Prima clonă din istoria ştiinţei ar fi împlinit 19 ani

În februarie 1997, cercetătorii scoţieni au prezentat lumii prima clonă a unui mamifer adult, pe faimoasa oaie Dolly, şocând întreaga lume.

Reacţiile nu au întârziat să apară. Mulţi i-au acuzat pe oamenii de ştiinţă că “se joacă de-a Dumnezeu”, în timp ce alţii au văzut avantajele pe care le-ar putea aduce utilizarea unei astfel de tehnologii, precum repopularea unor zone cu animale aflate pe cale de dispariţie.

Oaia Dolly a fost primul mamifer clonat cu succes dintr-o celulă somatică adultă, prin procedeul de transfer nuclear. Ea s-a născut pe 5 iulie 1996 şi a avut trei mame, cu roluri diferite. Una dintre oile folosite în cadrul experimentului a furnizat ovulul, o altă oaie ADN-ul şi cea de-a treia fiind “mama surogat”.

Cercetătorii care au iniţiat acest experiment revoluţionar au fost embriologul Ian Wilmut şi biologul Keith Campbell. Ei au lucrat la acest proiect alături de colegii lor de la Universitatea din Edinburgh, Scoţia.

Prima clonă a primit numele de “Dolly”, după cântăreaţa de muzică country Dolly Parton, la sugestia unui membru al echipei care a ajutat la naşterea ei. Ideea i-a venit aflând că oaia a fost clonată dintr-o celulă mamară, Parton fiind cunoscută pentru bustul său generos, scriu cei de la Descoperă.

Oamenii de ştiinţă au aşteptat şapte luni înainte să facă public rezultatul experimentului lor, considerat a fi una dintre cele mai mari descoperiri ale deceniului. Dolly a trăit întreaga viaţă la Institutul Roslin din Midlothian.

Ea a fost împerecheată cu un berbec numit David şi a fătat şase miei. Dolly a fătat prima oară în aprilie 1998, primului ei miel fiind botezat Bonny. Un an mai târziu a fătat gemenii Sally şi Rosie, iar în 2000 tripleţii Lucy, Darcy şi Cotton.

În 2001, prima oaie clonată a fost diagnosticată cu o formă de artrită. Ea a fost tratată cu medicamente antiinflamatorii, dar, la vârsta de şase ani, a fost eutanasiată, după ce s-a descoperit că suferea şi de cancer pulmonar. Ulterior, Dolly a fost împăiată. Oaia este expusă şi astăzi la Muzeul Regal al Scoţiei.

Experimentul scoţienilor a deschis o nouă cale în lumea oamenilor de ştiinţă. De atunci, au fost clonate numeroase specii de animale, atât domestice, cât şi sălbatice. Printre acestea s-au numărat capre, căprioare şi un câine. În ciuda temerilor apărute în urma anunţului primei clonări încununate de succes, clonarea umană nu se află, 19 ani mai târziu, mai aproape de a deveni o realitate.

Andrada Bonea
www.playtech.ro