Mari actori români şi Securitatea: Ştefan Ciobotăraşu (II)

Pe parcursul întregii sale cariere, artistul a interpretat roluri în 36 de filme (Filmografia completă a actorului Ştefan Ciobotăraşu: „Desfăşurarea” (1954), „Brigada lui Ionuţ” (1954), „Mîndrie” (1956), „Rîpa dracului” (1957), „Pasărea furtunii” (1957), „O mică întîmplare” (1957), „Erupţia” (1957), „Telegrame” (1959), „Avalanşa” (1959), „Valurile Dunării” (1960), „Setea” (1960), „Portretul unui necunoscut” (1960), „Furtuna” (1960), „Porto-Franco” (1961), „Omul de lîngă tine” (1961), „A fost prietenul meu” (1961), „Cerul n-are gratii” (1962), „Lupeni ’29″ (1962), „Celebrul 702″ (1962), „Partea ta de vină” (1963)” „La vîrsta dragostei” (1963), „Străinul” (1964), „Merii sălbatici” (1964), „Amintiri din copilărie” (1964), „Pădurea spînzuraţilor” (1964), „Neamul Şoimăreştilor” (1965), „Golgota“ (1966), „Arta comediei” (1966), „Subteranul” (1967), „Dimineţile unui băiat cuminte” (1967) „Cerul începe la etajul III” (1967), „Sîmbăta morţilor” (1968), „Legenda” (1968), „Columna“ (1968), „Războiul domniţelor” (1969), „Aşteptarea” (1970) – neterminat din cauza decesului actorului) şi în peste 100 de piese de teatru, personaje principale sau secundare caracterizate prin umor bonom şi înţelepciune de factură populară sau, în contraexemplu, prin obtuzitate încrîncenată dar întotdeauna impresionante prin intensitatea trăirii. În paralel, a publicat numeroase poezii dintre care o parte le-a semnat cu pseudonimul „Ciciricea”, colaborînd cu reviste precum „Însemnări ieşene“, „Luceafărul“, „Teatrul“, „Ziua“ ş.a.
După o copilărie şi o adolescenţă trăite pe meleagurile Moldovei şi în Bucureşti, cu multe greutăţi materiale şi împliniri puţine, în 1929 Ştefan Ciobotăraşu şi-a finalizat, fără bacalaureat, studiile liceale la Vaslui şi s-a hotărît să plece la Iaşi, unde s-a înscris la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică. A traversat o perioadă dificilă în anii ’30, din cauza originii sociale modeste, fapt ce determina închiderea multor uşi. S-a angajat la Teatrul Naţional din Iaşi în 1933, după susţinerea bacalaureatului şi satisfacerea stagiului militar, rămînînd angajat al teatrului timp de 14 ani. Debutul ca actor a avut loc în 1934. Piesa în care a debutat a fost tragedia lui William Shakespeare „Macbeth”, maestrul mărturisind, mulţi ani mai tîrziu, melancolic şi amuzat: „În piesă e vorba de cele două roluri de ucigaşi, în care primul era actorul Iancu Profir, iar al doilea eram eu. Şi nu mi-e ruşine s-o spun: am fost un ucigaş desăvîrşit, am ucis… rolul!“ (Vasilica Grigoraş, „Centenar Ştefan Ciobotăraşu (1910-2010)”, în Monitor cultural, anul V, nr. 5, 2010, http: //monitorcultaral.wordpress.com/documentare-utile/vasilica-grigoras-%E2%80%9Ecentenar-stefan-ciobotarasu-1910-2010%E2%80%9C/, accesat la 15 martie 2012.). Primul succes artistic 1-a obţinut interpretînd rolul contelui Alexis Czerny, în piesa „Ţarina” de Melchior Lengyel. În acelaşi an al debutului artistic, în viaţa personală a artistului au apărut schimbări importante, în urma căsătoriei cu Aurora Donose, pe care a cunoscut-o pe meleagurile natale. În 1940 a venit pe lume Magda, unicul lor copil. O dată cu intrarea României în cel de-al II-lea război mondial, în 1941, Ştefan Ciobotăraşu a fost trimis cîteva luni pe frontul rusesc, ajungînd cu Corpul 4 Armată pînă la Odesa, în calitate de combatant, dar fără să tragă „nici un glonţ”, după propria mărturisire (Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – în continuare A.C.N.S. A.S. – Fond Informativ, dosar nr. 257091, f. 24. într-o autobiografie redactată şi semnată olograf în 1952, în faţa reprezentanţilor Securităţii, Ştefan Ciobotăraşu menţiona că a revenit în ţară, după patru luni de campanie, unde a fost mobilizat „pentru lucru, ca actor”. De asemenea, un referat din 1960 al Secţiei Cadre din Teatrul Municipal Bucureşti amintea că pentru participarea pe frontul antisovietic artistul a fost decorat cu medalia „Bărbăţie şi Credinţă”, cls. a IlI-a – ibidem f. 3).
Din 1945, după sfîrşitul marii conflagraţii, a lucrat în capitală la mai multe teatre (Alhambra, Comedia, Victoria, Ateneu, Armatei). (Va urma)

LEONTIN NEGRU
TRICOLORUL