„ATENŢIA” PRIMITĂ DE IOAN MIHAI PACEPA PENTRU VÎNZAREA SAŞILOR ÎN GERMANIA: O MAŞINĂ FORD TAURUS

Un document secret al fostei Securităţi a declasificat în 2011, arată că fostului general DIE, Ioan Mihai Pacepa, i-a fost repartizat un automobil Ford, rezultat în urma negocierilor confidenţiale dintre România şi Germania pentru acordarea, contra cost, de vize pentru şasii care doreau să emigreze. „Gîndul“ descrie pe larg ceea ce istoricii au denumit Operaţiunea Recuperarea cum Statul Român a vîndut statului german vize pentru etnicii din Transilvania care doreau să părăsească iadul comunist. Potrivit documentelor de pe urma acestei operaţiuni o serie de ofiţeri de Securitate sau ofiţeri ai serviciului secret extern au beneficiat de diverse foloase materiale.

Ce a însemnat Operaţiunea Recuperarea

În perioada comunistă, statul german a plătit zeci de milioane de mărci pentru ca saşii din Transilvania să primească vizele cu care puteau ieşi din România comunistă. Între 250.000 şi 400.000 de şasi ar fi beneficiat de vizele contra cost plătite de statul german. Cît a cîştigat Securitatea în total din acestă afacere, este greu de estimat. În 2011, un grup de cercetători CNSAS a publicat o arhivă extinsă cu documente care probează că „vînzarea” saşilor era o operaţiune controlată de Securitate şi de DIE.

Anual sau chiar de mai multe ori pe an, un reprezentant al Statului Român, în general un angajat al Securităţii sau un agent al DIE, negocia tarifele pentru care Germania răscumpăra etnicii germani. În afară de bani, securiştii solicitau nemţilor şi diverse bunuri de lux sau aparatură electronică. În martie 1969, a avut loc o astfel de negociere. De la negociatorul german, Securitatea a obţinut contra unui număr de vize 5 autoturisme. O notă a Consiliului Securităţii Statului arată că unul dintre autovehiculele obţinute de la nemţi a fost repartizat generalului Ioan Mihai Pacepa.

Redăm mai jos raportul:

„La ultima întîlnire avută cu „Edward” au fost obţinute de la acesta 5 autoturisme, fără plată, a căror livrare se va face eşalonat în următoarele luni. Atoturismele obţinute sînt:

- 2 buc. Mercedes 230 (DGIE, CC al PCR)

- 2 buc. Ford Taurus (CC al PCR)

- 1 buc. BMW 2000 (DGIE)

Supunîndu-vă spre aprobare acest aranjament, vă propunem să aprobaţi ca, la primirea lor, autoturismele să fie repartizate astfel:

- Cele două Mercedes 230 al căror interior va fi utilat deosebit să fie predate DGSI la dispoziţia conducerii CSS

- Cele două FORD TAURUS să fie repartizate generalului mr. Pacepa şi colonelului Marcu Gh., avînd în vedere acţiunile operative permanente pe care le au cu cetăţenii străini” (sursa: Acţiunea Recuperarea, Securitatea şi emigrarea germanilor din România, Florica Dobre, Florian Banu, Luminiţa Banu, Laura Stancu, 2011, CNSAS). În perioada 23-29 iulie 1978, Ioan Mihai Pacepa a avut o misiune în Republica Federală Germania, unde, în momentul în care a ajuns, a solicitat autorităţilor azil politic în Statele Unite. La 3 august 1978, în „Herald Tribune” a apărut un articol în care se preciza că Pacepa a dezertat şi că a cerut azil în SUA.

Între timp, în România a început judecarea în lipsă a fostului şef al Securităţii, iar în 17 august 1978 Secţia Militară a Tribunalului Suprem l-a condamnat pe Ioan Mihai Pacepa de trădare prin ajutarea unor puteri străine, transmiterea unor secrete de stat, dezertare şi pentru refuzul de a se înapoia în ţară. Magistraţii au hotărît atunci condamnarea la moarte a ofiţerului, degradarea militară şi confiscarea tuturor bunurilor acestuia. Sentinţa Tribunalului Suprem a fost dată la trei săptămîni după ce fostul şef al Securităţii a fugit din ţară.

În 1997, Pacepa a fost reabilitat de instanţele din România. Recent, Heinz Günther Hüsch, fost parlamentar în Bundestag şi cel care timp de 21 de ani a fost negociator secret al Germaniei în cadrul operaţiunii Recuperarea, a participat în România la o dezbatare pe această temă. El a povestit că o vreme a fost bănuit inclusiv de securiştii români că l-ar fi ajutat pe Pacepa în parcursul său dinspre România spre SUA via Germania. Dr. Hüsch a precizat că această supoziţie s-a datorat faptului că el a purtat negocieri la un hotel în care a stat şi Pacepa, după ce a fugit din România, fapt ce era cunoscut de Securitate şi de aici şi bănuielile asupra lui.

În schimb, fostul negociator spune că s-ar putea să-l fi întîlnit o dată pe Pacepa, dar nu a avut o discuţie cu el, în care fostul spion să se fi identificat. „Pe Pacepa este posibil să-l fi întîlnit o dată, dar nu sînt sigur. În urma negocierilor, am donat autoutilitare pentru pompieri după cutremurul din 1977. De asemenea, am donat şi scări pentru pompieri. Partea română ne spunea că nu au nevoie de aceste scări. Eu nu am aprobat furnizarea de tehnică de ascultare. După această donaţie, am avut o cină cu mai multă lume. Cineva m-a întrebat: Voi vreţi nemţii din Transilvania? Am presupus că ştia despre acestă operaţiune. Ar putea să fi fost el. Nu sînt sigur. Pare să fie un personaj complex, poate şi-a redactat şi propria confesiune”, a declarat Hüsch.

BIRO ATTILA
TRICOLORUL