Dosarele DNA care zguduie politica la vârf

Anul 2016 este unul crucial pentru partide. Se împart sferele de putere o dată la alegerile locale şi apoi la cele parlamentare. În condiţiile în care partidele şi-au pus condiţii draconice de integritate pentru candidaţi, dosarele din justiţie, şi în special de la DNA, practic au puterea să decidă cine poate candida şi cine nu.

Şi absolut toate partidele sunt cu securea deasupra capului şi nu doar la nivel de simpli membri, ci chiar la vârf, la lideri.

Anul 2016 este unul cu o miză uriaşă: alegeri locale şi parlamentare, adică o nouă împărţire a sferelor de putere între taberele politice. Corupţia, însă, mai mult ca oricând, va fi tema principală de campanie şi criteriul absolut pentru candidaţi.

Partidele deja s-au îngrămădit să-şi prezinte criterii de integritate care mai de care mai draconice, chiar şi PSD care este condus de un preşedinte condamnat în primă instanţă, nu pentru fapte de corupţie, dar totuşi condamnat.

Alegerile locale, chiar dacă nu la fel de interesante pentru publicul larg precum cele generale, nicidecum ca cele prezidenţiale, sunt însă foarte importante pentru partide. Vorbim despre bugete consistente de administrat timp de 4 ani şi, bineînţeles, de influenţă electorală foarte importantă.

Şi deja, în niciun an, DNA a relansat cursa electorală în mai toate judeţele, după ce mai mult de jumătate dintre preşedinţii de consilii judeţene rezultaţi din alegerile din 2012 anchetaţi, arestaţi sau condamnaţi. Cât despre primari, fără număr. Ba chiar s-au eliberat poate cele mai importante 4 Primării, unde edilii păreau lipiţi de scaune până la moarte: Constanţa - RADU MAZĂRE, sectorul 5 - MARIAN VANGHELIE, sectorul 4 - CRISTIAN POPESCU PIEDONE, şi cea mai votată funcţie după Preşedintele României, cea de Primar General al Capitalei - SORIN OPRESCU. Şi nici primarul sectorului 1 nu stă mai bine - ANDREI CHILIMAN.

Cât despre parlamentari, aproape 100 au probleme penale în diverse stadii, de la urmărire penală până la condamnări. Dintre toate partidele, cel mai lovit a fost PSD, cu aproape 40 de parlamentari condamnaţi sau cercetaţi. Printre ei, actualul preşedinte, Liviu Dragnea, fostul preşedinte Victor Ponta, Viorel Hrebenciuc, odată strategul campaniilor electorale şi 5 foşti miniştri, fără să-I socotim de două ori pe Ponta şi Dragnea.

Victor Ponta, deşi rămas cu reputaţia de bun premier după o demisie onorabilă în primul moment în care strada i-a cerut-o, tot încearcă să rămână relevant pe scena politică, ba chiar încearcă o revenire prin înfiinţarea unei fundaţii. Este însă permanent în vitrina DNA fie cu dosarul propriu, fie prin alipirea de imagine prietenului arestat Dan Şova, fie prin declaraţii ca martor în dosarul cumnatului sau, mai nou, al preşedintelui pesedist al Consiliului Judeţean Satu Mare, Mircea Govor. Dosar care are potenţial să zguduie PSD ca niciodată până acum, prin implicarea fostului secretar general, Andrei Dolineaschi, fostă mână dreaptă a lui Liviu Dragnea. Liviu Dragnea însuşi a fost chemat să dea declaraţii în dosar.

Pe de altă parte, nici PNL nu se simte foarte bine. Cel puţin aripa pedelistă căreia trecutul i-a lăsat câţiva ghimpi în coastă: Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor inculpat în dosarul Microsoft, şi Elena Udrea, cu al ei fost soţ Dorin Cocoş, căruia nu-i mai ajung mâini să scrie denunţuri de unde a luat şpăgi şi cum le căra la PDL în diverse campanii. Furia Elenei Udrea i-a adus la DNA rând pe rând pe Vasile Blaga, Emil Boc, Sulfina Barbu, Anca Boagiu, Ioan Oltean, Adriean Videanu şi Gheorghe Flutur, chiar dacă doar în calitate de martori. Iar Gabriel Sandu, care a descris în clar cât a plătit şi cui pentru a obţine şi păstra funcţia de ministru, a lăsat o bombă cu ceas în curtea noului PNL: un dosar penal pentru finanţarea ilegală a campaniei electorale prezidenţiale din 2009. Chiar dacă, pâna acum, pare că nu se întâmplă nimic în acest dosar, nu înseamnă că nu se va întâmpla niciodată.

Şi, cu siguranţă, niciunul dintre liderii fostului PDL nu doarme total liniştit noaptea. Nici Traian Băsescu, chiar dacă umblă nonşalant din microfon în microfon, nu credem că poate uita ce i s-a întâmplat lui Adrian Năstase despre care instanţa a spus, cu subiect şi predicat, că a fost condamnat doar pentru că a fost beneficiarul campaniei electorale din 2004, chiar dacă nu a putut fi legat direct de organizarea "Trofeului Calităţii". Băsescu n-are cum să uite, pentru că el însuşi a spus că i se poate întâmpla oricui.

Apoi, sunt cuvinte care i-ar putea da fiori reci chiar şi lui Klaus Iohannis, după proaspăta condamnare a lui Sorin Frunzăverde la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru că şi-a folosit influenţa în campania prezidenţială din 2014, ca să aducă mai multe voturi pentru candidatul PNL. E adevărat că nu prea mulţi fiori, preşedintele bucurându-se de imunitate.

Şi, ca tabla de şah să fie completă, inclusiv jucătorii mai mici, dar esenţiali în înclinarea balanţei puterii şi, mai ales, a guvernării, sunt agăţaţi în diverse dosare.

UNPR cu o urmărire penală in rem pentru 14.000 de euro strânşi ca ajutoare pentru sinistraţii inundaţiilor din 2010, Gabriel Oprea însuşi cu ameninţarea dosarului deschis în urma morţii poliţistului din coloana sa oficială, iar Călin Popescu Tăriceanu cu o implicare rămasă deocamdată doar la nivel de zvon în mult anunţatul dosar EADS.