Europa de Est spune emigranţilor ilegali: staţi la voi acasă!

Motivul pentru care reiau imediat, după ultimul editorial de săptămîna trecută, tema migraţiei ilegale din Africa şi Orientul Mijlociu către Europa, este unul exploziv: numărul uriaş al celor care forţează frontierele europene iese rapid din toate proporţiile, s-a ridicat în Grecia şi Italia la peste 60.000 de persoane, alte zeci de mii asediază graniţele est-europene, iar soluţia discutată la Bruxelles – distribuirea proporţională a celor ajunşi în cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene – a primit refuzul mînios al unor ţări din Est, ca Ungaria şi Lituania. Această stare de lucruri riscă să devină tema politică Nr. 1 a anului 2015, cu consecinţele cele mai serioase asupra evoluţiei politice şi sociale a Uniunii Europene, în anii următori.

Este evident că drama celor din Eritreea, care îşi riscă viaţa pentru a trece Mediterana în ambarcaţiuni improvizate, sau din Siria, care înfruntă distanţe uriaşe şi autorităţi şi frontiere ostile, pentru a ajunge dincolo de Sofia şi Belgrad, că drama lor, repet, se transferă, în aceste zile, şi devine drama populaţiei şi guvernelor din ţările potenţial azilante, care REFUZĂ să-i primească, înspăimîntate că se vor scufunda sub acest val uriaş de străini, şi sînt decise să facă totul pentru a scăpa de ei. Despre zidul de 4 metri pe care ungurii vor să-l ridice la frontiera cu Serbia am amintit. Guvernul lui Viktor Orban a respins, în bloc, toate acuzaţiile de xenofobie şi discriminări, venite de la Londra, sau Geneva (ONU) şi a refuzat, pur şi simplu, să discute, sau să dea vreun pas înapoi. Între timp, sentimentul anti-migraţionist se răspîndeşte cu repeziciune în alte părţi din centrul şi estul Europei. Republica Cehia, Polonia şi Slovacia au respins şi ele planul de instalare, pe bază de cote, a emigranţilor ilegali pe teritoriul lor. În acelaşi timp, un val de anti-islamism se ridică în Cehia, un grup intitulat „Nu vrem Islam în Republica Cehă” a pus pe Facebook o petiţie semnată de 145.000 de cetăţeni cehi, care se opun integrării refugiaţilor. Petiţia a fost prezentată de către autorii ei şi în Parlamenul ceh, acolo aceştia au făcut comentarii rasiste şi xenofobe. Dar nu numai la Praga, ci pretutindeni în Europa de Est opinia publică, o parte din mass-media şi diferite grupuri iau poziţie deschisă şi cer măsuri energice pentru remedierea situaţiei. Opiniile exprimate sînt toate, în aceste sensuri, elocvente. Se spune deschis că fiecare ţară europeană are dreptul să-şi apere frontierele împotriva unor emigranţi ilegali, că ei ar trebui deportaţi înapoi în lumea arabă, sau în Africa. Se aud voci îndrăzneţe, care spun că Europa ar trebui să înceteze orice formă de colaborare economică sau asistenţă pentru guvernele din ţările de origine ale emigranţilor ilegali, guverne care, incapabile să asigure normalitatea socială, mersul satisfăcător al economiei etc. În acele locuri, încurajează tacit propria populaţie să invadeze, literalmente, alte ţări. Alţi europeni se întreabă de ce emigranţii sirieni, irakieni sau kurzi vin în Europa şi nu rămîn la ei acasă, în Orientul Mijolociu, de ce nu merg în ţări arabe, ca Arabia Saudită, Qatar, Oman sau Kuwait, mult mai bogate decît Ungaria, Slovacia, Bulgaria, sau Serbia? Unii atrag atenţia asupra pericolului reprezentat de ciocnirea culturală, civilizaţională ce va urma, dacă aceşti indivizi vor fi acceptaţi în Europa. Emigranţii ilegali sînt, de asemenea, suspectaţi că, odată cu ei, vor aduce aici şi viitori terorişti, aşa cum s-a dovedit recent, cînd mii de islamici europeni din a doua generaţie s-au întors în Siria şi Irak şi s-au alăturat lui ISIS. În sfîrşit, se afirmă, răspicat, că nimeni nu poate fi forţat, de nici un Bruxelles, de nimeni altcineva, să-i accepte pe cei care au năvălit în ţările lor sub un motiv sau altul. Spun asta, şi au dreptate.

RADU TOMA
TRICOLORUL