Acte de terorism, în România interbelică

La Galaţi, în noaptea de 8 decembrie 1930, într-o cameră a hanului Petrache Altangia din Str. Tecuci, a fost găsit, cu mîinile legate la spate şi rănit de gloanţe de revolver, fostul agent de poliţie Grigorie Cojevinschi. În baza indicaţiilor date de el, au fost arestaţi teroriştii Radion Ciolangic şi Nicolae Maşlevschi, originari din Basarabia; un al treilea, Mihail Snegov, a reuşit în primul moment să fugă, dar în cele din urmă a fost şi el arestat.
Asupra lui Maşlevschi s-au găsit bucăţi de ecrazită, închisă în tuburi de cărbune. În urma cercetărilor făcute, s-a stabilit că e vorba de o puternică organizaţie de spionaj şi terorism, întreţinută de Rusia Sovietică. Sediul acestei organizaţii este la Kiev, unde există şi o şcoală specială pentru terorişti, care pregăteşte elemente în scopul comiterii atentatelor şi pentru acţiunile revoluţionare în România. Agenţii din această organizaţie, împreună cu complicii lor, au săvîrşit diferite atentate, înregistrate în ultimul timp asupra trenurilor şi au încercat de a arunca în aer mai multe vedete din flota română de Dunăre. Tentativa de asasinat asupra lui Cojevinschi a fost înfăptuită în urma ordinului G. P. U.-ului din Tiraspol, întrucît, în afară de calitatea de agent al Siguranţei din Galaţi, acesta era de formă şi în slujba Sovietelor. Teroriştii treceau clandestin Nistrul în dreptul Tiraspolului. În anul 1929, Mihail Snegov şi Ignat Şalopa au săvîrşit atentatul de la Brazi şi cel de la punctul Dudulea, de pe linia Feteşti-Constanţa. Mulţumit de această acţiune, Gavrilenco, şeful poliţiei Secrete Sovietice din Tiraspol, a trimis şi pe Nicolae Maşlevschi, încredinţîndu-i ca rază de acţiune Galaţii, cu tunelul de la Barboşi. Alte grupe de terorişti aveau în supraveghere tunelul de la Bereşti şi podul de peste Dunăre de la Feteşti-Cernavodă. La reconstituirea făcută de autorităţi, Nicolae Maşlevski a arătat că se plănuise ca, în momentul trecerei trenului din Galaţi spre Bărboşi, ecrazita să explodeze în dreptul staţiei Fileşti şi trenul să fie aruncat în prăpastie.
Interogaţi, teroriştii au mărturisit că au predat G. P. U-ului din Tiraspol numeroase informaţii militare. Ei au mai declarat că, în cele din urmă, intenţionau să arunce în aer Camera şi Senatul, precum şi un depozit de muniţii de lîngă Focşani. În ianuarie 1931, ziarele au relatat senzaţionalele descoperiri făcute în gările din Ardeal.
În staţiunile mai importante de cale ferată şi la diferite poduri au fost găsite depozite cu materiale explozibile. Primele cercetări au stabilit că aceste depozite au fost lăsate de trupele ungare în retragerea din anul 1918.
Prin complicitatea unor funcţionari de origine străină, explozibilele au rămas ascunse pentru a servi unor scopuri uşor de bănuit. De asemenea, atentatul de la Consiliul de Război din Galaţi, din februarie 1931, a făcut o puternică impresie în lumea românească.
El este opera teroriştilor comunişti.

General I. TEODORESCU
Căpitan A. HRISTESCU
(„Misterele spionajului”, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1932)