Atentate la Bagdad: Cel puţin 24 de oameni au fost ucişi

Cel puţin 24 de persoane au fost ucise într-o serie de atacuri comise la Bagdad şi în zona sa, sâmbătă, cu câteva zile înainte de o mare sărbătoare religioasă şiită care generează temeri în privinţa multiplicării atentatelor, au anunţat surse medicale şi din domeniul securităţii, citate de AFP.
   
Cel puţin 20 de persoane au fost ucise şi 53 rănite într-un atentat sinucigaş cu camion-capcană comis împotriva unui bariere instalate la intrarea din partea de sud a capitalei irakiene.
 
Potrivit unor surse din domeniul securităţii, acest atac, cel mai sângeros comis în cursul zilei, a fost singurul din această zonă. Dar un responsabil medical a dat asigurări că un al doilea atentat cu maşină-capcană a avut loc în oraşul Youssifiya, la 25 de kilometri sud de Bagdad.
   
Un alt vehicul-capcană a explodat la Bagdad, pe strada Palestinei, în apropiere de un cort din care erau distribuite gustări pelerinilor şiiţi.
   
Sute de mii de şiiţi sunt în drum spre oraşul sfânt Kerbala, la sud de Bagdad, cu ocazia sărbătorii anuale Ashura.
   
Aceşti pelerini sunt adeseori vizaţi de atentate în cursul acestei sărbători în care jelesc uciderea imamului Hussein, una dintre cele mai venerate figuri de către musulmanii şiiţi.
   
Pericolul este şi mai mare în acest an după ofensiva grupării sunnite ultraradicale Stat Islamic (SI), care a ocupat, începând din iunie, teritorii vaste în cinci provincii irakiene.

Brînză: Mi-am prezentat CV-ul pentru angajare

Candidatul Partidului Ecologist Român la alegerile prezidenţiale, William Brînză, a declarat că "şi-a prezentat CV-ul pentru angajare" şi că speră ca alegătorii să-l angajeze în funcţia de preşedinte al ţării.

"Mi-am prezentat CV-ul pentru angajare astăzi şi sper ca cei 18 milioane de cetăţeni să mă angajeze, pentru că am cea mai bună ofertă, în cel mai bun program", a spus Brînză la ieşirea de la urne, informează Agerpres.

El a adăugat că pentru cinci ani de acum încolo "ne aşteaptă momente grele" şi crede că un candidat tânăr, cu experienţă poate să ducă destinele României mai departe, astfel încât cinci ani ţara să aibă prosperitate şi un viitor coerent în Europa.

"Sunt tânărul de 42 de ani care priveşte cu încredere şi cu determinare ceea ce înseamnă funcţia de preşedinte al României", a precizat candidatul PER.

Antonescu nu a avut "dubii" asupra opţiunii sale de vot

Fostul preşedinte PNL Crin Antonescu a votat, duminică, la alegerile prezidenţiale, la o secţie din Capitală, în semn de respect faţă de cei care îşi pun speranţa în votul exprimat în această zi, menţionând că nu a avut "dubii" asupra opţiunii sale.

"Am venit astăzi la vot din respect pentru acest drept fundamental, care este până la urmă cel mai important câştig al nostru în ultimii 25 de ani şi din solidaritate cu toţi compatrioţii care astăzi, exprimând un vot, indiferent cu cine votează, îşi pun în acel vot o speranţă", a declarat Antonescu, potrivit Mediafax.

El a fost întrebat dacă a "returnat" votul primit în 2009 de la Victor Ponta.

"Nu, pentru că votul acela nu a fost chiar un împrumut, că nu m-a anunţat", a mai spus Antonescu.

Plângere la Poliţie privind numărul mare de cereri pentru urna mobilă, în Buzău. Cezar Preda: Mi se pare ieşit din comun

Deputatul PDL Cezar Preda a anunţat, duminică, după ce a votat, că a făcut plângere penală la Poliţia Judeţeană Buzău, reclamând "numărul suspect de mare de cereri de urnă mobilă" care vin din întreg judeţul Buzău, informează Mediafax.

Cezar Preda, care a votat la Şcoala generală nr. 8 din municipiul Buzău, a anunţat, la ieşirea de la urne, că a depus o plângere penală la Poliţia Judeţeană Buzău după ce a constatat că sunt extrem de multe cereri pentru urna mobilă., el precizând că într-o localitate din judeţ urna specială ar fi fost solicitată pentru 10 la sută din numărul total de alegători.
   
"În localitatea Bălăceanu sunt 62 de cereri de urnă mobilă, la Blăjani 67, cu acelaţi scris, asta înseamnă 10 la sută din numărul alegătorilor din aceste comunităţi. Îi rog şi pe jurnalişti să verifice în teren să vadă dacă acei oameni sunt netransportabili. Am făcut plângere penală la Poliţie. Mi se pare ieşit din comun. Despre votul din Spitalul Judeţean Buzău, pot să vă spun că nu s-au mai făcut cereri individuale, cum este legea, ci doar cereri semnate de directorul spitalului, cu enumerarea celor care doresc urna mobilă. Sunt peste 200. Mai sunt şi la Poliţia Buzău peste 40, iar în total sunt aproape 850 de cereri de urnă mobilă", a declarat Cezar Preda.

2005, anul în care Traian Băsescu pune primele cărămizi în construcţia regimului său

În anul 2005, Traian Băsescu pune primele cărămizi în construcţia regimului său. Clasarea dosarului Mihăileanu, deschiderea anchetei Zambaccian şi numirea lui Daniel Morar la DNA sunt primele semne clare despre cum avea să conducă preşedintele care promisese o altfel de Românie.

În acelaşi an, Băsescu a declanşat prima criză politică cerând obsesiv anticipate şi a dinamitat relaţia cu premierul Tăriceanu.

Deşi promisese stabilitate în primul interviu acordat ca preşedinte, Traian Băsescu a cerut alegeri anticipate, sperând ca astfel partidul său va prelua în totalitate fâriele guvernării.

Avid după publicitate, Băsescu a vizitat de 15 ori şantierul Podului de la Mărăcineni de unde îşi transmitea şi mesajele politice. Deplasările în zonă i-au folosit şi în competiţia cu premierul de la acea vreme, pe care a încercat să îl controleze, aşa cum a făcut ani ai târziu, cu Emil Boc.

Restricţiile impuse de Constituţie, prin limitarea puterilor executive ale preşedintelui, l-au determinat pe Băsescu să îşi construiască alte pârghii de control asupra statului. Subordonarea justiţiei, scopul suprem al lui Traian Băsescu, nu putea fi atins decât instalând oameni loiali în sistem, precum Daniel Morar.

Astfel, eliberat de grija răspunderii penale în legătură cu dosarul Flota, Băsescu a pornit o adevarată campanie împotriva adversărilor săi politici.

Un alt moment cheie în 2005 a fost răpirea jurnaliştilor români în Irak. 55 de zile de criză şi un singur vinovat arătat cu degetul de la Cotroceni: Omar Hayssam. Adevărul despre această operaţiune de salvare nu a fost aflat nici până în ziua de astăzi.

Blaga, după vot: Îndemn pe toţi să folosească această armă puternică, votul

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a votat, duminică dimineaţa, împreună cu soţia sa, la o secţie de la Liceul I.L.Caragiale, precizând că a votat pentru "o Românie normală" şi că îi îndeamnă pe toţi românii "să folosească această armă puternică, votul".

"Am votat pentru continuarea parcursului euroatlantic al României, pentru o Românie normală, pentru o Românie a lucrului bine făcut şi îi rog, îi îndemn pe toţi românii să folosească această armă puternică, votul, pentru că fiecare vot contează şi un vot poate face diferenţa între bine şi rău, între Europa europeană şi o întoarcere la vremuri pe care nu le dorim", a precizat Vasile Blaga, după ce a votat, potrivit Mediafax.

Vasile Blaga a venit la vot însoţit de soţia sa şi de consilierul pe probleme politice.

Ponta a votat cu speranţa ca după 25 de ani, să putem pune punct unei tranziţii care nu se mai încheia

Premierul Victor Ponta, preşedintele PSD, a votat duminică, la Şcoala nr. 17 din Capitală, spunând că după "atâta război şi distrugere e timpul să reconstruim".

Candidatul PSD la prezidenţiale a votat la Şcoala nr. 17 din Capitală, alături de soţia sa, Daciana Sârbu.

Ponta şi-a exprimat speranţa ca după 25 de ani, să putem să "punem punct unei tranziţii care nu se mai încheia" şi din această iarnă "vom fi democratici".

Daciana Sârbu, după vot: Să ne ajute Dumnezeu să scăpăm de ură şi dezbinare

La rândul său, soţia premierului, Daciana Sârbu, a spus că a votat ca "să scăpăm de ură şi dezbinare".

Călin Popescu Tăriceanu, la ieşirea din secţia de votare: Astăzi se încheie un capitol nefast al evoluţiei politice a României

Liderul PLR Călin Popescu Tăriceanu a votat, duminică dimineaţă, în jurul orei 9.30, la o secţie din Calea Plevnei 124, sector 6, Bucureşti.

Tăriceanu a afirmat, la ieşirea din secţia de votare, că şi-ar fi dorit ca această campanie "să fi fost mai mult dedicată dezbaterii programului fiecărui candidat şi posibilităţii pe care cetăţenii ar fi trebuit să o aibă pentru a cunoaşte ofertele candidaţilor, profilul lor şi punctele importante din programele lor".

Călin Popescu Tăriceanu, care candidează la Preşedinţie, a declarat că astăzi se încheie "un capitol nefast al evoluţiei politice a României", referindu-se la regimul Băsescu.

"Eu cred că azi e momentul să închidem un capitol nefat al evoluţiei politice a României, şi anume regimul Băsescu, şi să întoarcem o pagină care să însemne revenirea la normalitate", a mai spus Tăriceanu.

Meleşcanu: A fost greu de găsit numele pe buletinul de vot, e scris foarte mic

Candidatul independent la Preşedinţie Teodor Meleşcanu a votat, duminică, în Bucureşti, el spunând că "a fost greu de găsit numele pe buletinul de vot, scris foarte mic".

"A fost greu de găsit numele pe buletinul de vot, scris foarte mic. Destul de greu dacă n-ai siglă, dar asta e viaţa. M-a bucurat foarte mult faptul că am putut să prezint oamenilor un alt profil de candidat, un candidat echilibrat, experimentat, cu iubire de oamni şi dragoste de ţară. Restul e problema lor", a spus Meleşcanu, după ce şi-a exprimat opţiunea electorală, potrivit Mediafax.

Întrebat dacă, după părerea sa, va fi o prezenţă semnificativă la vot, Meleşcanu a apreciat că aceasta va fi "în jur de 50%, poate chiar spre 55%".

De asemenea, întrebat dacă nu ar fi "cam puţin" o astfel de prezenţă la vot, el a răspuns: "Depinde şi de ofertă".

Klaus Iohannis: Am votat pentru o Românie normală. Sunt optimist

Klaus Ioahhnis a votat în jurul orei 9:30, la Şcoala nr. 4 din Sibiu, însoţit de soţia sa, Carmen, şi a declarat că este optimist în privinţa rezultatului alegerilor prezidenţiale.

„Este o zi foarte frumoasă. Am înţeles că şi prezenţa la vot, cel puţin la secţia mea de votare, este foarte bună. Sunt foarte optimist”, a afirmat Iohannis.

Primarul Sibiului a precizat că, înainte de a vota, a primit mai multe mesaje de susţinere: „Am primit şi telefoane, şi sms-uri, şi email-uri. Toate cu gânduri bune. Şi acelaşi gând bun îl transmit tuturor românilor, evident”.

Întrebat pentru ce anume a votat, Iohannis a răspuns: „Am votat pentru România lucrului bine făcut, pentru o Românie normală”.

Elena Udrea a votat: "O femeie poate face cel puţin atât de multe lucruri bune precum un bărbat, pentru ţara ei"

Candidatul PMP la Preşedinţie, Elena Udrea, a votat duminică dimineaţă, în jurul orei 9, la secţia de votare din Colegiul Mihai Eminescu din Bucureşti.

Udrea a declarat, la ieşirea din secţia de votare, că a votat pentru un stat de drept puternic şi pentru un preşedinte care să fie în stare să facă ceva pentru România.

"Am votat pentru stat de drept puternic, dar în acelaşi timp şi pentru prosperitate. Am votat pentru un preşedinte care să fie în stare să construiască ceva în România şi să o ducă măcar un pas înainte. Am votat pentru un preşedinte puternic, implicat, de bună credinţă, patriot şi mai ales liber. Liber de butoane, neşantajabil. Am votat cu încrederea că o femeie poate face cel puţin atât de multe lucruri bune precum un bărbat, pentru ţara ei", a spus Elena Udrea.

Liderul PMP a afirmat că va aştepta rezultatul alegerilor la sediul PMP, alături de colegi şi jurnalişti.

"Este o zi importantă pentru mine. Sunt la finalul unei etape dintr-un proiect care a început exact acum 10 ani, când am intrat în politică. Ziua aceasta pentru mine este o zi cu conotaţie specială", a mai spus Elena Udrea.

25 de ani de la căderea Zidului Berlinului: Merkel aduce un omagiu celor care au avut "curajul" să se opună regimului

Cancelarul german Angela Merkel a adus sâmbătă un omagiu celor care au avut 'curajul' să se opună regimului din fosta Germanie de Est, insistând asupra rolului acestora în căderea Zidului Berlinului, eveniment pe care Germania se pregăteşte să-l marcheze la 9 noiembrie, când se împlinesc 25 de ani de la demolarea a ceea ce a însemnat un simbol al 'Războiului Rece'.

Persoanele implicate în acţiunile cetăţenilor, opoziţia democratică faţă de regimul din fosta RDG (Republica Democrată Germană) au "dat dovadă de curaj", a afirmat cancelarul german în discursul său săptămânal, potrivit AFP.

"Ei au dat curaj şi altora", mai ales "sutelor de mii şi milioanelor" de persoane care au participat la manifestaţii, mai întâi la cele din Leipzig, apoi şi din alte oraşe din RDG, şi care au zguduit regimul comunist, a continuat Angela Merkel. Fără ei, 'tot acest proces ar fi fost mult mai dificil (...) De aceea noi trebuie să le spunem un mare mulţumesc'.

Fost cetăţean al RDG, Angela Merkel a evocat de asemenea 'sentimentul indescriptibil' pe care l-a avut la căderea Zidului, la 9 noiembrie 1989. 'Acest sentiment nu se uită, nu-l voi uita niciodată', a spus cancelarul german.

La 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului se fac încă simţite diferenţe structurale între cele două foste ţări, în special în domeniul locurilor de muncă. 'Mulţi oameni în RDG aveau un loc de muncă şi o experienţă pe care nu au mai putut să o pună în valoare pe piaţa muncii şi 'multe persoane au fost afectate', a explicat cancelarul german. Dar 'noile generaţii sunt de acum sudate' şi 'am putut, datorită ajutorului incredibil' al fostei Germanii de Vest, 'să reducem decalajul', a subliniat Merkel.

Germania marchează la 9 noiembrie 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, construit în 1961 şi demolat în săptămânile de după 9 noiembrie 1989. O serie de festivităţi sunt prevăzute cu această ocazie, între care mai multe concerte în faţa Porţii Brandenburg.

Mii de persoane au manifestat la Atena împotriva măsurilor de austeritate. "Nu suntem cifre, merităm condiţii de viaţă umane"

Aproximativ 25.000 de persoane, potrivit poliţiei, au manifestat sâmbătă la Atena împotriva măsurilor de austeritate, la apelul Pame, Frontul muncitorilor apropiat de Partidul Comunist, relatează AFP.
 
"Nu suntem cifre, merităm condiţii de viaţă umane", au scandat manifestanţii în piaţa Syntagma, din faţa Parlamentului de la Atena.
   
O mie de organizaţii sindicale care reprezintă sectoarele public şi privat din toată Grecia s-au reunit sâmbătă pentru a denunţa că, "pe lângă cei 1,5 milioane de şomeri oficiali, există peste 500.000 de angajaţi care nu sunt plătiţi de mai multe luni".
   
"Trebuie luată decizia politică de a relansa creşterea, a redeschide uzinele, a crea locuri de muncă şi de a creşte consumul", a declarat Gregoris Papadopoulos, în vârstă de 45 de ani, un fost salariat al fabricii Coca-Cola din Salonic, închisă în urmă cu un an.
   
Sindicatele din sectoarele privat şi public Gsee şi Adedy au făcut apel la o grevă generală la 27 noiembrie, pentru a denunţa continuarea măsurilor de austeritate în proiectul de buget pentru 2015.
 
Grecia şi-a luat angajamentul în faţa creditorilor săi de a continua să aplice planul de redresare a finanţelor.
   
Proiectul bugetului de stat pe 2015, care urmează să fie prezentat Parlamentului până la sfârşitul lui noiembrie, prevede reduceri fiscale, dar continuă în manieră generală politica de austeritate şi reducerea cheltuielilor publice.
   
Peste 20.000 de manifestaţii au fost înregistrate de poliţie în Grecia începând din 2010, dar protestele s-au redus în ultimii doi ani, pe fondul unei stabilităţi economice şi politice.

Putin: NATO încearcă să distrugă echilibrul strategic, dar Rusia nu va intra într-o confruntare

NATO încearcă să distrugă echilibrul strategic din lume, dar Rusia nu va intra într-o confruntare care îi este impusă de comunitatea internaţională, a declarat preşedintele Vladimir Putin, în cadrul unei întrevederi cu ofiţeri superiori ruşi, la Kremlin, informează Mediafax.

„Principalele puteri mondiale îşi dezvoltă şi îşi perfecţionează arsenalele. În cadrul summitului NATO din septembrie, liderii Alianţei au declarat deschis că îşi vor consolida capacităţile militare. În loc să găsească o soluţie colectivă şi civilizată la problemele internaţionale, utilizează din ce în ce mai des presiunile militare, economice şi informaţionale”, a afirmat Putin.

„Rusia nu va intra într-o confruntare care îi este impusă cu insistenţă. Suntem deschişi unui dialog bazat pe egalitate şi respect privind toate subiectele globale şi regionale”, a insistat preşedintele rus.

În condiţiile situaţiei internaţionale tensionate, Putin a cerut îmbunătăţirea Forţelor armate ruse.

„Lumea secolului XXI nu a devenit mai stabilă sau mai sigură. Vechile ameninţări nu au dispărut, iar în unele regiuni situaţia s-a agravat. Astfel, un focar serios de tensiuni se află în continuare la graniţele noastre - în sud-estul Ucrainei”, a mai precizat liderul de la Kremlin.

„Doctrina noastră militară este defensivă. Principalul său obiectiv este asigurarea suveranităţii ţării, pacea şi liniştea cetăţenilor noştri”, a adăugat Putin, care consideră că este necesară „implementarea tuturor planurilor pentru îmbunătăţirea Forţelor armate şi a altor agenţii responsabile cu securitatea naţională”.

SUA: Zborurile armatei ruse în spaţiul european EXACERBEAZĂ TENSIUNILE

Zborurile efectuate de aparate ale armatei ruse în spaţiul european exacerbează tensiunile şi constituie un pericol potenţial pentru securitate şi pentru zborurile civile, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, citat de AFP, conform Mediafax.

Statele Unite sunt îngrijorate în legătură cu informaţii privind survolarea spaţiului aerian al Europei de către avioane militare ruse şi supraveghează această activitate "foarte îndeaproape", a anunţat pentru presă contraamiralul John Kirby.

"Cu siguranţă, noi nu considerăm multiplicarea acestor zboruri şi toată această activitate ca fiind favorabilă pentru securitatea Europei. Ele reprezeintă, în mod clar, un risc potenţial de escaladare", a continuat el.

De asemenea, aceste zboruri reprezintă "un risc potenţial pentru aviaţia civilă", a subliniat Kirby.

El a precizat că Statele Unite vor ca Rusia să parcurgă "etape concrete şi tangibile pentru a reduce tensiunile, nu pentru a le creşte".

NATO a semnalat în ultimele zi o intensificare a zborurilor ruse în spaţiul european.

"Aparatele includ avioane de luptă, bombardiere cu rază lungă de acţiune şi avioane de alimentare în aer", a precizat Kirby.

Alianţa Nord-Atlantică a anunţat miercuri într-un comunicat că avioane NATO au decolat spre patru zone diferite, pentru misiuni de interceptare a patru grupuri de avioane militare ruse care efectuau "manevre" deasupra Mării Negre, Mării Baltice şi Mării Nordului.

Opt avioane militare ruse - patru bombardiere şi patru aeronave de alimentare în aer - au fost interceptate de aparate de vânătoare NATO în Marea Nordului. Marea Britanie, Norvegia şi Portugalia au furnizat avioane de interceptare.

Potrivit NATO, aparatele de zbor ruse nu au prezentat nici un plan de zbor, nu au avut nici un contact cu autorităţile aviaţiei civile şi nu au comunicat, "ceea ce reprezintă un risc potenţial pentru zborurile civile".

Într-un alt incident, aviaţia militară turcă a interceptat patru avioane ruse, inclusiv două bombardiere de tip TU-95, deasupra Mării Negre.

Avioane germane au interceptat şapte avioane militare ruse deasupra Mării Baltice.

În plus, avioane de vânătoare F-16 aparţinând armatei portugheze au interceptat vineri două aeronave militare ruse, în spaţiul aerian internaţional din largul Portugaliei, anunţă Ministerul portughez al Apărării

Amintind că s-a înregistrat recent "o intensificare" a incursiunilor avioanelor militare ruse, care aparent efectuau manevre, deasupra Mării Negre, Mării Baltice şi Mării Nordului, secretarul general al Alianţei Nord-Atalntice, Jens Stoltenberg a dat asigurări, joi, că NATO "rămâne vigilentă" şi că este "puternică".

ONU: Conflictul din Ucraina s-a soldat cu peste 4.000 de MORŢI

Conflictul din estul separatist prorus al Ucrainei s-a soldat cu 4.035 de morţi în peste şase luni şi jumătate, dintre care aproximativ 300 în ultimele zece zile, potrivit unui nou raport al ONU care ilustrează fragilitatea armistiţiului încheiat la începutul lui septembrie, relatează AFP, conform Mediafax.

Ultimul bilanţ, din 21 octombrie, anunţa 3.724 de morţi, această cifră incluzându-i şi pe cei 298 de morţi în urma prăbuşirii avionului malaysian doborât în iulie de o rachetă într-o zonă controlată de separatiştii proruşi.

Peste 930.000 de persoane au fugit din propriile case în regiunile Doneţk şi Lugansk, dintre care 442.219 sunt strămutate în interiorul ţării, iar 488.466 în ţările vecine, în principal în Rusia.

Raportul este publicat cu două zile înainte de alegerile organizate de separatişti în teritoriile pe care le controlează. Aceste alegeri "constituie o frână pentru negocierile de pace şi vor avea un impact negativ asupra situaţiei umanitare din zonele afectate de conflict", subliniază raportul.

Acesta din urmă critică de asemenea decizia "unilaterală" a Rusiei de a trimite un nou convoi umanitar populaţiei din estul Ucrainei, "care riscă să exacerbeze o situaţie deja periculoasă" în această zonă.

Câţi alegători sunt aşteptaţi, mâine, la urne. ANUNŢUL OFICIAL al Autorităţii Electorale Permanente

Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică este de 18.284.326, potrivit celor mai recente date furnizate de AEP, sâmbătă seară.

Potrivit unui comunicat remis de AEP agenţiei Mediafax, faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă pe această temă, copiile de pe listele electorale permanente cuprind 18.284.326 alegători.
 
În comunicat se arată că raportările anterioare indicau 18.296.567 cetă?eni români cu drept de vot înscriţi în listele electorale permanente la data de 14 octombrie 2014, valabile pentru 2 noiembrie.
   
Diferenţele, explică AEP, apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în registrul electoral aferent localităţilor conduse de aceştia şi a importurilor de date programate de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI.
   
Pentru alegerile din 2 noiembrie au fost înfiinţate 18.550 de secţii de votare în ţară şi 294 în străinătate, pentru scrutin fiind pregătite 20.745.068 de buletine de vot şi 94.220 de ştampile cu menţiunea "Votat".

Elena Udrea, despre fotografiile de la Paris: „O acţiune făcută de profesionişti, de oameni din serviciile secrete”

Elena Udrea se plânge că a fost fotografiată în sufragerie şi spune că a văzut bliţurile pe fereastră.

Candidata la prezidenţiale consideră că este victima unei strategii de manipulare care are ca scop scoaterea ei din cursa pentru Cotroceni.

Udrea a explicat că o cunoaşte pe Alina Bica de 5 ani şi nu înţelege care este relevanţa imaginilor care prezintă două prietene în timpul liber.

„N-am înţeles foarte bine ce vină mi se aduce pentru că, într-un weekend, am fost într-o capitală europeană împreună cu două prietene”, a spus Udrea.

„Este o acţiune făcută de profesionişti, de oameni din serviciile secrete. După bliţurile aparatelor de fotografiat mi-am dat seama că am fost fotografiată în living”, a mai spus preşedintele PMP.

Băsescu: Hotelul în care au stat Udrea şi Bica este compromis. Probabil va fi un proces

Traian Băsescu e foarte supărat că hotelul de lux din Paris la care au stat Elena Udrea şi Alina Bica a făcut publice date despre cazarea lor acolo.

Băsescu  spune că hotelul va fi dat în judecată.

În plus, preşedintele îl atacă pe ministrul de Externe, Titus Corlăţean, după ce acesta a afirmat că Băsescu pune în pericol relaţiile diplomatice cu Franţa.

„Acel hotel e compromis. Ştiu că avocaţii au luat deja legătura cu hotelul şi va fi probabil un proces. N-are importanţă că au fost Bica şi Udrea. Mâine, orice român poate merge la acel hotel şi documenele lui pot ajunge în presă”, a declarat Băsescu.

„Am văzut reacţia stupidă a Ministerului de Externe. Lui Corlăţean îi spun că nu astfel de declaraţii afecteaza relatiile româno-franceze. Relaţiile româno-franceze sunt afectate de prosta guvernare a României şi de corupţie. Iar cooperarea României cu serviciile franceze e excepţională”, a adăugat preşedintele.

Băsescu vrea să ştie cine a filat-o pe Udrea: „Sunt convins că n-au fost paparazzi”

Preşedintele Traian Băsescu a cerut serviciilor secrete să-i spună clar cine le-a urmărit la Paris pe Elena Udrea şi Alina Bica.

Băsescu este convins că a fost un filaj profesionist şi aşteaptă răspunsul de la şefii SIE şi SRI.

„Cineva a făcut acest filaj. Suntem de acord că nu e vorba de paparazzi. Paparazzi ar fi exploatat pozele peste noapte. Eu am cerut un final la această problemă publică: cine a făcut supravegherea procurorului şef DIICOT şi a unui parlamentar român la Paris?”, a spus Băsescu.

De asemenea, Băsescu a afirmat că, în cazul în care raportul serviciilor va susţine că forografiile au fost realizate de paparazzi, „o să râd şi o râdem cu toţii. Sunt convins că n-au fost paparazzi”.

De altfel şi candidatul PMP la Preşedinţie, Elena Udrea, a acuzat în mod repetat serviciile secrete, şi în special SIE, de implicare în acţiuni de denigrare şi de filaj, după ce în presa germană a apărut un articol în care era asociată cu scandalul EADS şi după ce pe un blog care a fost activ doar o zi au apărut imagini în care era alături de fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, Anamaria Topoliceanu, şi alături de şefa DIICOT, Alina Bica, în timpul unei călătorii la Paris.