Maria Tănase a fost… spioană!

În 1940, după întoarcerea dintr-un turneu în Turcia, „privighetoarea cîntecului popular românesc”, Maria Tănase (1913-1963) fusese arestată pentru spionaj în favoarea britanicilor, fiind acuzată că ar fi conlucrat cu reţeaua condusă de Rică Georgescu, dar probele împotriva ei sînt inconsistente.

Mai consistente sînt însă alte probe relevate de mărturii conţinute în diferite memorii şi interpretări ale unor lucrări de specialitate.

Astfel, în volumul său de memorii, Ivor Porter, agentul britanic care a desfăşurat acţiuni informative în România, în perioada celui de-al II-lea război mondial, care l-a cunoscut foarte bine pe Eugen Cristescu, şeful Serviciului Secret de Informaţii, menţionează că acesta a avut relaţii cu Maria Tănase.

Informaţia este confirmată de istoricul Cristian Troncotă: „Se pare că celebra cîntăreaţă i-a facilitat lui Eugen Cristescu, într-o perioadă destul de dificilă, unele schimburi de informaţii cu o serie de diplomaţi americani”,

Iar Mihai Pelin, în lucrarea sa „Un veac de spionaj, contraspionaj. şi poliţie politică“, afirma ca Maria avea, la sfîrşitul anilor ’30 ai secolului trecut, relaţii foarte apropiate cu Maurice Negre, corespondentul de la Bucureşti al agenţiei Havas şi rezident al serviciilor speciale franceze.

Informaţii concrete despre activităţile informative ale cîntăreţei sînt conţinute în dosarul ei de la Securitate, întocmit în iunie 1959 (purtînd menţiunea „Strict secret”), de care nu avem motive să ne îndoim, dat fiind că în acesta se găsesc date preluate de SSI. În afară de contactele sale cu Maurice Negre, pentru acea perioadă, dosarul conţine informaţii despre relaţiile Mariei cu De Chastelaine, cunoscut rezident al spionajului englez pentru România, care a contactat-o cu ocazia unui turneu în Turcia, în 1940, propunîndu-i să renunţe de a se mai întoarce în ţară şi să se angajeze la postul de radio Londra, lucru pentru care a fost arestată, fiind bănuită că face spionaj în favoarea englezilor.

Acelaşi dosar aminteşte, tot pentru perioada de după întoarcerea din turneul în Turcia, de relaţiile artistei cu un ofiţer german, un maior din Abwehr, care încearcă să o recruteze pentru germani, fără succes.

Urmărirea artistei a fost continuată şi după 23 august 1944, stabilindu- se că ea făcea parte din anturajul generalului E.R. Greer de la Misiunea Militară Britanică din România. Îi comunica acestuia date, prin intermediul lui Silviu Metianu, de la aceeaşi misiune. S-a presupus că Maria Tănase îi fusese recomandată acestuia de folcloristul H. Brauner, dar s-a dovedit că Greer intrase în legătură cu ea, fiindu-i indicată de Chastelain. Natura relaţiilor cu Greer a fost dezvăluită atunci cînd Securitatea a pătruns prin efracţie în biroul consulului englez, A.C. Kendall. Deşi cunoştea toate aceste date, Securitatea nu a luat măsuri ca în cazul altor reali sau presupuşi agenţi „capitalişti”, dat fiind, probabil, popularitatea de care marea cîntăreaţă se bucura. Mai mult, nu au fost luate măsuri directe nici atunci cînd au fost obţinute informaţii despre o discuţie a Mariei Tănase cu soţul ei, purtată într-un restaurant: „… A spus că, atunci cînd i se va ivi ocazia de a pleca pentru prima oară din RPR, va rămîne definitiv acolo”.

ALEXANDRU POPESCU
TRICOLORUL