comuniştilor se încerca a fi blocată de autorităţile române. În acelaşi timp, Gheorghe Gheorghiu-Dej a efectuat o vizită la Moscova unde s-a decis preluarea totală a puterii şi înlăturarea „forţelor reacţionare” în frunte cu liderul ţărănist Iuliu Maniu.
Totodată, la Conferinţa de la Ialta din 4 - 11 februarie 1945, Marile Puteri au hotărât intrarea definitivă a României în sfera de influenţă sovietică. Astfel, mişcările de stradă organizate de Frontul Naţional Democrat (FND) – coaliţia alcătuită în octombrie 1944 de PCR şi PSD – au luat amploare, au fost ocupte prefecturile şi primăriile. Cu promisiunea înfăptuirii reformei agrare prin confiscarea moşiilor şi împroprietărirea ţăranilor, FND a reuşit să atragă de partea lor ţărănimea.
În ciuda acestor acţiuni care au culminat cu mitingul FND ţinut în faţa Palatului Regal în 24 februarie 1945, Guvernul generalului Rădescu s-a menţinut.
Sub pretextul că Rădescu a dat ordin să se tragă în manifestanţi, în realitate fiind vorba de o provocare regizată de sovietici şi comunişti, la 26 februarie 1945 la Bucureşti a sosit Andrei Ianuarevici Vâşinki, adjunctul ministrului de Externe al URSS, Viaceslav Molotov, având misiunea clară de înlocuire din funcţie a generalului.
Cum l-a ameninţat emisarul lui Stalin pe Regele Mihai
Emisarul lui Molotov a venit direct la Palatul Elisabeta şi i-a cerut regelui ultimativ demiterea premierului Rădescu şi înlocuirea lui cu Petru Groza, un moşier, doctor în drept la Budapesta şi înfocat susţinător al comuniştilor cu apucături burgheze pentru care era poreclit „burghezul roşu”.
Rădescu era acuzat că era incapabil să menţină ordinea, că este „reacţionar” şi „fascist”. Regele Mihai a cerut răgaz de gândire în speranţa că va primi ajutor din partea SUA şi a Marii Britanii. După alte două întâlniri, la ultima Regele Mihai fiind ameninţat de Vâşinki, care a bătut cu pumnul în masă şi a trântit uşa, strigând „Ialta sunt eu!”, şi în lipsa sprijinului anglo-american, monarhul român a decis să-l accepte pe Petru Groza în funcţia de prim-ministru. De precizat că Regele Mihai a vrut să abdice în acele momente tensionate, însă, în urma consultărilor cu liderii partidelor politice şi a cerinţei exprese din partea lui Constantin I.C. Brătianu, liderul naţional liberalilor şi cel mai bătrân om politic al ţării de a nu renunţa la tron, şeful statului român a abandonat ideea.
De ce nu au intervenit SUA şi Marea Britanie
Astfel, la 6 martie 1945, ora 19:30, Petru Groza a depus jurământul de credinţă în faţa regelui Mihai I. În noul Guvern nu intra niciun reprezentant al partidelor istorice PNL şi PNŢ, intrau comunişti, social-democraţi, membri ai Frontului Plugarilor, ai Uniunii Patrioţilor şi Uniunii Populare Maghiare, precum şi disidenţi din partidele istorice (Gh. Tătărescu, Anton Alexandrescu), care să dea impresia colaborării tuturor forţelor politice. Din cele 18 portofolii ministeriale, PCR deţiunea numai cinci. În realitate, comuniştii erau cei care conduceau Guvernul, deoarece fusese dictat de la Moscova.
În aceste condiţii se instaura la putere regimul comunist în România, sub atenta supraveghere a Moscovei şi consimţământul tacit al SUA şi Marii Britanii.
La Bucureşti, A. I. Vâşinki a avut întâlniri succesive atât cu reprezentantul britanic, cât şi cu cel american. În 5 martie, după ce Regele acceptase formarea unui nou guvern condus de Petru Groza, A. I. Vâşinki îi transmitea şefului său, V.M. Molotov, o telefonogramă cu poiectul de răspuns la scrisorile reprezentantului politic englez la Bucureşti, D. Marjoribanks:
„Stimate domnule Marjoribanks,
După cum vă amintiţi, problemele abordate în scrisorile Dvs. din 28 februarie şi 1 martie referitoare la situaţia din România au fost analizate de noi în convorbirea avută cu Dvs. la 1 martie. În această convorbire v-am atras atenţia asupra împrejurării că, aşa cum au demonstrat ultimele evenimente din România, guvernul Rădescu, acum demisionat, s-a arătat incapabil să asigure ordinea în România, care constituie spatele frontului Armatei Roşii, şi că Rădescu a încurajat violenţele şi împuşcarea cetăţenilor paşnici care cereau dizolvarea organizaţiilor fasciste şi îndeplinirea conştiincioasă a condiţiilor Convenţiei de armistiţiu. O astfel de situaţie nu poate fi tolerată în spatele frontului Armatei Roşii şi trebuie să fie înlăturată prin crearea unui guvern capabil să asigure ordinea şi îndeplinirea corectă a condiţiilor Convenţiei.
În ceea ce priveşte problema aplicării Declaraţiei din Crimeea la situaţia din România şi necesitatea de a asigura constituirea guvernului din reprezentanţi ai tuturor partidelor din România, guvernul sovietic, care poartă responsabilitatea pentru problemele româneşti, consideră corect că noul guvern român a fost format din reprezentanţii partidelor cu adevărat democrate. Un astfel de guvern va fi capabil să asigure lichidarea ultimelor rămăşiţe ale nazismului şi fascismului în România, să creeze instituţii democratice conform voinţei proprii a poporului, aşa cum aceasta se precizează în declaraţia şefilor celor trei guverne aliate şi să consolideze în ţară, aflată în spatele Armatei Roşii, ordinea şi liniştea în interesul luptei noastre comune contra Germaniei hitleriste”.
Atât britanicii, cât şi americanii cunoşteau bine situaţia din România, însă acordul de procentaj era cât de poate de real. La două zile de la instalarea Guvernului Groza, premierul britanic W. Churchill i-a telegrafiat preşedintelui american Franklin Delano Roosevelt: „Sunt sigur că D-ta ca şi mine eşti tot atât de contrariat de evenimentele din România. Ruşii au reuşit să instaleze prin forţă şi înşelătorie un guvern comunist minoritar. În ce ne priveşte, noi am fost împiedicaţi să protestăm contra acestor evenimente de faptul că, pentru a avea libertatea de a salva Grecia, Eden şi cu mine, în octombrie la Moscova, am recunoscut că Rusia trebuie să aibă o voce preponderentă în România şi Bulgaria, pe când noi să o avem în Grecia.”
Planul pe trei ani al sovieticilor de comunizare a României
La 9 martie 1945, drept recompensă pentru instaurarea regimului Petru Groza, Nord-Vestul Transilvaniei a reintrat în stăpânirea României.
Cu două zile înainte, însă, la 7 martie 1945, o echipă de emisari sovietici s-a întâlnit cu activiştii comunişti Ana Pauker, Constantin Pârvulescu şi Constantin Doncea cărora li s-a transmis planul de comunizare al României în următorii trei ani: desăvârşirea reformei agrare prin confiscarea moşiilor şi ruinarea moşierilor, dar şi pregătirea condiţiilor pentru colectivizarea agriculturii, dezvoltarea industriei, lichidarea băncilor, suprimarea relaţiilor economice cu Statele Unite şi Marea Britanie şi canalizarea lor către U.R.S.S., suprimarea partidelor „istorice”, abdicarea Regelui şi abolirea monarhiei, desfiinţarea armatei şi înlocuirea ei cu una după model sovietic, precum şi interzicerea intrării străinilor în România.
Pentru a câştiga simpatia poporului, prima decizie a guvernului Petru Groza a fost realizarea reformei agrare prin intermediul căreia au fost expropiate peste 1.400.000 ha de pământ, din care 1,1 milioane de hectare au fost date în proprietate la 900.000 de familii de ţărani. Patru ani mai târziu, aceşti ţărani vor intra în programul de colectivizare şi vor rămâne fără pământ.
Guvernul Petru Groza, instaurat la 6 martie 1945, a implementat în totalitate planurile Moscovei ajungând ca la 30 decembrie 1947 să fie proclamată Republica Populară Română după ce comuniştii au falsificat alegerile parlamentare din 1946, i-au arestat pe liderii Partidului Naţional Liberal şi ai Partidului Naţional Ţărănesc, au interzis orice partid de opoziţie şi, în final, l-au obligat pe Regele Mihai să abdice şi să plece din ţară.
Groza va conduce România până în 1952, fiind succedat de Gheorghe Gheorghiu-Dej.
WWW.DESCOPERA.RO
Fotografia care rezolvă un paradox al ştiinţei moderne şi îi dă dreptate lui Einstein
O fotografie care prezintă lumina atât ca undă, cât şi ca particulă, a fost realizată pentru prima dată în istorie de cercetătorii de la École Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL) din Elveţia.
Savanţii vorbesc de multe decenii despre unul dintre cele mai frustrante paradoxuri ale ştiinţei moderne - faptul că lumina există atât ca undă, cât şi ca particulă, în acelaşi timp, dar nu poate fi văzută niciodată simultan în ambele stări.
Albert Einstein a fost primul cercetător din lume care a descris această stare duală a luminii în anul 1905, încercând să explice unele dintre comportamentele aparent contradictorii ale acesteia.
Totuşi, atunci când oamenii de ştiinţă au încercat de-a lungul secolului trecut să observe cele două stări, ei au surprins lumina comportându-se fie ca particula foton, fie ca o undă electromagnetică.
Recent, cercetătorii de la EPFL din Elveţia au reuşit să realizeze primele fotografii din lume care au surprins o rază de lumină comportându-se simultan atât ca undă, cât şi ca particulă.
Realizarea lor demonstrează că Albert Einstein a avut dreptate atunci când a formulat teoria potrivit căreia radiaţia electromagnetică ar putea să se comporte simultan atât ca undă, cât şi ca particulă.
Tehnica utilizată pentru realizarea acestei imagini ar putea fi folosită şi în alte domenii de activitate, precum dezvoltarea unor computere extrem de rapide, care vor fi capabile să exploreze şi să analizeze stările cuantice ale materialelor.
Comportamentul de undă al luminii poate fi văzut în mod clar atunci când lumina este refractată printr-o prismă şi se descompune în diverse culori, în funcţie de lungimile lor de undă.
Lumina poate fi văzută comportându-se şi ca o particulă - precum fotonii propulsaţi ca o radiaţie, emişi de materiale precum uraniul, sau atunci când gazele din atmosfera înaltă terestră sunt lovite de vânturile solare şi produc aurore boreale deasupra polilor.
În studiul lor, publicat în revista Nature Communications, cercetătorii elveţieni au realizat un experiment inedit, în cadrul căruia au folosit electroni cu scopul de a realiza o imagine a luminii. Folosind un microscop electronic de ultimă generaţie - unul dintre singurele două care există în prezent în lume -, autorii acestui experiment au reuşit să realizeze prima fotografie cuantică a luminii.
Experimentul a constat în proiectarea unui fascicul laser asupra unui nano-fir metalic microscopic. Astfel, lumina parcurgea acel fir, ca undă, de la un capăt până la celălalt. Atunci când undele le întâlneau pe cele care se deplasau în sens opus, ele formau o "undă staţionară" care emitea ea însăşi lumină, dar sub formă de particule. Apoi, proiectând un flux de electroni în proximitatea nano-firului, cercetătorii elveţieni au reuşit să capteze o imagine care prezintă simultan natura dublă a luminii - undă şi particulă.
WWW.DESCOPERA.RO
Savanţii vorbesc de multe decenii despre unul dintre cele mai frustrante paradoxuri ale ştiinţei moderne - faptul că lumina există atât ca undă, cât şi ca particulă, în acelaşi timp, dar nu poate fi văzută niciodată simultan în ambele stări.
Albert Einstein a fost primul cercetător din lume care a descris această stare duală a luminii în anul 1905, încercând să explice unele dintre comportamentele aparent contradictorii ale acesteia.
Totuşi, atunci când oamenii de ştiinţă au încercat de-a lungul secolului trecut să observe cele două stări, ei au surprins lumina comportându-se fie ca particula foton, fie ca o undă electromagnetică.
Recent, cercetătorii de la EPFL din Elveţia au reuşit să realizeze primele fotografii din lume care au surprins o rază de lumină comportându-se simultan atât ca undă, cât şi ca particulă.
Realizarea lor demonstrează că Albert Einstein a avut dreptate atunci când a formulat teoria potrivit căreia radiaţia electromagnetică ar putea să se comporte simultan atât ca undă, cât şi ca particulă.
Tehnica utilizată pentru realizarea acestei imagini ar putea fi folosită şi în alte domenii de activitate, precum dezvoltarea unor computere extrem de rapide, care vor fi capabile să exploreze şi să analizeze stările cuantice ale materialelor.
Comportamentul de undă al luminii poate fi văzut în mod clar atunci când lumina este refractată printr-o prismă şi se descompune în diverse culori, în funcţie de lungimile lor de undă.
Lumina poate fi văzută comportându-se şi ca o particulă - precum fotonii propulsaţi ca o radiaţie, emişi de materiale precum uraniul, sau atunci când gazele din atmosfera înaltă terestră sunt lovite de vânturile solare şi produc aurore boreale deasupra polilor.
În studiul lor, publicat în revista Nature Communications, cercetătorii elveţieni au realizat un experiment inedit, în cadrul căruia au folosit electroni cu scopul de a realiza o imagine a luminii. Folosind un microscop electronic de ultimă generaţie - unul dintre singurele două care există în prezent în lume -, autorii acestui experiment au reuşit să realizeze prima fotografie cuantică a luminii.
Experimentul a constat în proiectarea unui fascicul laser asupra unui nano-fir metalic microscopic. Astfel, lumina parcurgea acel fir, ca undă, de la un capăt până la celălalt. Atunci când undele le întâlneau pe cele care se deplasau în sens opus, ele formau o "undă staţionară" care emitea ea însăşi lumină, dar sub formă de particule. Apoi, proiectând un flux de electroni în proximitatea nano-firului, cercetătorii elveţieni au reuşit să capteze o imagine care prezintă simultan natura dublă a luminii - undă şi particulă.
WWW.DESCOPERA.RO
Experiment REVOLUŢIONAR. O femeie paralizată a pilotat un avion militar de asalt cu puterea minţii
O femeie paralizată, în vârstă de 55 de ani, a reuşit să piloteze cu avion militar de asalt F-35 şi o aeronavă Cessna într-un simulator de zbor folosindu-şi doar puterea minţii.
Pentru a obţine această reuşită au fost necesari doi ani de antrenamente, realizate ca parte a unui program revoluţionar susţinut de DARPA, o agenţie parte a Departamentului american al Apărării care are rolul de a dezvolta tehnologii noi pentru forţele armate.
Femeia care a participat la acest program, Jan Scheuermann, a rămas paralizată în anul 2003 din cauza unei afecţiuni genetice neurodegenerative. În 2012, ea a fost recrutată pentru acest program. Cei de la DARPA au folosit pentru experiment doi electrozi aşezaţi pe suprafaţa cortexului ei motor, zonă a creierului care controlează mişcările membrelor.
Scheuermann a început să înveţe cum să controleze un braţ robotic prin exerciţii simple. Cercetătorii au descoperit că femeia avea un control extrem de bun asupra braşului robotic, folosindu-şi doar puterea minţii pentru a-l mişca, şi au decis să meargă mai departe.
Ei au ajutat-o astfel să îşi folosească aptitudinile într-un simulator de zbor şi astfel au ajuns la reuşita de astăzi.
WWW.DESCOPERA.RO
Pentru a obţine această reuşită au fost necesari doi ani de antrenamente, realizate ca parte a unui program revoluţionar susţinut de DARPA, o agenţie parte a Departamentului american al Apărării care are rolul de a dezvolta tehnologii noi pentru forţele armate.
Femeia care a participat la acest program, Jan Scheuermann, a rămas paralizată în anul 2003 din cauza unei afecţiuni genetice neurodegenerative. În 2012, ea a fost recrutată pentru acest program. Cei de la DARPA au folosit pentru experiment doi electrozi aşezaţi pe suprafaţa cortexului ei motor, zonă a creierului care controlează mişcările membrelor.
Scheuermann a început să înveţe cum să controleze un braţ robotic prin exerciţii simple. Cercetătorii au descoperit că femeia avea un control extrem de bun asupra braşului robotic, folosindu-şi doar puterea minţii pentru a-l mişca, şi au decis să meargă mai departe.
Ei au ajutat-o astfel să îşi folosească aptitudinile într-un simulator de zbor şi astfel au ajuns la reuşita de astăzi.
WWW.DESCOPERA.RO
Rusia pregăteşte "anexarea" unui nou teritoriu. Vladimir Putin va semna un acord de alianţă şi integrare cu o republică separatistă
Preşedintele rus Vladimir Putin a dispus vineri semnarea unui acord de alianţă şi integrare cu republica separatistă georgiană prorusă Osetia de Sud, a cărei independenţă a fost recunoscută de Moscova în luna august 2008, după războiul ruso-georgian, informează EFE.
Un acord similar a fost semnat anul trecut de Moscova cu Abhazia, cealaltă republică separatistă georgiană prorusă, înţelegere calificată de guvernul de la Tbilisi drept 'încă un pas către anexarea' acestui teritoriu de pe ţărmul Mării Negre.
Conform unui comunicat difuzat de Kremlin, obiectivul acordului ce va fi încheiat este aprofundarea graduală a cooperării dintre Rusia şi Osetia de Sud în domeniile social, economic, umanitar, dar și în ceea ce privește politica externă, securitatea și apărarea.
Mass-media rusă afirmă în plus că guvernul de la Moscova are în vedere să anexeze în viitor acestui document și acorduri de cooperare în domenii specifice.
În urma războiului din anul 2008, încheiat cu o înfrângere umilitoare a armatei georgiene, Rusia a ocupat Abhazia și Osetia de Sud, teritorii unde a instalat baze militare permanente.
Anunțul cu privire la viitorul acord cu Osetia de Sud apare la o zi după ce armata rusă a început un program de manevre militare în cele două republici secesioniste georgiene, precum și în Crimeea.
Georgia a rupt relațiile diplomatice cu Rusia în urma războiului din 2008, dar după ce Mihail Saakașvili — cunoscut pentru adversitatea sa față de ruși — și-a încheiat ultimul mandat prezidențial în noiembrie 2013, noua putere de la Tbilisi și-a afirmat disponibilitatea de a începe un proces de normalizare a relațiilor cu Moscova.
Un acord similar a fost semnat anul trecut de Moscova cu Abhazia, cealaltă republică separatistă georgiană prorusă, înţelegere calificată de guvernul de la Tbilisi drept 'încă un pas către anexarea' acestui teritoriu de pe ţărmul Mării Negre.
Conform unui comunicat difuzat de Kremlin, obiectivul acordului ce va fi încheiat este aprofundarea graduală a cooperării dintre Rusia şi Osetia de Sud în domeniile social, economic, umanitar, dar și în ceea ce privește politica externă, securitatea și apărarea.
Mass-media rusă afirmă în plus că guvernul de la Moscova are în vedere să anexeze în viitor acestui document și acorduri de cooperare în domenii specifice.
În urma războiului din anul 2008, încheiat cu o înfrângere umilitoare a armatei georgiene, Rusia a ocupat Abhazia și Osetia de Sud, teritorii unde a instalat baze militare permanente.
Anunțul cu privire la viitorul acord cu Osetia de Sud apare la o zi după ce armata rusă a început un program de manevre militare în cele două republici secesioniste georgiene, precum și în Crimeea.
Georgia a rupt relațiile diplomatice cu Rusia în urma războiului din 2008, dar după ce Mihail Saakașvili — cunoscut pentru adversitatea sa față de ruși — și-a încheiat ultimul mandat prezidențial în noiembrie 2013, noua putere de la Tbilisi și-a afirmat disponibilitatea de a începe un proces de normalizare a relațiilor cu Moscova.
Statul Islamic controlează aproape 50.000 de conturi pe Twitter, relevă un raport american
Cel puţin 46.000 de conturi de pe site-ul de microblogging Twitter ar fi operate din partea grupării teroriste Statul Islamic (SI), însă numărul real ar fi mult mai mare, relevă un studiu american citat de BBC.
Aceşti susţinători SI, identificaţi în ultimele trei luni ale lui 2014, au fost localizaţi în zone din Irak şi Siria aflate sub controlul jihadiştilor, se arată în raportul intitulat "Recensământul SI pe Twitter" ("The Isis Twitter Census"), scris de către JM Berger de la Brookings Institution şi Jonathon Morgan, un expert.
Trei sferturi dintre susţinătorii grupării postează mesaje în arabă, iar unul din cinci în engleză, fiecare cont având, în medie, 1.000 de abonaţi. Statul Islamic este cunoscut pentru faptul că recurge la social media, în special Twitter, pentru a-şi promova mesajul. "Jihadiştii vor exploata orice fel de tehnologie care va funcţiona în avantajul lor", subliniază Berger, adăugând că SI "se bucură de mai mult succes decâte alte grupări" teroriste.
Cele mai multe dintre aceste conturi SI au fost create în 2014, ceea ce sugerează că numărul lor creşte vertiginos, în pofida celor aproximativ 1.000 de conturi legate de organizaţie pe care Twitter le-a închis în ultimele luni ale lui 2014.
Berger estimează în acest raport că numărul maxim de conturi pro-SI ar fi de 90.000, dar precizează că "cea mai bună" estimare este 46.000.
Chiar şi în acest caz, conturile sunt accesate de milioane de persoane, apreciază Aaron Zelin, un expert în grupări jihadiste de la Washington Institute. De asemenea, afirmă el, este posibil ca o singură persoană să deţină mai multe conturi, o practică menită să combată închiderea acestora.
Cele mai importante conturi asociate SI diseminează mesaje ale conducerii organizaţiei - operaţiuni militare, activităţi ale organizaţiei şi înregistrări video care prezintă viaţa de zi cu zi sub conducerea SI, potrivit lui Zelin. Imediat după acest tip de conturi, afirmă el, urmează cele deţinute de persoane care nu au legături directe cu gruparea, dar care redistribuie mesajele.
Însă aceste conturi nu sunt folosite pentru recrutarea luptătorilor. "Recrutarea nu se face pe Twitter. Ea are loc, în cea mai mare parte, pe aplicaţii ca Kik, WhatsApp şi Skype, mijloace de comunicare de la persoană la persoană. Ceea ce fac jihadiştii în mod public pe Twitter este să atragă oameni", afirmă expertul.
Twitter poate să fie utilizat în unele cazuri ca mijloc iniţial de contact între o persoană radicalizată şi un eventual recrutor, însă conversaţia se mută rapid pe un serviciu de mesagerie directă sau pe alte platforme, este de părere Zelin.
Aceşti susţinători SI, identificaţi în ultimele trei luni ale lui 2014, au fost localizaţi în zone din Irak şi Siria aflate sub controlul jihadiştilor, se arată în raportul intitulat "Recensământul SI pe Twitter" ("The Isis Twitter Census"), scris de către JM Berger de la Brookings Institution şi Jonathon Morgan, un expert.
Trei sferturi dintre susţinătorii grupării postează mesaje în arabă, iar unul din cinci în engleză, fiecare cont având, în medie, 1.000 de abonaţi. Statul Islamic este cunoscut pentru faptul că recurge la social media, în special Twitter, pentru a-şi promova mesajul. "Jihadiştii vor exploata orice fel de tehnologie care va funcţiona în avantajul lor", subliniază Berger, adăugând că SI "se bucură de mai mult succes decâte alte grupări" teroriste.
Cele mai multe dintre aceste conturi SI au fost create în 2014, ceea ce sugerează că numărul lor creşte vertiginos, în pofida celor aproximativ 1.000 de conturi legate de organizaţie pe care Twitter le-a închis în ultimele luni ale lui 2014.
Berger estimează în acest raport că numărul maxim de conturi pro-SI ar fi de 90.000, dar precizează că "cea mai bună" estimare este 46.000.
Chiar şi în acest caz, conturile sunt accesate de milioane de persoane, apreciază Aaron Zelin, un expert în grupări jihadiste de la Washington Institute. De asemenea, afirmă el, este posibil ca o singură persoană să deţină mai multe conturi, o practică menită să combată închiderea acestora.
Cele mai importante conturi asociate SI diseminează mesaje ale conducerii organizaţiei - operaţiuni militare, activităţi ale organizaţiei şi înregistrări video care prezintă viaţa de zi cu zi sub conducerea SI, potrivit lui Zelin. Imediat după acest tip de conturi, afirmă el, urmează cele deţinute de persoane care nu au legături directe cu gruparea, dar care redistribuie mesajele.
Însă aceste conturi nu sunt folosite pentru recrutarea luptătorilor. "Recrutarea nu se face pe Twitter. Ea are loc, în cea mai mare parte, pe aplicaţii ca Kik, WhatsApp şi Skype, mijloace de comunicare de la persoană la persoană. Ceea ce fac jihadiştii în mod public pe Twitter este să atragă oameni", afirmă expertul.
Twitter poate să fie utilizat în unele cazuri ca mijloc iniţial de contact între o persoană radicalizată şi un eventual recrutor, însă conversaţia se mută rapid pe un serviciu de mesagerie directă sau pe alte platforme, este de părere Zelin.
Jens Stoltenberg se plânge de lipsa umorului în timpul reuniunilor NATO
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat că nu există o "cultură a glumelor" în cadrul NATO, mărturisind că absenţa umorului în timpul reuniunilor a fost unul dintre cele mai dificile lucruri de când s-a mutat la Bruxelles, relatează Reuters.
Stoltenberg s-a plâns în cadrul emisiunii Skavlan, care va fi difuzată astăzi de postul suedez SVT, că în cadrul şedinţelor NATO nu există o "cultură a glumelor". "Aşa că am încetat să mai glumesc", a spus el.
Fostul premier norvegian a mai afirmat că absenţa umorului în timpul reuniunilor NATO a fost unul dintre lucrurile cu care s-a obişnuit cel mai greu de când s-a mutat la Bruxelles pentru a prelua funcţia de secretar general, în octombrie anul trecut.
El i-a declarat lui Fredrik Skavlan, moderatorul emisiunii, că nu are nici un regret pentru faptul că a calificat o afirmaţie a preşedintelui rus Vladimir Putin drept o "prostie", avertizând în acelaşi timp că orice incursiune rusă pe teritoriul statelor membre NATO va fi întâmpinată cu forţă.
Stoltenberg s-a plâns în cadrul emisiunii Skavlan, care va fi difuzată astăzi de postul suedez SVT, că în cadrul şedinţelor NATO nu există o "cultură a glumelor". "Aşa că am încetat să mai glumesc", a spus el.
Fostul premier norvegian a mai afirmat că absenţa umorului în timpul reuniunilor NATO a fost unul dintre lucrurile cu care s-a obişnuit cel mai greu de când s-a mutat la Bruxelles pentru a prelua funcţia de secretar general, în octombrie anul trecut.
El i-a declarat lui Fredrik Skavlan, moderatorul emisiunii, că nu are nici un regret pentru faptul că a calificat o afirmaţie a preşedintelui rus Vladimir Putin drept o "prostie", avertizând în acelaşi timp că orice incursiune rusă pe teritoriul statelor membre NATO va fi întâmpinată cu forţă.
Parlamentarii polonezi fac antrenamente militare, DE FRICA UNUI RĂZBOI cu Rusia
Parlamentarii polonezi urmează să se antreneze militar din cauza temerilor că războiul din Ucraina se poate extinde, relatează BBC News online, conform Mediafax.
Preşedintele Seimului (Camera inferioară a Parlamentului polonez) a anunţat că membrii Legislativului vor face pregătire militară într-un poligon al armatei. La antrenamente vor participa inclusiv parlamentarii în vârstă de peste 50 de ani "care arată sănătoşi şi tineri", care vor fi exceptaţi de la această limită de vârstă.
Potrivit strategiei de securitate pe care Varşovia a adoptat-o recent, Polonia este ameninţată de război şi consideră Rusia agresor.
Antrenamentele au scopul să le arate tinerilor polonezi că a venit timpul să înceapă să se pregătească pentru a-şi apăra ţara în aceste "vremuri tulburi", a declarat Sikorski.
Ministrul polonez al Apărării i-a îndemnat pe polonezii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 de ani să participe voluntar la antrenamente militare.
Iniţiativa cu privire la parlamentari a apărut după ce Krystyna Pawlowicz, o deputată în vârstă de 63 de ani, a solicitat să se antreneze militar pentru a oferi un exemplu.
Varşovia este unul dintre cei mai duri critici ai acţiunilor Moscovei în Ucraina, iar numeroşi polonezi sunt îngrijoraţi că ţara lor ar putea să fie atacată.
Potrivit unui sondaj efectuat în mai, aproximativ 61% dintre polonezi considerau că securitatea ţării lor era ameninţată de criza din Ucraina. Alt sondaj, efectuat în aprilie, în cadrul căruia participanţii au fost întrebaţi care este ţara de care Polonia ar trebui să se teamă cel mai mult, aproximativ 80% dintre respondenţi au spus că aceasta este Rusia. În 2010, 49% dintre cei chestionaţi dădeau acest răspuns.
Un oficial polonez de rang înalt a apreciat joi că înarmarea armatei ucrainene ar putea să oprească escaladarea conflictului dintre forţele guvernamentale şi rebelii proruşi în estul Ucrainei. Directorul Biroului Naţional polonez pentru Securitate Stanislaw Koziej a declarat că este "în interesul Europei, Poloniei şi Ucrainei ca armata ucraineană să fie întărită şi să i se furnizeze armament".
Varşovia a oferit Kievului, până în prezent, doar furnituri "neletale" şi antrenament.
Preşedintele Seimului (Camera inferioară a Parlamentului polonez) a anunţat că membrii Legislativului vor face pregătire militară într-un poligon al armatei. La antrenamente vor participa inclusiv parlamentarii în vârstă de peste 50 de ani "care arată sănătoşi şi tineri", care vor fi exceptaţi de la această limită de vârstă.
Potrivit strategiei de securitate pe care Varşovia a adoptat-o recent, Polonia este ameninţată de război şi consideră Rusia agresor.
Antrenamentele au scopul să le arate tinerilor polonezi că a venit timpul să înceapă să se pregătească pentru a-şi apăra ţara în aceste "vremuri tulburi", a declarat Sikorski.
Ministrul polonez al Apărării i-a îndemnat pe polonezii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 de ani să participe voluntar la antrenamente militare.
Iniţiativa cu privire la parlamentari a apărut după ce Krystyna Pawlowicz, o deputată în vârstă de 63 de ani, a solicitat să se antreneze militar pentru a oferi un exemplu.
Varşovia este unul dintre cei mai duri critici ai acţiunilor Moscovei în Ucraina, iar numeroşi polonezi sunt îngrijoraţi că ţara lor ar putea să fie atacată.
Potrivit unui sondaj efectuat în mai, aproximativ 61% dintre polonezi considerau că securitatea ţării lor era ameninţată de criza din Ucraina. Alt sondaj, efectuat în aprilie, în cadrul căruia participanţii au fost întrebaţi care este ţara de care Polonia ar trebui să se teamă cel mai mult, aproximativ 80% dintre respondenţi au spus că aceasta este Rusia. În 2010, 49% dintre cei chestionaţi dădeau acest răspuns.
Un oficial polonez de rang înalt a apreciat joi că înarmarea armatei ucrainene ar putea să oprească escaladarea conflictului dintre forţele guvernamentale şi rebelii proruşi în estul Ucrainei. Directorul Biroului Naţional polonez pentru Securitate Stanislaw Koziej a declarat că este "în interesul Europei, Poloniei şi Ucrainei ca armata ucraineană să fie întărită şi să i se furnizeze armament".
Varşovia a oferit Kievului, până în prezent, doar furnituri "neletale" şi antrenament.
Un sit arheologic cu o valoare inestimabilă a fost distrus de militanţii Statului Islamic
Militanţii grupării Stat Islamic au demolat joi situl arheologic nou restaurat al oraşului Nimrud, în nordul Irakului, cu ajutorul unor vehicule militare grele, a anunţat Guvernul, citat de Associated Press.
Ministerul irakian pentru Turism şi Antichităţi nu a oferit detalii despre amploarea pagubei, afirmând doar că gruparea continuă să "sfideze voinţa lumii şi sentimentele umanităţii" prin ultimul său act, care are loc după un atac împotriva unui muzeu din Mosul cu doar câteva zile în urmă.
Distrugerea acestui sit al unuia dintre cele mai mari oraşe din vechea Mesopotamie a reamintit de distrugerea de către talibani a unor statui ale lui Buddha în Afganistan, în urmă cu 12 ani, susţin experţii.
Nimrud a fost a doua capitală a Asiriei, un fost regat care şi-a început existenţa în jurul anului 900 î.H., parţial în Irakul zilelor noastre, şi a devenit o mare putere regională. Oraşul, care a fost distrus în 612 î.H., se află pe malul râului Tigru, la sud de al doilea mare oraş din Irak, Mosul, cucerit de Statul Islamic în iunie.
Descoperirea în anii '80 a tezaurului asirian în mormintele regale din Nimrud a fost una dintre cele mai semnificative descoperiri arheologice din secolul al XX-lea.
Extremiştii Statului Islamic, care controlează o treime din Irak şi Siria, au atacat şi alte situri arheologice şi religioase, pretinzând că acestea promovează apostazia. La începutul săptămânii a apărut pe site-urile jihadiste o înregistrare video care îi arată pe militanţii Statului Islamic care distrug cu baroasele artifacte la muzeul din Mosul, generând o furie generală.
Anul trecut, militanţii au distrus Moscheea Profetului Younis şi Moscheea Profetului Jirjis, două mausolee antice din Mosul.
Statul Islamic a impus o versiune dură şi violentă a legii islamice în teritoriile pe care le controlează şi terorizează minorităţile religioase. Gruparea a difuzat înregistrări video care arată decapitarea unor ostatici, inclusiv jurnalişti şi lucrători umanitari occidentali.
WWW.DESCOPERA.RO
Ministerul irakian pentru Turism şi Antichităţi nu a oferit detalii despre amploarea pagubei, afirmând doar că gruparea continuă să "sfideze voinţa lumii şi sentimentele umanităţii" prin ultimul său act, care are loc după un atac împotriva unui muzeu din Mosul cu doar câteva zile în urmă.
Distrugerea acestui sit al unuia dintre cele mai mari oraşe din vechea Mesopotamie a reamintit de distrugerea de către talibani a unor statui ale lui Buddha în Afganistan, în urmă cu 12 ani, susţin experţii.
Nimrud a fost a doua capitală a Asiriei, un fost regat care şi-a început existenţa în jurul anului 900 î.H., parţial în Irakul zilelor noastre, şi a devenit o mare putere regională. Oraşul, care a fost distrus în 612 î.H., se află pe malul râului Tigru, la sud de al doilea mare oraş din Irak, Mosul, cucerit de Statul Islamic în iunie.
Descoperirea în anii '80 a tezaurului asirian în mormintele regale din Nimrud a fost una dintre cele mai semnificative descoperiri arheologice din secolul al XX-lea.
Extremiştii Statului Islamic, care controlează o treime din Irak şi Siria, au atacat şi alte situri arheologice şi religioase, pretinzând că acestea promovează apostazia. La începutul săptămânii a apărut pe site-urile jihadiste o înregistrare video care îi arată pe militanţii Statului Islamic care distrug cu baroasele artifacte la muzeul din Mosul, generând o furie generală.
Anul trecut, militanţii au distrus Moscheea Profetului Younis şi Moscheea Profetului Jirjis, două mausolee antice din Mosul.
Statul Islamic a impus o versiune dură şi violentă a legii islamice în teritoriile pe care le controlează şi terorizează minorităţile religioase. Gruparea a difuzat înregistrări video care arată decapitarea unor ostatici, inclusiv jurnalişti şi lucrători umanitari occidentali.
WWW.DESCOPERA.RO
Premierul Greciei cere o întâlnire cu şeful CE, după ce BCE nu a acordat nicio concesie Atenei
Premierul Greciei, Alexis Tsipras (foto), a solicitat o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, relatează AFP.
"Liderul Cabinetului de la Atena a avut o convorbire telefonică cu domnul Juncker şi a aranjat o întrevedere pentru săptămâna viitoare", a declarat, astăzi, o sursă guvernamentală elenă.
Menţionăm că Atena nu primise niciun copmpromis ieri din partea Băncii Centrale Europene (BCE), printr-o constrângere a lichidităţilor financiare.
Noul guvern al Greciei depune eforturi colosale pentru a intra în posesia de bani lichizi pentru a renegocia o tranşă de plată a datoriilor externe, programată pentru această lună.
"Liderul Cabinetului de la Atena a avut o convorbire telefonică cu domnul Juncker şi a aranjat o întrevedere pentru săptămâna viitoare", a declarat, astăzi, o sursă guvernamentală elenă.
Menţionăm că Atena nu primise niciun copmpromis ieri din partea Băncii Centrale Europene (BCE), printr-o constrângere a lichidităţilor financiare.
Noul guvern al Greciei depune eforturi colosale pentru a intra în posesia de bani lichizi pentru a renegocia o tranşă de plată a datoriilor externe, programată pentru această lună.
"Următoarea oprire: Bucureşti". Un nou documentar despre români, difuzat de televiziunea publică spaniolă
O echipă a televiziunii spaniole TVE a venit în România pentru a face un reportaj despre emigranţii români întorşi acasă după ce criza economică a afectat Spania. Materialul denumit "Următoarea oprire: Bucureşti" a fost difuzat joi seară pe canalul 2 al televiziunii publice spaniole.
"La 25 de ani de la îndepărtarea de la putere a lui Nicolae Ceauşescu, românii, care au trăit o lungă perioadă de tranziţie politică şi economică, şi-au manifestat respingerea faţă de corupţie, nemulţumirea faţă de instabilitatea politică şi aşteptările mai mari pentru ţară la alegerile prezidenţiale din noiembrie, încheiate cu un rezultat surpriză. Votul imigranţilor a fost decisiv pentru alegerea noului preşedinte, Klaus Iohannis, care reprezintă dorinţa de schimbare a majorităţii populaţiei", comentează postul de televiziune, în materialul de prezentare a reportajului.
Situaţia economică nefavorabilă din ţară a făcut ca mulţi români să îşi caute de lucru în alte ţări. După integrarea ţării în Uniunea Europeană, în 2007, numărul emigranţilor din România s-a triplat comparativ cu 2002, când eliminarea vizelor a facilitat emigraţia. Raportat la numărul de locuitori, România este ţara cu cel mai mare număr de emigranţi din lume, relatează jurnaliştii spanioli.
Decizia de a se întoarce în ţară a fost mai uşoară pentru cei care au reuşit să strângă bani în perioada petrecută în Spania. Unii dintre ei au început mici afaceri, precum restaurante cu mâncare italiană sau spaniolă. Gabi, proprietarul unui astfel de restaurant şi unul dintre personajele reportajului, susţine că nu îi lipsesc clienţii, inclusiv cei români, în pofida dificultăţilor economice (salariul minim este echivalentul a 215 euro pe lună în România).
Întoarcerea în ţara de origine este însă dificilă pentru mulţi adolescenţi. Echipa postului spaniol de televiziune a mers la un liceu din Bucureşti pentru a discuta cu elevii care au plecat din ţară la vârste mici. Ei mărturisesc că au pierdut contactul cu viaţa din România, cu prietenii lor şi se gândesc să se întoarcă în Spania la terminarea studiilor.
Jurnaliştii s-au întâlnit şi cu elevi care au crescut departe de părinţii lor, plecaţi la muncă în străinătate. UNICEF estimează că în România sunt 350.000 de astfel de copii.
Reportajul de la TVE vine după difuzarea unui alt material despre românii care au emigrat în Marea Britanie şi despre problemele cu care se confruntă aceştia. Documentarul "The Romanians Are Coming" ("Vin românii") a fost difuzat în mai multe episoade la Channel 4.
"La 25 de ani de la îndepărtarea de la putere a lui Nicolae Ceauşescu, românii, care au trăit o lungă perioadă de tranziţie politică şi economică, şi-au manifestat respingerea faţă de corupţie, nemulţumirea faţă de instabilitatea politică şi aşteptările mai mari pentru ţară la alegerile prezidenţiale din noiembrie, încheiate cu un rezultat surpriză. Votul imigranţilor a fost decisiv pentru alegerea noului preşedinte, Klaus Iohannis, care reprezintă dorinţa de schimbare a majorităţii populaţiei", comentează postul de televiziune, în materialul de prezentare a reportajului.
Situaţia economică nefavorabilă din ţară a făcut ca mulţi români să îşi caute de lucru în alte ţări. După integrarea ţării în Uniunea Europeană, în 2007, numărul emigranţilor din România s-a triplat comparativ cu 2002, când eliminarea vizelor a facilitat emigraţia. Raportat la numărul de locuitori, România este ţara cu cel mai mare număr de emigranţi din lume, relatează jurnaliştii spanioli.
Decizia de a se întoarce în ţară a fost mai uşoară pentru cei care au reuşit să strângă bani în perioada petrecută în Spania. Unii dintre ei au început mici afaceri, precum restaurante cu mâncare italiană sau spaniolă. Gabi, proprietarul unui astfel de restaurant şi unul dintre personajele reportajului, susţine că nu îi lipsesc clienţii, inclusiv cei români, în pofida dificultăţilor economice (salariul minim este echivalentul a 215 euro pe lună în România).
Întoarcerea în ţara de origine este însă dificilă pentru mulţi adolescenţi. Echipa postului spaniol de televiziune a mers la un liceu din Bucureşti pentru a discuta cu elevii care au plecat din ţară la vârste mici. Ei mărturisesc că au pierdut contactul cu viaţa din România, cu prietenii lor şi se gândesc să se întoarcă în Spania la terminarea studiilor.
Jurnaliştii s-au întâlnit şi cu elevi care au crescut departe de părinţii lor, plecaţi la muncă în străinătate. UNICEF estimează că în România sunt 350.000 de astfel de copii.
Reportajul de la TVE vine după difuzarea unui alt material despre românii care au emigrat în Marea Britanie şi despre problemele cu care se confruntă aceştia. Documentarul "The Romanians Are Coming" ("Vin românii") a fost difuzat în mai multe episoade la Channel 4.
Victor Ponta va fi audiat pe 11 martie, în dosarul Referendumului
Fostul ministru, Constantin Niţă, a fost audiat ca martor în dosarul Referendumul din 2012, în care Liviu Dragnea este judecat pentru fraudare. În faţa instanţei a dat explicaţii şi Robert Negoiţă.
Săptămâna viitoare, pe 11 martie, urmează ca premierul Victor Ponta să fie audiat în dosarul referendumului
Constantin Niţă a dat explicaţii despre organizarea campaniei referendumului privind demiterea lui Traian Băsescu. Colegul său de partid Liviu Dragnea, cel care a coordonat campania, e acuzat că ar fi fraudat scrutinul folosind un sistem informatic complex.
La ultimul termen, avocatul lui Dragnea a cerut şi audierea lui Victor Ponta şi a altor coordonatori de campanie la nivel judeţean, iar instanţa a admis cererea.
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru că, în calitatea sa de secretar general al PSD, şi-ar fi folosit influenţa cu scopul fraudării referendumului pentru demiterea preşedintelui.
Procurorii susţin că Dragnea a solicitat coordonatorilor judeţeni să organizeze tombole cu premii la care se înscriau automat toţi cetăţenii care venau la vot, lucru ilegal.
Procurorii îl acuză de asemenea pe Dragnea că trimitea mesaje coordonatorii judeţeni de campanie în care îi îndemna să scoată oamenii la vot.
Săptămâna viitoare, pe 11 martie, urmează noi audieri în dosarul referendumului. Avocatul lui Liviu Dragnea a solicitat audierea lui Victor Ponta şi a mai multor coordonatori de campanie judeţeni. Premierul a anunţat că va veni la audieri dacă va fi citat.
Săptămâna viitoare, pe 11 martie, urmează ca premierul Victor Ponta să fie audiat în dosarul referendumului
Constantin Niţă a dat explicaţii despre organizarea campaniei referendumului privind demiterea lui Traian Băsescu. Colegul său de partid Liviu Dragnea, cel care a coordonat campania, e acuzat că ar fi fraudat scrutinul folosind un sistem informatic complex.
La ultimul termen, avocatul lui Dragnea a cerut şi audierea lui Victor Ponta şi a altor coordonatori de campanie la nivel judeţean, iar instanţa a admis cererea.
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru că, în calitatea sa de secretar general al PSD, şi-ar fi folosit influenţa cu scopul fraudării referendumului pentru demiterea preşedintelui.
Procurorii susţin că Dragnea a solicitat coordonatorilor judeţeni să organizeze tombole cu premii la care se înscriau automat toţi cetăţenii care venau la vot, lucru ilegal.
Procurorii îl acuză de asemenea pe Dragnea că trimitea mesaje coordonatorii judeţeni de campanie în care îi îndemna să scoată oamenii la vot.
Săptămâna viitoare, pe 11 martie, urmează noi audieri în dosarul referendumului. Avocatul lui Liviu Dragnea a solicitat audierea lui Victor Ponta şi a mai multor coordonatori de campanie judeţeni. Premierul a anunţat că va veni la audieri dacă va fi citat.
Cazanciuc vrea procurori cu maturitate şi integritate la şefia DIICOT
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc a făcut azi un apel îl legătură cu alegerea noului şef al DIICOT. Robert Cazanciuc a spus că ar vrea ca pentru şefia DIICOT să se înscrie doar procurorii care au experinţa, maturitatea şi integritatea ca să conducă această instituţie.
"Este o procedură deschisă, fiecare procuror are şansă. Înscrierile se închid pe 16 martie. Este o procedură strict bazată pe legea în vigoare. Din moment ce toţi procurorii au şanse să se înscrie, cred că este foarte transparentă. Toţi procurorii care respectă legea sunt invitaţi să se înscrie. Nu este nimeni dinainte stabilit. Acesta este apelul meu, să se înscrie toţi cei care cred că au experienţa, maturitatea, integritatea să poată conduce o asemenea structură. Criteriile sunt strict prevăzute în lege", a declarat ministrul Justiţiei la prezentarea bilanţului pe 2014 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
"Este o procedură deschisă, fiecare procuror are şansă. Înscrierile se închid pe 16 martie. Este o procedură strict bazată pe legea în vigoare. Din moment ce toţi procurorii au şanse să se înscrie, cred că este foarte transparentă. Toţi procurorii care respectă legea sunt invitaţi să se înscrie. Nu este nimeni dinainte stabilit. Acesta este apelul meu, să se înscrie toţi cei care cred că au experienţa, maturitatea, integritatea să poată conduce o asemenea structură. Criteriile sunt strict prevăzute în lege", a declarat ministrul Justiţiei la prezentarea bilanţului pe 2014 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Kelemen Hunor anunță deblocarea situației de la UMF Târgu Mureș
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi că în urma întâlnirii avute cu ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Sorin Cîmpeanu, situaţia de la linia maghiară a Facultăţii de Farmacie din cadrul UMF Târgu Mureş a fost deblocată şi că la admiterea din toamnă vor fi 75 de locuri disponibile, scrie Agerpres.
"M-am întâlnit cu domnul ministru acum două-trei săptămâni, la el la cabinet, împreună cu colegii mei, pentru că nu am fost singur, şi am discutat toate problemele care ne privesc. Vorbesc despre problemele de învăţământ în limba maternă, atât în învăţământul general, în sistemul învăţământul preuniversitar, cât şi problemele de la UMF Târgu Mureş unde în acest moment am discutat mult şi am discutat foarte mult despre situaţia creată la Facultatea de Farmacie (...) Soluţia găsită asta a fost, cu 75 de locuri pentru studenţi maghiari, aşa cum era şi în anii trecuţi şi, sigur, în viitorul apropiat, pregătirea dosarului de acreditare pentru linia de învăţământ în limba maghiară. În acest moment, o altă soluţie nu există", a spus liderul UDMR, la Târgu Mureş.
Kelemen Hunor a afirmat că trebuia găsită o soluţie indiferent a cui a fost vina pentru blocarea admiterii, întrucât este inacceptabil ca învăţământul farmaceutic în limba maghiară să dispară.
"L-am informat pe domnul ministru şi i-am spus că trebuie să găsim o soluţie fiindcă nu putem accepta şi este inacceptabil în orice condiţie ca după foarte mulţi ani să dispară învăţământul în limba maghiară la Farmacie. Ce au făcut cu acreditarea, cine a greşit, unde a greşit, este o altă discuţie, dar trebuie să găsim o soluţie în aşa fel încât - şi aici copiii sunt importanţi, nu profesorii - cei care vor să vină la Farmacie vor să dea examenul în limba maghiară şi vor să studieze în limba maghiară, aşa cum au făcut şi până acum, să aibă această posibilitate", a subliniat Kelemen Hunor.
Întâlnirea dintre ministrul Educaţiei şi conducerea UDMR a avut loc după declaraţiile publice ale rectorului Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, prof. dr. Leonard Azamfirei, potrivit cărora profesorii Facultăţii de Farmacie în limba maghiară de la UMF riscă să fie sancţionaţi de Senatul universităţii, după ce au blocat admiterea candidaţilor la această linie pentru acest an, prin nedepunerea dosarului de autorizare provizorie.
MIRCEA MARIAN
EVZ
"M-am întâlnit cu domnul ministru acum două-trei săptămâni, la el la cabinet, împreună cu colegii mei, pentru că nu am fost singur, şi am discutat toate problemele care ne privesc. Vorbesc despre problemele de învăţământ în limba maternă, atât în învăţământul general, în sistemul învăţământul preuniversitar, cât şi problemele de la UMF Târgu Mureş unde în acest moment am discutat mult şi am discutat foarte mult despre situaţia creată la Facultatea de Farmacie (...) Soluţia găsită asta a fost, cu 75 de locuri pentru studenţi maghiari, aşa cum era şi în anii trecuţi şi, sigur, în viitorul apropiat, pregătirea dosarului de acreditare pentru linia de învăţământ în limba maghiară. În acest moment, o altă soluţie nu există", a spus liderul UDMR, la Târgu Mureş.
Kelemen Hunor a afirmat că trebuia găsită o soluţie indiferent a cui a fost vina pentru blocarea admiterii, întrucât este inacceptabil ca învăţământul farmaceutic în limba maghiară să dispară.
"L-am informat pe domnul ministru şi i-am spus că trebuie să găsim o soluţie fiindcă nu putem accepta şi este inacceptabil în orice condiţie ca după foarte mulţi ani să dispară învăţământul în limba maghiară la Farmacie. Ce au făcut cu acreditarea, cine a greşit, unde a greşit, este o altă discuţie, dar trebuie să găsim o soluţie în aşa fel încât - şi aici copiii sunt importanţi, nu profesorii - cei care vor să vină la Farmacie vor să dea examenul în limba maghiară şi vor să studieze în limba maghiară, aşa cum au făcut şi până acum, să aibă această posibilitate", a subliniat Kelemen Hunor.
Întâlnirea dintre ministrul Educaţiei şi conducerea UDMR a avut loc după declaraţiile publice ale rectorului Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, prof. dr. Leonard Azamfirei, potrivit cărora profesorii Facultăţii de Farmacie în limba maghiară de la UMF riscă să fie sancţionaţi de Senatul universităţii, după ce au blocat admiterea candidaţilor la această linie pentru acest an, prin nedepunerea dosarului de autorizare provizorie.
MIRCEA MARIAN
EVZ
Abonați-vă la:
Postări (Atom)



















