Ce avere are deputatul Ion Ochi, acuzat de DNA de luare de mită şi abuz în serviciu

Deputatul Ion Ochi, în cazul căruia DNA cere Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, are, potrivit declaraţiei sale de avere, peste 200 de hectare de teren, un apartament în Braşov şi a acordat împrumuturi de peste 1,3 milioane de lei societăţii la care este acţionar, scrie Mediafax.
Conform declaraţiei de avere din iunie 2014, deputatul PSD de Braşov Ion Ochi are două terenuri agricole la Braşov şi Prejmer, în suprafaţă de 18, respectiv 28 de hectare, cumpărate în perioada 2011-2005, precum şi o pădure la Malnaş (Covasna), în suprafaţă de 52 de hectare, cumpărată în anul 2005.

De asemenea, deputatul PSD menţionează în declaraţia de avere, la rubrica "alte categorii de terenuri", alte două terenuri - unul cu o suprafaţă de 120 de hectare, la Malnaş, iar celălalt de 12 hectare, la Braşov.
Ioan Ochi are şi un apartament de 80 de metri pătraţi la Braşov. El mai menţionează în declaraţia de avere şi bijuterii în valoare de 8.000 de euro, dobândite în perioada 1990-2005.
Deputatul PSD mai scrie în declaraţia de avere şi faptul că a acordat un împrumut de peste 1,32 de milioane de lei SC Exploconstruct Covasna, firmă de construcţii la care, de altfel, este acţionar. El deţine la această societate peste 20.000 de părţi sociale, cu o valoare de 200.100 de lei.
În anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere, deputatul PSD a încasat de la Camera Deputaţilor 58.908 de lei. De asemenea, el a încasat şi subvenţii de 19.000 de lei de la APIA Covasna, precum şi suma de 9.700 de lei din arendă.

Războiul din Ucraina s-a apropiat de frontiera cu R. Moldova. Chişinăul vrea tehnologie să construiască o bază militară

Republica Moldova plănuieşte să achiziţioneze tehnologie în domeniul Apărării şi să creeze o nouă bază militară, iar noul Guvern de Chişinău speră să obţină ajutor de la parteneri, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.

Autorităţile moldovene plănuiesc o modernizare radicală a forţelor armate, a anunţat noul ministru al Apărării Viorel Cibotaru. El aşteaptă asistenţă externă în acest efort. Într-un interviu pentru un post de televiziune Cibotaru şi-a exprimat speranţa că, în lumina situaţiei geopolitice complicate provocate de războiul civil care devastează Ucraina vecină, partenerii ţării sale vor fi interesaţi de o eficientizare a armatei moldovene.

În opinia ministrului, este necesar ca militarii să poată interveni în mod operativ în situaţii de urgenţă.

El a făcut acest anunţ într-o perioadă în care bugerul alocat armatei reprezintă 0,3% din PIB şi abia ajunge pentru hrana şi cazarea militarilor.

Chişinăul a prezentat recent sugestii în vederea unei iniţiative NATO care ar putea să conducă la o îmbunătăţire a Apărării, în contextul în care războiul civil din Ucraina s-a apropiat de frontiera cu Republica Moldova.

"Dorim ca Republica Moldova să participe la o soluţionare a problemelor provocate de situaţia geopolitică actuală", a declarat Cibotaru, referindu-se la formarea militarilor şi asistenţă tehnică.

Ministrul a anunţat totodată că, până în 2018, urmează să fie construită o nouă bază militară, care va "arăta complet diferit faţă de vechile barăci sovietice" rămase în această fostă republică sovietică de pe vremea URSS.

"Ţara are nevoie în special de artilerie", a precizat el.

Cibotaru argumentează, de asemenea, că ameninţările reprezentate de conflictul armat din Ucraina au făcut necesară o nouă dezbatere politică despre actualul statut neutru al Republicii Moldova.

Vladimir Putin, despre cele mai grele momente din timpul preşedinţiei: "Două atacuri teroriste oribile"

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că cele mai grele momente din timpul mandatelor sale au fost crizele ostaticilor din Beslan şi de la un teatru din Moscova, informează site-ul agenţiei Sputnik.

"Două atacuri teroriste oribile" au fost cele mai dificile momente. "Atacul de la şcoala din Beslan şi de la Teatrul Dubrovka din Moscova", a spus Putin într-un film documentar care va fi difuzat duminică.

Documentarul, intitulat "Preşedintele" şi realizat de jurnalistul rus Vladimir Soloviov, este dedicat celei de-a 15-a aniversări de la începerea primului mandat de preşedinte al lui Vladimir Putin.

"În mod evident, au fost responsabilităţi foarte mari. Am decis de unul singur că nu era altă opţiune decât să intervenim", a explicat Putin.

Cel puţin 130 de ostatici şi 40 de terorişti au murit într-un atac revendicat de insurgenţii ceceni asupra Teatrului Dubrovka din Moscova, în octombrie 2002. Atacatorii cereau retragerea trupelor ruse din Cecenia. Asediul asupra unei şcoli din oraşul rus Beslan, în septembrie 2004, s-a soldat cu 385 de morţi, jumătate copii. Teroriştii cereau recunoaşterea Ceceniei ca stat independent.

DNA cere arestarea pentru încă un deputat. Ion Ochi, acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu

DNA cere încuviinţarea arestării preventive a deputatului PSD Ion Ochi. Deputatul este acuzat că lua mită pentru contracte, în perioada în care a ocupat funcţia de vicepreşedinte al CJ Braşov.

Acesta este acuzat de luare de mită şi de abuz în serviciu.

Potrivit procurorilor anticorupţie, în a doua jumătate a anului 2011, Ion Ochi, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, a convenit cu omul de afaceri Cristian Dorin Nica, inculpat şi el în acest dosar, ca firma acestuia din urmă, să execute lucrări de reparaţii ale drumului judeţean DJ 112D, între localităţile Prejmer şi Lunca Câlnicului.

Astfel, parlamentarul a urmărit să obţină foloase materiale necuvenite, precum şi capital electoral pentru alegerile parlamentare care urmau să se desfăşoare în toamna anului 2012, alegeri în urma cărora a şi devenit deputat.

Elena Udrea, audiată de procurorii DNA

Elena Udrea a fost adusă în această dimineaţă la DNA cu duba, pentru noi audieri. Aceasta se află în arest preventiv în dosarul Gala Bute.

Mandatul de arestare emis pe numele Elenei Udrea expiră în acest week-end, iar anchetatorii pot cere prelungirea mandatului.

Lui Udrea i-a fost respinsă săptămâna trecută contestaţia privind înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai uşoară.

Sâmbătă i-ar expira mandatul de arestare preventivă, adică prelungirea cerută şi obţinută de procurorii DNA în dosarul Gala Bute.

SCANDAL în Senat, pe hotărârea cerută de CCR în cazul votului dat lui Şova. Tăriceanu trimite documentul la Monitorul Oficial

A fost scandal în plenul Senatului pe hotărârea cerută de Curtea Constituţională în cazul votului dat senatorului Dan Şova.

Plenul a respins proiectul de hotărâre prin care se constată că nu au fost întrunite condiţiile pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul Şova.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost nevoit să semneze o hotărâre şi să o trimită la Monitorul Oficial.

Scandalul a început după ce membrii Biroului Permanent au hotărât să se voteze în Plenul Senatului un proiect de hotărâre care să ateste rezultatul votului din 25 martie în cazul lui Dan Şova.

Membrii Opoziţiei au transformat dezbaterea într-un haos şi l-au acuzat pe Tăriceanu că refuză să-şi asume responsabilitatea.

Premierul Victor Ponta susţine că Senatul nu mai are nicio problemă din punct de vedere constituţional în cazul votului pentru ridicarea imunităţii.

La finalul şedinţei de plen, senatorii au votat împotriva hotărârii în cazul Şova cu 68 de voturi împotrivă, 43 de abţineri şi 2 voturi pentru. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost nevoit să semneze o hotărâre de constatare a votului din 25 martie şi să o trimită la Monitorul Oficial.

Vremuri grele pentru ONG-uri

Aproape pretutindeni, în Europa de Est, Asia, Africa, Orientul Mijlociu, sau în America de Sud, aşa-zisele organizaţii neguvernamentale – din punctul de vedere al legii nişte entităţi non-profit şi aparţinînd societăţii civile – se află sub asediul puternic al autorităţilor, legii, mass-mediei şi al unor grupuri de cetăţeni sau indivizi nemulţumiţi de activităţile lor publice, mai ales cele susţinute cu donaţii externe, adeseori suspecte. „Aici, la noi, nu avem de-a face cu membri ai societăţii civile, ci cu activişti politici plătiţi, care încearcă să ajute şi să promoveze interese străine în ţara noastră”, spunea, vara trecută, prim-ministrul maghiar Viktor Orban, într-o cuvîntare de pomină, cînd a promis să facă din Ungaria o ţară „iliberală”, adică altfel decît ţările europene occidentale. Declaraţia menţionată a fost, de fapt, continuarea unor atacuri mai vechi împotriva unor ONG-uri ce primiseră, anterior, sume consistente, ca „donaţii”, de la guvernul norvegian, în cadrul unui program de finanţare întins pe 20 de ani şi urmărind să contribuie la întărirea societăţii civile ungare, respectiv organizaţii ale ţiganilor, femeilor maltratate şi ale lesbienelor.

În septembrie trecut, au avut loc descinderi şi controale ale poliţiei la sediile altor ONG-uri din Budapesta. La sud, peste Mediterana, în Egipt, organizaţiile non-guvernamentale urmează să aibă nevoie de aprobări guvernamentale, pentru a putea primi bani din afară, Ungaria şi Egiptul sînt numai două locuri într-un conflict în curs de escaladare, iscat de două guverne cu intenţia de a controla grupurile care promovează viziuni liberale despre democraţie şi încearcă să lanseze dezbateri publice în aceste direcţii. În ultimii 2 ani, Azerbaijanul, Mexic, Pakistan, Rusia, Sudanul şi Venezuela au adoptat legi obstrucţioniste privind finanţarea externă a ONG-urilor din aceste ţări, alte state plănuiesc să facă la fel, inclusive Malaysia, Egiptul, Nigeria şi Bangladesh. Cele mai afectate sînt organizaţiile implicate în promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, dar şi cele din sănătatea publică. Este cunoscut faptul că, în anii imediat de după prăbuşirea comunismului şi încheierea războiului rece, multe guverne au acceptat bucuroase bani pentru ONG-uri, pentru a putea cîştiga, astfel, favorurile Americii şi ale aliaţilor ei. Dar, rolul jucat, apoi, de ONG-uri în 2004, în „revoluţia portocalie” din Ucraina, incluzînd acele organizaţii finanţate de „Societatea Deschisă” şi deocheată a miliardarului american George Sörös, a dus la o schimbare puternică de percepţie a lucrurilor, şi de atitudine. Anul următor, în 2005, preşedintele rus Vladimir Putin a declarant că „organizaţiile publice” nu pot primi finanţare din exterior, iar, în 2012, ONG-urile din Rusia care căpătau bani din afară şi erau angajate în „activităţi politice” trebuiau să se înregistreze ca „agenţi străini”, ceva care, s-o spunem pe cea dreaptă, sună a spionaj. Şi, păstrînd proporţiile, seamănă întrucîtva cu „Spaima Roşie” din America primilor ani ai războiului rece (1947-1957), cu Actul pentru cercetarea activităţilor anti-americane şi vînătoarea de vrăjitoare” comuniste, a senatorului Joseph McCarthy, cu mai vechea Lege Smith, din 1940, privind înregistrarea obligatorie a străinilor aflaţi în SUA, cu legea McCarran, din 1950 privind securitatea internă etc., desigur toate posibile surse de „inspiraţie” pentru cei care, astăzi, pe drept sau pe mai puţin drept, scrutează atent banii veniţi de la „sponsori” externi şi activităţile ONG-urilor. De altfel, suspiciunile privind finanţările externe ale ONG-urilor nu sînt nici noi, şi nici limitate la ţări neconvertite încă pe deplin la democraţia occidentală. Recent, New York Times a publicat o listă cu donaţii făcute de guverne străine unor grupuri neguvernamentale de reflecţie (şi de influenţă) de la Washington, iar India, o ţară care stă foarte bine la capitolul democraţie, menţine din 1976 o lege care cere aprobarea guvernului pentru finanţarea din exterior a ONG-urilor – actualul prim-ministru naţionalist, Narendra Modi, chiar se gîndeşte să o mai înăsprească, puţin. În ultimii 2 ani, USAID, agenţia guvernamentală a SUA pentru dezvoltare internaţională, a fost dată afară din Rusia şi Bolivia, numărul ONG-urilor cu profil politic din Uzbekistan a scăzut în ultimul deceniu aproape de extincţie, iar în Etiopia organizaţiile non-profit nu pot deţine mai mult de 10% din fondurile lor, din finanţări externe. Experţii spun că vremurile grele s-au prăvălit pentru ONG-urile specializate în democratizare şi acţiuni politice încă din vremea şi din pricina erorilor de politică externă făcute de fosta administraţie americană George Bush jr. (2000-2008), văzută ca un fel de jandarm internaţional, gata în orice clipă „să-şi arate muşchii”, în orice colţ al lumii. Astăzi, percepţia în lumea euro-atlantică este că democraţia şi libertăţile individuale, aşa cum sînt ele concepute de către occidentali, se află într-un reflux crescînd, pretutindeni dincolo de frontierele lor.

RADU TOMA
TRICOLORUL

Partidele anti-NATO au câştigat alegerile din Finlanda. Premierul îşi recunoaşte înfrângerea

Potrivit rezultatului alegerilor generale desfăşurate ieri în Finlanda, actualul premier al ţării, Alexander Stubb (foto), a câştigat doar 18,2% din sufragii. Partidul de Coaliţie Naţională pe care acesta îl conduce a fost cea de-a treia opţiune a celor care au votat.

Partidul de Centru, cu opinii profund anti-NATO, a câştigat scrutinul cu 21,1%, obţinând astfel 49 de locuri în Parlamentul de la Helsinki.
Juha Sipila, liderul acestei formaţiuni, a declarat că rezultatul final al alegerilor va permite o posibilă coaliţie politică.

Cel mai probabil partener al viitoarei coaliţii de conducere a ţării pare să fie Partidul Naţionalist Finlandez, care a obţinut 17,6% din sufragii şi care de asemenea se opune iniţiativelor NATO.

O a doua opţiune ar fi Partidul Social Democrat, care a câştigat 16,5% din voturile finlandezilor. De notat că peste 90% dintre membrii acestui partid se declară şi ei împotriva Alianţei Nord-Atlantice.

Ecologiştii, Partidul de Stânga, Partidul Minorităţii Suedeze şi Creştin-Democraţii pot fi şi ei luaţi în considerare în formarea noului guvern de la Helsinki.

Finlanda este ţara scandinavă, care alături de Suedia, au ales până în prezent politica neafilierii la blocurile militare.

Proteste de amploare în Ungaria împotriva corupţiei Guvernului Orban: "A eşuat nu doar moral, ci şi politic"

Mii de persoane au demonstrat duminică după-amiaza atât în centrul Budapestei, cât şi în ţară, denunţând "corupţia de la nivelul Guvernului" condus de populistul Vikor Orban, scrie MTI.
 
Demonstraţia a început la Palatul Eiffel, lângă Gara Nyugati şi a fost organizată de către organizaţii ale societăţii civile, susţinute de partide de opoziţie.

Printre cei care au luat cuvântul s-a aflat şi avocatul Tamas Lattmann, iniţiatorul unui proiect de referendum cu 19 întrebări privind "demontarea Guvernului". El a salutat drept cea mai importantă realizare din ultima lună aprobarea de către Comisia Electorală naţională a organizării unui referendum privind declararea averilor nu doar de către politicieni, ci şi de membrii familiilor acestora, în anumite condiţii. Lattmann a anunţat că s-a adresat Kuriei (Curtea Supremă) cu privire la problemele pe care Comisia le-a respins.
   
Steaguri şi însemne ale mai multor partide de opoziţie şi organizatori - Egyutt (Împreună), DK MoMa şi Solidaritatea - au fost purtate de către participanţii la demonstraţie.
   
Protestatarii au defilat până la sediul Băncii centrale. Un jurnalist, Marton Kozak, a apreciat, în faţa sediului băncii, că "regimul lui Viktor Orban nu are nevoie să fie expus, odată ce toată lumea îl cunoaşte bine". El a denunţat unul dintre "pilonii" regimului, şi anume "reprimarea presei libere", avertizând totodată cu privire la radicalizarea Jobbik (extremă dreapta).
   
Un student, Marek Bertram, a spus că "guvernarea Ungariei, astăzi, nu înseamnă nimic altceva decât taparea fondurilor UE", că Fidesz (centru-dreapta, la putere) "a eşuat să se ridice la nivelul propriilor legi" şi că "Guvernul a eşuat nu doar moral, ci şi politic".
 
Demonstraţii antiguvernamentale au avut loc, de asemenea, în mai multe oraşe din Ungaria, între care Miskolc, Gyor, Pecs, Debrecen, Bekescsaba, Tatabanya, Szekesfehervar, Szekszard, Kecskemet, Nyiregyhaza, Szombathely, Szolnok, Eger, Szeged şi Kaposvar.
   
Vicepreşedintele socialist Zoltan Gogos a declarat, la Szolnok (centru), că este necesar ca fiecare persoană publică să fie investigată în legătură cu creşterea averii personale.
   
Un purtător de cuvânt al DK, Zsolt Greczy le-a spus protestatarilor, la Miskolc (nord-est), că partidul său cere alegeri anticipate şi va pregăti un program, până în primăvara următoare, care să scoată ţara din situaţia în care se află.
   
Liderul Egyutt Viktor Szigetvari a îndemnat, la Gyor (nord-vest), ca până la alegerile din 2018 partidele de opoziţie să formeze o alianţă care să înfrângă  Fidesz.
   
Un expert în lupta împotriva corupţiei din cadrul LMP, Akos Hadhazy, a spus că fenomenul corupţiei nu poate fi eliminat, dar a subliniat că sunt necesare legi care să-l limiteze.
 
Grupul parlamentar al Fidesz a apreciat, citat într-un comunicat, că lupta împotriva corupţiei este necesar să înceapă în cadrul opoziţiei de stânga. Stânga este condusă de către aceeaşi oameni care au fost implicaţi în cele mai corupte guverne din toate timpurile, a replicat puterea.
 
Protestele de duminică au fost organizate de aceleaşi persoane care s-au acuzat între ele de corupţie, a replicat grupul Fidesz, citându-l pe liderul DK Ferenc Gyurcsany care a afirmat că i-a părăsit pe socialişti din cauza corupţiei din partid.

Franţa şi Rusia negociază "o soluţie de ieşire din criza" navelor Mistral

Franţa şi Rusia caută împreună "o soluţie de ieşire din criza" cu privire la vânzarea celor două portelicoptere de tip Mistral către Moscova, a declarat François Hollande duminică într-un interviu pentru Canal+, relatează Le Figaro în pagina electronică, conform Mediafax.
Preşedintele francez urmează să îl întâlnească pe omologul său rus Vladimir Putin vineri, la Erevan, în cadrul ceremoniilor de comemorare a genocidului armean.
Subiectul "face în continuare obiectul discuţiilor", a precizat preşedintele francez.
"Purtăm negocieri. Este necesar să găsim o soluţie de ieşire din criză", a subliniat el.
Franţa a suspendat anul trecut, pe o perioadă nedeterminată, livrarea primului dintre cele două bastimente de proiecţie şi comandament (BPC) de tip Mistral comandate de Moscova în 2011, printr-un contract în valoare de 1,2 miliarde de euro, din cauza rolului Rusiei în războiul din Ucraina.
Refuzul Franţei de a onora contractul de livrare a navelor Mistral nu are niciun efect asupra capacităţilor ruse de apărare, a dat asigurări Putin joi, în sesiunea anuală de comunicare cu publicul. El s-a declarat încrezător că Franţa va returna fondurile virate în cadrul contractului eşuat Mistral, dând asigurări că Moscova nu va insista să primească penalităţi sau amenzi.

DNA dă ULTIMATUM Senatului în cazul Şova

DNA dă ultimatum Senatului. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere Senatului să trimită până pe 24 aprilie documentele cerute în cazul Şova şi al altor senatori din perioada 2012-2014.

În caz contrar, Senatul va fi acuzat de obstrucţionarea justiţiei.

Săptămâna trecută, DNA i-a trimis şefului Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, o scrisoare în care cere să i se pună la dispoziţie toate documentele privind urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a senatorilor în funcţie, din perioada 2014 şi 2015.

Săptămâna trecută, Tăriceanu spunea că va trimite documentele cerute în cazul Şova, dar numai atunci când va exista o solicitare oficială în acest sens şi făcută de Ministerul Justiţiei.

DNA solicită ca aceste înscrisuri să fie predate "în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 22 aprilie".

"Refuzul de punere la dispoziţia DNA a înscrisurilor arătate mai sus constituţie infracţiune de obstrucţionare a justiţiei prevăzută de art. 271 alin. 1) lit. b) Codul penal", se menţionează în documentul transmis Senatului.

"Cererea de predare de înscrisuri adresată preşedintelui Senatului de către procurorii DNA se întemeiază pe dispoziţiile art. 170 alin 1 Cod Procedură Penală, potrivit căruia <în cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni şi sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune persoanei fizice sau juridice în posesia căreia se află să le prezinte şi să le predea, sub luare de dovadă>", arată luni DNA, într-un comunicat de presă.

Dan Şova se plânge de tergiversarea dosarului său

Şova este urmărit penal, din august 2014, pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma "Şova şi Asociaţii" a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

CE PREVEDE CODUL PENAL PRIVIND OBSTRUCŢIONAREA JUSTIŢIEI

Art. 271 - Obstrucţionarea justiţiei
(1) Persoana care, fiind avertizată asupra consecinţelor faptei sale:
a) împiedică, fără drept, organul de urmărire sau instanţa să efectueze, în condiţiile legii, un act procedural;
b) refuză să pună la dispoziţia organului de urmărire penală, instanţei sau judecătorului sindic, în tot sau în parte, datele, informaţiile, înscrisurile sau bunurile deţinute, care i-au fost solicitate în mod explicit, în condiţiile legii, în vederea soluţionării unei cauze, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanei urmărite sau judecate pentru infracţiunea care formează obiectul procesului penal.
Sursa: Codul Penal

Liderii PNL, după consultările de la Cotroceni: Susţinem votul deschis, la vedere, în cazul solicitărilor privind palamentarii penali

Liberalii cer simplificarea votului în Parlament în ceea ce priveşte aleşii penali. Anunţul a fost făcută de prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban, la finalul consultărilor cu preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

"Am reliefat clar poziţia constantă a PNL de susţinere a solicitărilor înaintate de Justiţie, de votare a lor prin vot deschis. Susţinem proiectul de lege prin care dorim simplificarea procedurii, reducerea termenelor în Parlament pentru discutarea şi votarea acestor cerereri. Susţinem ca exprimarea voturilor să se facă prin vot deschis, vot la vedere", a declarat Ludovic Orban.

Co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, a anunţat şi el că l-a informat pe şeful statului în legătură cu cele trei legi din pachetul privind Codul Electoral care, în opinia liberalilor, sunt gata de a fi aprobate în Senat.

"Ne-am îndeplinit promisiunile pe care le-am făcut şi, din punctul nostru de vedere, Senatul poate aproba deja 3 legi din acest pachet. Prima e cea referitoare la finanţarea partidelor şi campaniilor. Am văzut cererea de reexaminare (...), ea poate ajunge în plenul Senatului miercuri. A doua lege care poate fi votată de Senat în această săptămână e cea a alegerilor locale. Am menţinut amendamentele noastre referitoare la alegerea primarilor şi a preşedinţilor de Consilii judeţene. Adică în 2 tururi. (...) Dacă va trece varianta primari într-un singur tur, o vom accepta, iar dintre 2 rele, acceptăm varianta alegerii de către consilieri. A treia lege e cea a partidelor politice. E trimisă în Senat, nici un senator nu a depus nici un amendament", a declarat Vasile Blaga.

Delegaţia PNL a fost formată din copreşedintele Vasile Blaga, prim-vicepreşedinţii Cătălin Predoiu, Ludovic Orban, vicepreşedintele Mihai Voicu şi secretarii Marian Petrache şi Gheorghe Flutur.

Ponta, în urma negocierilor de la Palatul Cotroceni: E important să ştim dacă mai revizuim Constituţia

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a detaliat, luni, în urma negocierilor de la Palatul Cotroceni, principalele puncte atinse în discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis.

Legea finanţării partidelor

"Vom vota în aşa fel încât solicitările şi observaţiile modifcările transmise de preşedinte să fie adoptate, să avem legea finanţării partidelor, o lege care să asigure pentru viitoarele campanii transparenţă, să asigure responsabilitate şi un mod cât mai echilibrat de finanţare a campaniilor."

"Toate solicitările, inclusiv cele referitoare la orice fel de finanţare să fie făcute nu în numerar, ci prin bancă, cu atât mai mult cu cât intră în vigoare şi noua lege privind toate tranzacţiile. O susţinem. Sprijinul pentru o Autoritate Electorală Permanentă mai puternică, inclusiv în zona de salarizare, o susţinem".

Legea Alegerilor Locale

"Pe baza acordului între toate grupurile parlamentare, vom vota şi sper ca până la 15 mai să fie transmisă spre promulgare legea prin care primarii sunt aleşi din primul tur, CJ-urile se aleg şi, din cadrul CJ, preşedintele CJ se alege în mod indirect."

Legea Alegerilor Parlamentare

"Sistemul proporţional, în aşa fel încât fiecare partid să îşi asume candidaţii şi să încercăm să avem o mai bună performanţă a membrilor Parlamentului, evident, cu o reducere semnificativă a numărului de parlamentari."

Asigurarea votului diasporei

"Atâta timp cât solicitările noastre, de organizare a alegerilor în afara ţării tot de către AEP, nu de către Guvern şi organizarea acestora pe baza înscrierii cetăţenilor români, într-un termen de şase luni înainte de alegeri, este o propunere pe care o susţinem."

Revizuirea Constituţiei

"Din păcate, colegii din PNL nu au o poziţie clară în acest moment pe acest subiect, dacă mai susţin sau nu acest lucru. Este important să ştim dacă mai putem să facem în acest an revizuirea Constituţiei sau dacă este un proiect pe care PNL nu îl mai consideră de actualitate."

Fostul ministru Darius Vâlcov RĂMÂNE în arest

Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov rămâne în arest preventiv, după ce solicitarea sa de înlocuire a arestui preventiv cu o măsură mai uşoară a fost respinsă.

Astăzi judecătorii au decis definitiv, luni, că Vâlcov nu poate părăsi arestul, chiar dacă acesta miza pe faptul că a recunoscut la DNA că a primit de la omul de afaceri Theodor Berna 1,5 milioane de euro.

Procurorii au insistat însă ca Darius Vâlcov să rămână cu această măsură a arestului preventiv, pentru a pericilita în niciun fel mersul anchetei.

Decizia a fost luată luni, de un complet de divergenţă, după ce, vineri, cei doi magistraţi din completul care a judecat dosarul nu au ajuns la o soluţie, unul dispunând menţinerea măsurii arestului preventiv şi celălalt, înlocuirea măsurii.

Cel mai probabil până la sfârşitul acestei săptămâni se va depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o cerere de prelungire a mandatului.

Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov este arestat din 2 aprilie.

Procurorii îl acuză că ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri. DNA a mai cerut arestarea lui Vâlcov într-un alt dosar, cerere încuviinţată de plenul Senatului. Procurorii îl acuză că a sprijinit mai multe firme care ar fi fost deţinute de el şi administrate prin interpuşi.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

Potrivit DNA, Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

Operele de artă găsite de procurori la adresa din sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner.

Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80% din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

Udrea se victimizează din arest. Ea susţine că e ţinută abuziv după gratii

Elena Udrea se victimizează din arestul poliţiei. Prin intermediul echipei de comunicare, ea susţine că este ţinută abuziv în arest preventiv.

Udrea spune că de vină ar fi tocmai prevederile noului Cod de Procedură Penală, care le-ar face judecătorilor practic imposibilă respectarea legii.

După o perioadă de tăcere de două săptămâni, Elena Udrea lansează din nou mesaje pe internet. De această dată se victimizează spunând că este ţinută în arest, deşi probleme din dosarele sale nu ar fi concludente.

În plus, Udrea acuză volumul mare de muncă al judecătorilor, care nu au timp să studieze dosarele şi dau decizii eronate doar pe baza referatelor procurorilor.

"Practic, noul Cod de Procedură Penală obligă judecătorii de drepturi şi libertăţi să intre pe fondul cauzelor şi să analizeze probele. În realitate însă, acest lucru nu se întâmplă niciodată. Vorbim de termene date, uneori, de pe o zi pe alta, ceea ce ar presupune ca un judecător să analizeze mii de file ale unui dosar în doar câteva ore. Şi s-ar putea să aibă chiar şi 10 dosare în aceeaşi zi.
De fapt, dosarele vin cu fundă la instanţă şi tot aşa se întorc, fără a fi deschise", a scris Udrea pe Facebook.

Elena Udrea acuză judecătorii că astfel încalcă prevederile noului Cod Penal.

"Vina nu este însă a judecătorilor, care, fizic, nu pot să analizeze probele din dosar şi se bazează adesea pe referatele procurorilor. De aceea, şi vedem motivări copy-paste după referate - aceştia copiază de pe stick argumentele procurorilor şi şi le însuşesc tocmai din cauza aglomerării extraordinare", a continuat Udrea, pe reţeaua de socializare.

Potrivit Elenei Udrea, soluţia ar fi să se ştie clar care sunt infracţiunile care necesită în timpul anchetei arestarea preventivă. Pentru clarificarea acestor situaţii, ar fi necesară, în opinia ei, modificarea Codului de Procedură Penală.

Elena Udrea se află în acest moment în arest preventiv, fiind acuzată de luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani în dosarul Gala Bute.

Ponta: Cererea DNA de verificare a documentelor privind votul la arestarea senatorilor încalcă regulile între instituţiile statului

Cererea procurorilor DNA de verificare a documentelor privind votul dat la arestarea unor senatori încalcă regulile de procedură între instituţiile statului, a declarat premierul Victor Ponta, duminică, la emisiunea Punctul de întâlnire, de la Antena 3.

Premierul l-a atenţionat pe ministrul Justiţiei că toate solicitările procurorilor către Parlament trebuie să se facă prin intermediul instituţiei superioare, şi nu în mod direct.

Şeful Executivului spune că senatorii nu sunt angajaţii unui procuror DNA.

"Există situaţii în care chiar eu i-am spus ministrului Cazanciuc, când a fost chestia cu un procuror de la DNA care s-a dus să-i ancheteze pe senatori cum au votat (...) miniştrii nu se adresează Parlamentului direct, ci prin mine, ca prim-ministru.

Preşedintele Iohannis, dacă se adresează Parlamentului, o face sub semnătură, nu pune un consilier sau un portar. Vezi că e o încălcare gravă a unei reguli de procedură, care de fapt înseamnă respect între instituţii şi mi-a zis că o să vorbească cu procurorul general şi o să-i spună, nu public. Aici e vorba de respect între instituţii. Senatorii nu sunt angajaţii unui procuror de la DNA, cum nici procurorii nu sunt angajaţii Senatului", a spus Victor Ponta.

Ponta a făcut precizări în legătură cu afirmaţia sa potrivit căreia va pleca din fruntea Guvernului ”cum o fi voia DNA”. Vezi ce spune premierul

Premierul Victor Ponta a oferit detalii despre afirmaţia sa potrivit căreia soarta Guvernului "depinde de voia DNA".

"Voiam să spun voia domnului, dar aşa a ieşit. Uneori, în presă românească, nu la Antena 3, DNA-ul e confundat cu divinitatea, că nu greşeşte niciodată, nici nu poate fi criticat", a spus Ponta, duminică, la "Punctul de întâlnire cu Radu Tudor".

"Eu voiam să spun altceva, veneam după o întâlnire cu liderii noului PDL, cum a zis domnul Blaga la Congresul UDMR. Mie mi se pare destul de clar la acest moment că nu se va schimbă actuală majoritate parlamentară până la alegerile din 2016. Vom continuă să guvernăm cu UDMR, cu PC, cu partidul domnului Tăriceanu care este în sfârşit înscris", a spus Ponta.

Vladimir Putin: Rusia este gata să coopereze cu noul președinte al SUA, indiferent cine va fi el

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat sâmbătă că Rusia este gata să coopereze cu Statele Unite ale Americii (SUA) indiferent de cine va fi noul președinte american după alegerile din 2016, relatează Tass și Reuters.
''Vom colabora cu orice șef de stat american pe care poporul american îl va alege'', a declarat Putin într-un interviu pentru televiziunea de stat. ''Noi nu cooperăm cu o persoană anume, noi cooperăm cu țara, una dintre cele mai mari și mai influente din lume'', a spus Putin, citat de Tass.

''Suntem în dezacord în multe chestiuni de pe agenda internațională, dar există în același timp ceva care ne unește, care ne determină să cooperăm'', a declarat Putin, potrivit Reuters.

Inspectorii Curții de Conturi verifică cum a cheltuit Liviu Dragnea banii din conturile Ministerului Dezvoltării

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, susține că programele derulate de ministerul pe care îl conduce au fost întârziate în ultimele luni din cauza controalelor "dese şi multe" ale Curţii de Conturi.

"Din nefericire, celelalte proiecte nu mai au acelaşi ritm de implementare, pentru că sunt anumite instituţii de control care simt nevoia să controleze foarte des şi foarte mult. E bine să fim controlaţi, pentru că e bine să se facă lucrurile în regulă, numai că au apărut ceva întârzieri", a spus Dragnea.

Liviu Dragnea a adăugat că funcţionarii din minister au fost mai ocupaţi cu controalele Curţii de Conturi decât cu proiectele din judeţe, motiv pentru care au apărut întârzieri la virarea banilor către administraţiile locale.

"Programele derulate de Ministerul Dezvoltării nu au fost blocate, dar funcţionarii în ultimele trei-patru luni au fost foarte ocupaţi cu Curtea de Conturi şi nu tot timpul au putut să-l folosească pentru a întocmi documentaţia, pentru a lua toate avizele, pentru a reporni finanţările. S-au repornit finanţările, dar nu în ritmul pe care mi l-aş fi dorit. Suntem deja în aprilie, speranţa noastră era ca în sfârşit de februarie să plece deja toţi banii către judeţe, şi pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală, şi pe celelalte programe, şi la CNI. Dar acum lucrurile au intrat în normal", a mai spus ministrul Dezvoltării Regionale, citat de Agerpres.

Antoaneta Etves
EVZ

Cum se împart banii Capitalei: mai mulți pentru asfaltare în cimitire, mai puțini pentru consolidare seismică

Edilul-șef al Capitalei nu are bani pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic, dar a alocat bani pentru asfaltare în cimitire și amenajarea de canalizare.

Conform informațiilor oficiale, premierul Ponta a alocat ,,colosala,, sumă de 5 milioane lei pentru finanțarea acestui program, la nivelul întregii țări. Astfel, potrivit planurilor guvernamentale, în anul 2015 ar urma să înceapă lucrările la 25 de imobile construite înainte de anul 1977 cu destinația apartamente de locuit și pentru alte 48 va demara procedura de expertizare tehnică.

"Pentru a avea o imagine clară a interesului manifestat de guvern față de oamenii care locuiesc în aceste imobile, precizez că doar la nivelul municipiului București există peste 186 de clădiri care trebuie și îndeplinesc condițiile legale pentru accesarea programul de consolidări. Dacă adăugăm și faptul că reabilitarea unui astfel de imobil costă, în medie, circa 5-6 milioane lei, ajungem la concluzia că din banii alocați de guvern poate fi reabilitat complet în acest an maxim un imobil la nivelul întregii țări. La un calcul sumar, suma de 5 milioane împărțită la cele 25 de imobile, va ajunge probabil pentru montarea schelelor și organizarea de șantier", a explicat viceprimarul Capitalei, Cornel Pieptea.

Pentru București, situația nu este cu nimic mai bună nici la nivelul proiectului de buget avansat de Sorin Oprescu în vederea reabilitării imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic. Prin cele 10,6 milioane lei propuse se dorește continuarea lucrărilor pentru 3 imobile, demararea propriu-zisă a lucrărilor de consolidare pentru 4 imobile, iar pentru alte 17 vor fi elaborate proiectele tehnice necesare.

Antoaneta Etves
EVZ