Cărţile primilor doi vor fi arse în pieţele publice, deoarece nu corespundeau practicilor şi învăţăturilor religioase din acea vreme şi puneau sub semnul întrebării autoritatea Bisericii. De la arderea cărţilor, reprezentanţii Bisericii Catolice din Paris trec uşor la susţinerea condamării unui celebru umanist al vremii, Etienne Dolet, care-i ars de viu în piaţa Maubert din Paris, pentru a da un exemplu celor care ar vrea să treacă la susţinerea noilor învăţături religioase. Cu toate acestea, în Franţa, Biserica Protestantă ia avînt, iar în 1559 chiar ţine un prim sinod în capitala Franţei. Aristocraţia franceză începe să se împartă între susţinătorii catolicismului şi cei ai protestantismului. În plus, în 1569 încep confruntările sîngeroase între susţinătorii celor două curente creştine. Caterina de Medici, mama regelui Carol al IX-lea al Franţei, este cea care are o influenţă hotărîtoare asupra monarhului şi care îl îndeamnă să ia decizia de a lăsa tabăra catolicilor să-i înlăture pe liderii protestanţi din Paris.
Astfel, în urma intrigilor acesteia şi al unor presupuse planuri criminale ale amiralului Gaspard de Coligny, Carol al IX-lea acceptă trecerea la represalii. Numeroşi protestanţi de vază se aflau chiar în Paris. Aceştia participau la nunta liderului lor, Henric de Navarra, cu sora regelui, Margareta. Cifre exacte ale hughenoţilor ucişi nu există, însă s-a vorbit de 3.000 de protestanţi omorîţi în mod brutal, iar în întreaga ţară, în următoarele zile, ajungîndu-se la aproape 70.000.
TRICOLORUL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu