Mari actori români şi Securitatea: Ştefan Ciobotăraşu (I)

„Eu îmi dau într-una stăruinţa să nu rămîn repetent în profesie, dar (…) mie îmi trebuie un rol cu care să mă iau la trîntă, cu care să mă bat. Există în om o energie care, dacă nu e consumată, se întoarce împotriva lui şi-1 ucide. (…) Unii m-au sfătuit să-mi găsesc vreo pasiune, să-mi cumpăr o undiţă. Dar eu în loc de undiţă, iau condeiul, poate pescuiesc ceva vorbe. Scriu şi eu cîte o poezie, două. Versurile sînt un fel de gimnastică a minţii mele. Totuşi, nu sînt trist, nu tînjesc, nu mă revolt. Filozofez. Or, asta e cumplit pentru un actor care e, bietul, prin excelenţă, un om al practicii. (…) Nu ştiu cum se face, dar cînd eram tînăr nu încăpeam de bătrîni, iar acum nu mai încap de tineri… încep să devin spectator şi nu-mi place. Să nu vă mire dacă mă veţi vedea într-o formaţie de muzică uşoară, urlînd ca să-mi consum otrava mea interioară…”. (Ştefan Ciobotăraşu, după împlinirea vîrstei de 60 ani; interviu acordat revistei „Flacăra“, la 28 martie 1970). Fotografia de mai sus a fost preluată din articolul comemorativ semnat de Alecu Popovici, intitulat „Ştefan Ciobotăraşu”, publicat în revista „Teatru“, nr. 9, anul XV, septembrie 1970, pp. 26-29, imediat după decesul marelui actor, care a survenit la 27 august 1970. Ca o continuare a celor expuse în motto, menţionăm că la finalul textului autorul consemna: „(…) Acest articol e scris la biroul pe care, la 15 martie, scria cu mîna lui Ştefan Ciobotăraşu – n.n. L.N.) răspunzînd întrebării: „Ce vă doriţi la aniversarea de 60 de ani?” – „Să mă menţin ca la 20 de ani şi să joc şi eu, în sfîrşit, nişte oameni tineri” (ibidem, p. 29).

Scurtă biografie. Activitatea artistică şi culturală
Vizionat şi admirat de generaţii întregi de spectatori pe scenele teatrelor din Iaşi, Arad sau Bucureşti, în numeroase piese, dar şi pe micul sau marele ecran în realizări cinematografice de mare valoare artistică, precum „Pădurea spînzuraţilor” (Film regizat de Liviu Ciulei şi premiat cu premiul pentru regie la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes din 1965.) şi „Amintiri din copilărie” ambele realizate în 1964), „Neamul Şoimăreştilor” (1965) sau „Columna” (1968) – (Film regizat de Mircea Drăgan şi premiat în acelaşi an cu diploma de merit la Festivalul Internaţional de Film de la Adelaide, Australia), Ştefan Ciobotăraşu a rămas în memoria colectivă a iubitorilor de teatru şi a cinefililor ca o figură embleniatică a artei teatrale şi cinematografice din România – (în scrierile bibliografice consultate numele artistului este menţionat atît în varianta Ciobotăraşu, cît şi Ciubotăraşu, cea de-a doua căpătînd de-a lungul timpului o largă răspîndire şi utilizare, în mod eronat, dar cu acceptul tacit al actorului. În vederea redactării textului am optat pentru forma Ciobotăraşu, întîlnită în toate documentele olografe ale artistului. În situaţiile unde sînt citate titluri de articole sau fragmente din documentele de arhivă, a fost păstrată varianta întrebuinţată de fiecare autor în parte.). În cursul anului 2010, printre manifestările culturale de prestigiu desfăşurate s-a înscris şi aniversarea centenarului naşterii marelui actor, născut la 21 martie 1910 în comuna vasluiană Lipovăţ. Pentru a marca cum se cuvine acest eveniment, în perioada 21-30 martie 2010 au avut loc mai multe activităţi culturale dedicate memoriei maestrului, găzduite de Biblioteca Judeţeană Vaslui şi de Centrul Cultural din comuna natală (Mihaela Zărnescu, „Centenar Ştefan Ciubotăraşu la Lipovăţ”, în Monitorul de Vaslui, 22 martie 2010. Vezi şi Ionel Maftei, „Actorul Ştefan Ciubotăraşu. 100 ani de la naştere”, în Evenimentul Regional al Moldovei, 17 martie 2010, articol disponibil online la http;//www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Casa%20si%20gradina/actorul-stefan-ciubot-rasu–278786.html, accesat la 19 decembrie 2011. Totodată, semnalăm existenţa unei înregistrări video de la simpozionul desfăşurat în Lipovăţ, realizată de reporterul Val Andreescu din cadrul TVV (Televiziunea locală Vaslui), accesibilă la http://www.youtube.com/watch?v=5PFSsyyVQy0, accesat la 7 ianuarie 2012. Menţionăm şi faptul că autorităţile locale din comuna Lipovăţ au denumit încă din anul 2004 căminul cultural din localitate după numele marelui actor, reuşind să obţină în cadrul unui proiect o finanţare nerambursabilă de 12.000 de franci din partea Agenţiei Elveţiene de Dezvoltare şi Cooperare, pentru dotare tehnică şi activităţi culturale. Vezi Măricel Rusu, „Căminul cultural din Lipovăţ (judeţul Vaslui)”, în Observator cultural, nr. 251, decembrie 2004 (disponibil online la http://www.observatorcultural.ro/Caminul-cultural-din-Lipovat-%28judetul-Vaslui%29*article IEM2431-articles_details.html, accesat la 20 decembrie 2011.). Cu această ocazie, viaţa şi activitatea artistului au fost evocate în prezenţa unor oameni de cultură locali, iar la final, în semn de omagiu, reprezentanţii autorităţilor din zonă au anunţat că una dintre străzile oraşului Vaslui va fi redenumită după numele marelui actor, ceea ce în prezent este o realitate. În a doua jumătate a aceluiaşi an, la 16 august 2010, ca o recunoaştere a meritelor şi talentului artistului, Banca Naţională a României a emis, în scop numismatic, o monedă din argint care marchează 100 de ani de la naşterea maestrului (Moneda din argint (titlu 999%>) are o valoare nominală de 10 lei, forma rotundă, un diametru de 37 de milimetri, o greutate de 31,103 grame, calitate proof şi margine zimţată. Tirajul a inclus 1.000 de bucăţi. Aversul prezintă o compoziţie grafică ce sugerează lumea teatrului şi a filmului; în dreapta, stema României; de sus în jos, valoarea nominală a monedei – „ 10 LEI”, inscripţia „ROMÂNIA” şi anul.de emisiune „2010″. Reversul prezintă portretul actorului Ştefan Ciobotăraşu, în rolul pe care 1-a jucat în filmul „Columna”, reprezentat într-un cadru al unei Pelicule de film; la exterior, în stînga, inscripţia în arc de cerc „ŞTEFAN CIOBOTĂRAŞU”; jos, anii „1910″ şi „1970″, între care a trăit actorul. Preţul de vînzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint aferentă emisiunii numismatice „Aniversarea a 100 de ani de la naşterea actorului Ştefan Ciobotăraşu” a fost de 205 lei. Punerea în circulaţie în scop numismatic a acestor monede s-a realizat prin sucursalele din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României – http: //www.bnro.ro/EmisiuniDetails.aspx? idd = 962&WebPageId = 726, accesat lai 23 decembrie 2011). (Va urma)

LEONTIN NEGRU