Partidul Noi Orizonturi

Partidul Noi Orizonturi

sâmbătă, 6 iulie 2019

#La Apelul de BAC!


Nici n-a început bine sau să se fi încheiat cumva examenul de bacalaureat, că visurile unor adolescenți s-au și sfârșit tragic! Spre ce alte examene vor fi plecat, când doar acesta putea fi unul cu adevărat?! Măi, copii ce ați fost, l-ați fi trecut oricum și cu brio, imperial ați fi trecut prin mlaștina instituției prin care se reprezintă! Fiindcă instituția BAC-ului se combină cu meditațiile inoculării interesate a temerilor aducătoare de profit (nu vorbesc de cele prestate și dintr-un cald sentiment de sprijin și dorință de bine), cu măsura disproporționată în privilegii gratuite sau, dimpotrivă, desconsiderări dușmănoase. Și chiar dacă abia cele din urmă dor... Urmează să vină rezultatele, mai bune – mai rele. Niciunul nu va însemna un eșec. De aceea, bucurați-vă din toată inima pentru reușitele voastre! Dar găsiți cuvintele și privirile mângâierii celor mai triști ca voi! Pentru că, adolescenți dragi, nu trebuie să vă despărțiți de notele voastre oricare ar fi acelea, mari genii și oameni determinanți au fost niște autodidacți grozavi! Așa că trebuie să trăiți mai departe, fie și pentru a-i da un like lui Mihai – cel căruia nu i-a păsat de aritmeticul 4 înveșnicit, ajungând, apoi, direct Eminescu!
Tineri mai năzdrăvani, încercați să nu-i răniți pe camarazii cu care norocul n-a fost încă atât de generos. Instaurați între voi nobila empatie, izgoniți desconsiderările reciproce, eliminați bășcalia colegială și vindecați-ne pe toți de boala asta endemică! Sprijiniți-vă în numele tinereții temerare – aflați că tocmai de asta vă purtați cu umeri semeți! Felicitați-vă întotdeauna când vă veți surprinde că n-ați uitat...să vă imaginați cum ar fi fost dacă...! Clipă-de-clipă și cu gânduri vizitatoare, faceți apelul și aveți de grijă să rămâneți în formație întreagă! Viața se călătorește cel mai frumos în coloana ei intactă: umăr la umăr, inimă lângă inimă. Tastați rapid numărul unic de inimă prin care să vă sesizați dacă pasul vreunuia dintre voi nu mai bate așa de puternic precum știți că se auzea...
Mai urmează și alte examene, vor fi anotimpuri mereu și pentru a vă căuta totdeauna, cât de departe v-ați nimeri de fericiți. Nu pleacă nimeni- nicăieri, da?! Apărați-vă viața cu ghearele și cu dinții speranțelor! Nu contează nimic mai mult de atât, doar că e super să și reușești! Dar asta se întâmplă ca-n viață: pe rând, cu rândul și de-a rândul – niște încercări mai complexe ca orice examen! Treceți-le, e simplu! Și de-ai #Patriei ce sunteți de tineri! Îi spunem tinereții, așa – într-o doară, dar să-i spunem că  #BacalaureatulVieții are natura seriozității lui de a se băga în seamă cât de târziu, astfel că ia mai lăsați-l de bac repezit, oricum îi vine timpul să fie obligatoriu de trecut!
Numai că sunt și alte lucruri de care singuri trebuie să vă feriți: iată că aveți voie, dar și dreptul să și urâți, dar numai pedala de accelerare a circulației pe șoselele în ale căror margini au rămas numai tragice însemnări ale atâtor iubiri. Accelerați doar pedala succedării iubirilor înseninate astfel, fiindcă fiece  despărțire prefigurează orizonturile alteia, de cuprins! Oricum, stați pe recepție, nici nu se știe când trebuie să ne întâlnim neapărat. Până atunci, înarmați-vă cu indextructibile valori regăsite în malurile salvatoare ale iubirii, nicidecum în largul valurilor de risipire a ei! Cățărați-vă numai și numai pe câte-o catedrală a inimii și realizați fotografii selfie cu tatuajele gândurilor de aspirații! Pliviți definitiv violența care se târăște, parșiv de șerpește, între trupurile voastre princiare! Fiți buni ca o civilizație pe care s-o instituiți tuturor! Avem încredere că ați și înțeles (că și pe noi ne doare) și una aprioric de totală în voi! Doar aveți o Patrie de iubit, cei triști și fără de părinți nu pot rămâne încă o dată orfani. Luați putere unul de la altul, treceți Rubiconul oricăror cumpene - pentru a ținti în luminișuri de dragoste, cine și ce să vă poată opri?!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu