↵Cine n-a auzit de Codrii Vlăsiei? Am învăţat, cu toţii, la şcoală despre ei. Acum 2000 de ani se întindeau, de la Dunăre până, hăt, departe, spre dealurile subcarpatice, și de pe lângă actuala Slatina până spre malurile Borcei. Fanarioţii au fost cei care i-au tăiat cel mai mult. În primul rând pentru lemn, care lua calea Stambulului. În locul lor, pe pământul fertil, au apărut culturi de cereale. Au mai rămas, ici şi colo, mici pâlcuri de pădure.
Iar pădurea Snagovului, cea în care se acundea, la vremuri de restrişte, Vlad Ţepeş şi, mai încoace, haiducii secolului XIX, e cea mai semnificativă. Locul lotrilor l-au luat, în a doua jumătate a secolului trecut, comuniştii. Snagovul devenise un loc cu circuit închis, destinat protipendadei comuniste. Dar nici măcar ei nu s-au atins de rămăşiţa Vlăsiei de altădată, ba chiar au declarat- o arie protejată.
Pădurea Snagov are frasini, tei și cinci specii de stejar: stejar comun, stejar pedunculat, stejar pufos, cer și gârniță. Plus o varietate neobișnuită de „fag la șes”
După Revoluţie, proaspeţii îmbogăţiţi – capitaliştii perioadei de tranziţie – au trântit, de-a valma, pe malul lacului, viloaie care mai de care mai arătoase. S-a violat ecosistemul, cu ştirea autorităţilor care, dacă n-au sprijinit, au tăcut.
O simplă comparație a imaginilor din anii trecuți, de pe Google Earth, cu cea de azi, te îngrozește. De ani de zile, zeci de căruțe și camioane scot zilnic din pădurile Snagovului tone de lemne. Şi, dacă ar fi uscături, n-ar fi o problemă. Dar se taie şi stejari multiseculari! Codrul nu mai e frate cu românul.
Zeci de hectare de pădure, tăiate la „ras”
„Se taie, dom’le! Cum să nu! Vorbiţi cu Petrică, păduraru’, îţi dă şi factură. Îl dă cu 2,5 miloane metru’ cub!”, turuie un moşulică din Snagov care, împreună cu baba sa, strânge frunzele din faţa casei. Mai încolo, la un birt de pe şoseaua principală, un burtos între două vârste înjură de mama focului: „Se taie, tată, că pădurea e a statului. Da’ dincolo de lizieră, să nu se vadă. Se cară în camioane și ce rămâne îl iau țiganii din Lipia, care, din două căruțe fac trei, fir’ar mama lor a dracu’, că m-au păcălit şi pe mine, darămite pe bătrânele alea din Ghermăneşti!”. Cât am stat de vorbă cu el, două căruţe au trecut, la pas, pe lângă noi. Le-am urmărit cale de mai mulţi kilometri. A trecut pe lângă ele şi o maşină de poliţie. S-au salutat.
Am intrat, de capul nostru, în pădurea Vlădiceasca, de lângă DN1. După câteva sute de metri prin codrul aparent intact, am dat de dezastru. Zeci de hectare de pădure fuseseră rase! În locul lor, pârloagă. Am văzut cu ochii noştri cum utilaje forestiere încărcau de zor butuci în camioane şi căruţe. La vederea aparatului de fotografiat și șoferii, și căruțașii, s-au întors cu spatele. Mai nou, ca să se şteargă urmele jafului, rădăcinile copacilor mai mari sunt smulse din pământ. Aşa, nimeni nu mai poate număra inelele de pe trunchi şi calcula vârsta exactă!
„Sunt acte pentru ce se taie. Da’ niciun control pentru cât!”
S-au scris reportaje şi s-au făcut anchete televizate. Fără niciun rezultat. Ca şi cum ai striga într-o fântână seacă! Frăţia banului e transpartinică. La Snagov, pe lângă săteni, locuiesc oameni puternici. Distracția este că puțini realizează că nu mai e mult până când paradisul verde de lângă București va dispărea. Şi atunci, preţul proprietăţilor lor va scădea dramatic. Oamenii îşi taie, la propriu, craca de sub picioare! Şi, mai nou, se vinde şi pământul de sub pădurea tăiată... „E afacere și asta, nene! Se dă camionul cu pământ cu 600 de lei! E bun de gazon, de orice... E virgin!”, spune nea Matei, un snagovean bătrân.
Singurul om care s-a luat în coarne, consecvent, cu toate autorităţile, de la primărie, până la Romsilva, Garda de Mediu, Agenţia de Protecţia Mediului etc. Constantin Turmac, custodele lacului Snagov şi preşedintele fundaţiei omonime, i-a inundat pe toţi cu petiţii memorii şi plângeri penale. Este inamicul nr.1 al tăierilor. „Aici sunt 3.000 de copaci seculari și sunt câteva probleme majore. Unu: oamenii chiar au acte pentru ce se taie, dar nu e niciun control cât se taie. Doi: Ocolul Silvic are un plan de tăieri. Dacă nu se face, oamenii sunt dați afară. E o problemă socială. Și, trei: Nu se mai ştie ale cui sunt anumite bucăţi de pădure. Schimburile se stabilesc la nivel ierarhic!”, se ambalează Constantin Turmac.
Se doboară tei, frasin și stejar
Aurel Petruț Petri are 52 de ani și, de un an și jumătate, e șeful Ocolului Silvic Snagov. Are în parohia sa 9.455 de hectare de pădure ale statului și 784 private. Norma sa de tăieri e de 37.200 de metri cubi, din care 25.300 merg la agenți privați și 12.000 în sobele localnicilor. Nu e obișnuit cu interviurile și transpiră abundent. „Când sunt tăieri «rase» de maxim trei hectare, se împădurește locul cu puieți”, explică pădurarul. Și noi de ce n-am văzut asta la Vlădiceasca? „Așa se taie! E puiet din ghindă acolo! La exploatabilitate va ajunge la 85 de ani, deși la maturitate va ajunge la nouă ani”, se justifică șeful Ocolului Silvic Snagov. Recunoaște că se taie tei, frasin și stejar: „Ni se spune ce să tăiem! Am un plan silvic pe care trebui să-l urmez. E făcut de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. Lemnul trebuie valorificat!”. Mai spune că Romsilva urma să organizeze, în decembrie, o licitație de masă lemnoasă, pentru 2016. „Cine câștigă, vine și taie partida respectivă”. La întrebarea cine taie acum n-a avut răspuns pe loc. Cât despre pădurile particulare, se enervează: „Ei (n.r. – proprietarii) n-au contract de prestări servicii... Dacă-l văd pe unu’ că taie, degeaba strig, că n-am ce-i face. Garda Forestieră trebuie să intervină. Nu-mi place, da’ n-am ce să fac!”.
Defrișezi la Snagov și împădurești la Chiajna
Mihai Anghel, viceprimarul din Snagov, spune că ce s-a întâmplat în Vlădiceasca, unde în mijocul pădurii a apărut o gaură imensă, se întâmplă şi în pădurile Nuca, Vlăsia şi Barboşi, toate componente ale Pădurii Snagov. „Când intri pe drumul forestier, denumit popular «Linia lu’ Bădălău », de la linia a treia, te uiți ca pe câmp! Din discuţiile cu cei de la Ocolul Silvic am aflat că acolo, fiind copaci de 70-80 de ani, pot să exploateze «la ras» şi că după aia vor reîmpăduri. Când eram copii, îi spuneam locului «Pădurea Mare», cu stejari și tei…”, se îmbufnează vicele de numai 39 de ani. Mai zice că acelaşi lucru se întâmplă şi pe cealaltă parte a lacului, în segmentul denumit generic „Pădurea Snagov”, deşi toate sunt părţi ale unui unic ecosistem, cu o arie protejată ce cuprinde 10 hectare de pădure şi 100 de hectare de luciu de apă. Prea puţin. „Noi n-avem nicio autoritate asupra a ce se taie, doar morală... Aici sunt, de mii de ani, păduri, apă și aer curat. Dacă dispare pădurea, aerul și locul nu vor mai fi un ecosisem conservat”. Apoi conchide: „După ce s-a defrişat, s-a văzut imediat o vilă, o pensiune, o ceva...”.
Stejar tăiat, contemporan cu Mircea cel Bătrân
În 2011, la PRO TV, a apărut un reportaj despre jalea de la Snagov. Nicolae Crăciun, profesor la Facultatea de Biologie a Universității București și președinte al Societății Ecologice Aquaterra, semnala tăierea unui stejar cu 625 de inele. „E mai vechi ca Mircea cel Bătrân!”, se supără pe viaţă custodele lacului Snagov.
Într-un memoriu din 2011, publicat pe site-ul www.fundatiasnagov. ro, Nicolae Crăciun scrie: „S-a realizat un amenajament silvic în care să se scrie un fals: motivarea unei infecţii cu o ciupercă de carantină în regim silvic sau creşterea ratei de atac a omizilor unui fluture – Lymantria dispar. Dar totul este fals. Aceste păduri sunt extrem de echilibrate din punct de vedere ecologic – ceea ce va recunoaşte şi ROMSILVA dacă va analiza amenajamentele silvice trecute de 60 de ani încoace, care niciodată n-au recomandat tăierea acestor parcele forestiere. În loc să le protejeze mai bine, pentru ca acești stejari valoroși să furnizeze «ghindă»pentru pepinierele forestiere și parcelele să fie declarate rezervații de semințe, se procedează la tăiere – fiecare stejar masiv face cu ochiul: la 10-15 metri cubi de lemn de stejar sănătos de 500 de ani, iese foarte multă mobilă, un butuc îl vând pentru masă, altul pentru amenajări peisagistice sau rezidenţiale”.
De la 167 de vile în 1990, la 1.400!
Constantin Turmac pare un Don Quichote. „Cum și de ce apare în Planul Urbanistic General al Snagovului, din 2005, sintagma «Curți Construcții»?”, se întreabă ecologistul. E vorba de nişte terenuri aflate în vecinătatea lacului. Omul se indignează din nou: „Păi, aici, e pădure şi o parte din ea se taie!”.
Spune că ceea ce se întâmplă la Snagov e un paradox. Că cine a cumpărat aici pământ să-şi facă o casă va pierde în curând şi că, dacă se vor continua defrişările, terenurile se vor devaloriza. Are noimă! „Domnule, în 1990, aici erau 167 de vile ale partidului. Acum sunt 1.400!”. Toate astea au apărut, ca ciupercile otrăvitoare, în mijlocul unei „Păduri cu valoare ridicată de conservare”.
Turmac dezvoltă subiectul unde îl doare mai tare: „Aveam aici cinci specii de floră protejate… În urma demersurilor noastre, azi avem 311!”. Revine iar la defrişări: „Acoperă buturuga cu şenila! Ca să se şteargă dovada, rădăcina...”.
Primarul de Snagov: „Pădurea e foarte mare!”
Ce știe viceprimarul din Snagov nu se potrivește cu ce știe primarul. Primul „dă din casă” tot ce știe, iar al doilea se contrazice de două ori într-un minut. „Noi nu avem atribuții legale. Noi nu am știut că se taie la această manieră. Noi n-am văzut camioane și căruțe”, își începe discursul, cu trei negații de te ia râsul, Marian Oancea, primarul de Snagov, zis „Coteț”. Își dă seama de ridicol, doar parțial: „De acum încolo, că neați spus, ne vom sesiza”. E preocupat să se apere: „E normal să ne îngrijim să fie pădure, dar a lor (n.r. - Romsilva) e responsabilitatea! Nu vreau să cred că se taie necontrolat. Nu e ceva diferit față de alți ani. Iar pădurea e foarte mare!”. Primarul Marian „Coteț” Oancea se grăbește: „Gata, ați terminat cu mine?”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu