În lucrarea sa intitulată „Napoleon“, Herbert Fisher a afirmat: „Nimeni nu a trezit în întreaga istorie emoţii atît de opuse şi de intense şi nu a stîrnit în asemenea mod admiraţia, frica şi ura oamenilor.” În anul 1786, Napoleon era sublocotenent la Paris, locul unde bancherii şi-au concentrat toate eforturile prin activitatea celor mai importante loje francmasonice. El era prieten cu Robespierre, adept înflăcărat al francmasoneriei. Acelaşi Fischer afirmă că: „în anul 1790, Bonaparte a reuşit să-şi asigure postul al doilea în conducerea unui batalion. Pentru aceasta el a fost judecat de contemporani ca fiind lipsit de scrupule.” „Augustine Robespierre, fratele mai mic al teribilului dictator, l-a cunoscut pe Napoleon la Toulon în 1793. Este de necontestat faptul că l-a contactat în intimitate, avînd toate aparenţele de caldă prietenie cu Augustine, care avea să devină la fel de nemilos ca şi fratele său mai mare.” (Charles Macfarlane, „The Life of Napoleon Bonaparte“, p. 28) Reputaţia de nemilos l-a ajutat pe Napoleon să fie mai tîrziu alesul lui Amschel. Mulţi scriitori îl numesc pe Troţki un alt Napoleon. Pentru crimele sale, Troţki a fost numit mason de gradul 33. Cruzimea lui Napoleon l-a făcut un idol masonic. „Bonaparte era prea dibaci ca să nu îşi ascundă scopurile şi faptele. Dar mi-a spus destul pentru a mă face să îmi dau seama că destinul Franţei se afla în mîinile sale.”(Fouche, P-51) Un om care s-a născut sărac şi care nu are nici o descendenţă demnă de remarcat a ajuns stăpînul lumii înainte de a împlini 35 de ani şi şi-a încheiat cariera înainte de 46.” (Sidney Dark, How Great Was Napoleon) Căsătoria sa cu Josephina, amanta lui Barras, a fost aranjată de Barras pentru a scăpa elegant de ea. În schimb, Napoleon a primit comanda armatei franceze din Italia, care a fost pusă mai mult pe jaf decît pe luptă. În acea perioadă, toţi francmasonii din Italia i-au susţinut pe invadatorii francezi.
„Misterul” rapidei lui decăderi constă în faptul că Napoleon şi-a dat seama cît de dăunătoare este dominaţia bancherilor şi a devenit un om de stat care a început să li se opună. (Sfîrşit)
CHEREP SPIRIDOVICH
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu