Cometa "Ciuri" a ajuns la periheliu joi, la ora 17.03 (ora României, n.r.), în momentul în care se afla la o distanţă de 186 de milioane de kilometri de Soare - o distanţă care o plasează între orbitele planetelor Terra şi Marte, potrivit BBC.
Cercetătorii de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA) continuă să studieze cometa pe măsură ce ea se încălzeşte şi se apropie de Soare.
"Ciuri" a lăsat în urma ei un nor mare de praf şi gaze cosmice, inclusiv un jet de particule impresionant, pe 29 iulie.
Imagini cu acea ejecţie spectaculoasă - cel mai strălucitor jet de particule fotografiate până acum de aparatele de la bordul sondei Rosetta - au fost publicate joi de ESA.
"De obicei, jeturile sunt destul de slabe în comparaţie cu nucleul şi aveam nevoie să modificăm contrastul imaginilor pentru ca ele să devină vizibile - însă acesta este mai strălucitor chiar şi decât nucleul cometei", a explicat Carsten Guettler, membru al echipei de savanţi care se ocupă de camerele de filmat Osiris de la bordul sondei, în cadrul Institutului Max Planck din Germania.
Materialele ejectate în spaţiu de comete, pe măsură ce acestea devin tot mai active în urma apropierii de Soare, alcătuiesc acel element care le este caracteristic - coada cometei -, vizibil adeseori pe cerul nocturn.
Jetul ejectat de "Ciuri" pe 29 iulie, cauzat de transformarea fragmentelor de gheaţă în vapori, a fost deosebit de strălucitor, dar scurt. Trei fotografii, efectuate la un interval de 18 minute între ele, au captat pe peliculă aceste eveniment.
O astfel de activitate tumultuoasă nu coincide întotdeauna cu periheliul, întrucât creşterea temperaturii de la nivelul scoarţei cometei este graduală.
"Creşterea fluxului solar între astăzi, mâine şi poimâine este aproape imposibil de măsurat", a spus, joi, Mark McCaughrean, consultant ştiinţific pentru ESA.
Acelaşi cercetător a asemănat periheliul cu solstiţiul de vară, care nu reprezintă cea mai fierbinte zi de vară de pe Terra.
"Pe Terra există un decalaj termal, iar acest lucru este valabil şi pe comete. Chiar dacă a atins maximul de expunere solară, cometa nu a ajuns încă la maximul ei de activitate. Nu ştim cu exactitate când va fi acel vârf de activitate. Nimeni nu a făcut acest lucru vreodată", a explicat Mark McCaughrean.
În urmă cu un an, pe 6 august 2014, sonda Rosetta a ajuns în apropiere de cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko. În lunile care au urmat, sonda spaţială europeană a rămas pe orbita cometei, efectuând diverse manevre de apropiere şi de îndepărtare, până când a ajuns la distanţa minimală de 30 de kilometri faţă de cometa "Ciuri", un corp cosmic din gheaţă, alcătuit din două bucăţi rotunde, care îi dau o formă de raţă.
În ultimele luni, însă, creşterea în intensitate a jeturilor ejectate în jurul cometei au obligat sonda Rosetta să se îndepărteze de "Ciuri".
"Ne-am retras până la o distanţă de peste 300 de kilometri. Întrucât activitatea cometei a crescut, monitorizăm în mod constant imaginile transmise de camerele de navigaţie cosmică. Iar inginerii au îndepărtat preventiv vehiculul spaţial. Activitatea cometară va continua să crească în intensitate după periheliu, aşadar, cel mai probabil, vom îndepărta sonda şi mai mult - şi, apoi, o vom apropia din nou. Probabil, până la sfârşitul anului, vom readuce sonda mai aproape, până la o distanţă de 10-30 kilometri. În acel moment, vom vedea mai bine ce s-a schimbat la suprafaţa cometei", a spus profesorul McCaughrean.
Între timp, robotul Philae, continuă să se afle pe suprafaţa cometei, dar nu mai comunică date către sonda Rosetta.
Philae, un robot-laborator, a realizat pe 12 noiembrie 2014 o premieră istorică, ajungând, la finalul unei coborâri controlate, pe nucleul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită "Ciuri", după o călătorie de 10 ani în spaţiu, la bordul sondei Rosetta. Structura sa a avut însă de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafaţa corpului ceresc, Philae s-a poziţionat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.
Totuşi, Philae a reuşit să colecteze o serie de date ştiinţifice fără precedent, despre care savanţii de la Centrul Aerospaţial din cadrul Agenţiei Spaţiale Germane (DLR) au spus că sunt "uluitoare".
Potrivit Agenţiei Spaţiale Germane (DLR), instrumentele de la bordul robotului Philae au găsit deocamdată 16 tipuri de molecule organice, inclusiv 4 care nu au fost niciodată întâlnite pe comete.
După şapte luni de hibernare, Philae s-a "trezit", pe 13 iunie. De atunci, robotul încearcă să stabilească o comunicare satisfăcătoare cu sonda Rosetta, care o însoţeşte pe "Ciuri" în periplul ei prin spaţiu, dar rămâne la o distanţă destul de mare de aceasta, pentru a nu fi atinsă de jeturile de gaze şi praf emise de cometă. Cercetătorii europeni nu ştiu cu certitudine dacă vor reuşi vreodată să restabilească o astfel de comunicare între Philae şi Rosetta.
Cercetătorii speră că eşantioanele obţinute prin forare de către robotul Philae vor oferi o serie de detalii despre felul în care planetele - şi, poate, chiar viaţa - au evoluat. Rocile şi gheaţa din care sunt alcătuite cometele conservă în interiorul lor străvechi molecule organice, la fel ca o "capsulă a timpului".
Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.
În septembrie 2016, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbuşirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment ştiinţific.
Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.
Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.
WWW.DESCOPERA.RO
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu