„Antisemitisme” fabricate şi declaraţiile „xenofobe” ale Perfidului Albion

Mare tam-tam, mare! G.D.S. şi revista „22″ – reclamagii în slujba celor care finanţează cele două structuri – au „deconspirat” faptul că un grup de colindători „antisemiţi a fluierat în biserică”, adică a sărit cu calul peste neconstituţionala O.U.G. 31/2002 a ex-prim-ministrului Adrian Năstase. Un domn filozof, fost ministru al Educaţiei (pe durata mandatului său a aprobat editarea şi publicarea catastrofalului manual de Istorie a Românilor, pentru clasa a XII-a, Ed. Sigma), fost ministru de Externe… „curs cu durată redusă”, fost bulibaşă la I.C.R.-ul post-patavievician – unde a debutat cu şedinţa caloriferelor -, fost… Cam neadaptat şi neadaptabil acest fost, ca să nu zic altfel! Personajul în cauză a reacţionat cu mînie proletară, publicînd pe portalul online „Cotidianul” o emanaţie cu pretenţii, intitulată „Ieşirea din ignoranţă”. Această „arie a ipocriziei” începe aşa: „Formaţia folclorică «Dor Transilvan» (aparţinînd Primăriei Municipiului Cluj-Napoca), a cuprins în repertoriu, a multiplicat (din 2010) şi, în cele din urmă, a prezentat pe TVR 3 o colindă cu versuri primitive, de genul «jidovii» care s-au răfuit cu Isus Christos…”. Domnia-sa este filozof şi, dacă tăcea, filozof rămînea! Aşa… Mare tam-tam, mare! În vîrstă de 85 de ani, fostul premier israelian Ariel Sharon, internat la spital, vegetează în comă din 2006, dată de la care nu a înregistrat nici o schimbare a stării de sănătate. Postul israelian de televiziune Channel 2, citat de ziarul „Haaretz”, informează populaţia Planetei că a fost supus unei noi proceduri de tomografie şi stimulare cerebrală la Centrul Medical Soroka, din oraşul israelian Beersheva. Cam asta expun pe manşete, cu litere de-o şchioapă, marile publicaţii occidentale. Despre cine-i vorba? Despre acelaşi Ariel Sharon, fost ofiţer în armata israeliană şi ministru al Apărării, care a „tolerat” masacrul comis la 18 septembrie 1982 asupra civililor palestinieni din taberele de refugiaţi de la Sabra şi Shatilla, pe teritoriul Libanului ocupat de Israel. Numărul victimelor neevreilor masacraţi nu este accesibil publicului, el ridicîndu-se la cîteva mii. Comisia Kahan a constatat că Ariel Sharon „poartă responsabilitatea personală” a masacrului. Deşi nu a fost pus niciodată sub acuzare pentru faptele comise, de către aceleaşi organizaţii care îl acuză pe Mareşalul Ion Antonescu de Holocaust, nu a mai cutezat să întreprindă vizite în Europa. Risca să fie arestat şi predat Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.
Mare tam-tam, mare! De cîteva luni de zile, presa de scandal britanică – da! au şi ei aşa ceva, că doar nu românii au inventat-o – trîmbiţează că Anglia va fi invadată de români şi bulgari. După Revelion, un comentator din ţara perfidului Albion preciza că, vezi Doamne, românii şi bulgarii, treacă-meargă, dar pe unde vor scoate cămaşa insularii cînd vor da piept cu invazia ţiganilor din cele două state, membre ale Uniunii? Nu prea pricep eu bine cum stă treaba: eu, român, nu am voie să-mi declar, liber, reticenţele faţă de evrei, că devin „antisemit”. Nu am voie să scot o vorbă împotriva comportamentului lamentabil al unor ţigani, că sînt numit rasist sau „xenofob”, dar ei, britanicii, au voie să declare orice. Nu comit nici o discriminare?! Privind retrospectiv, prin anii ’90, Occidentul ne preda lecţii de toleranţă, altfel nu puteam fi îmbrînciţi în marele colhoz al celor 12 stele. Tot nu m-am dumirit, de ce, oare, or fi doar 12, cînd 28 de state stau sub flamura albastră cu licurici galbeni? „Prietenii ştiu de ce!”. Astăzi, unioniştii recunosc faptul că România este cea mai tolerantă ţară cu minorităţile naţionale. Şi-atunci, cum stă treaba? Cît timp euro-vesticii n-au avut în ogradă puradeii, chivuţele şi „zigeunerii”, a fost linişte. Cînd s-au trezit cu halebardierii pe capul lor, s-a schimbat macazul. N-au mai putut sta cu ferestele deschise, pentru că se evaporau fel de fel de bunuri. Băştinaşii şi-au pus fermoare la buzunare, au introdus interdicţii, iar saltimbancii apăruţi pe sticla televizoarelor imitau gestul cerşetorului, definindu-l ca salut românesc. Berlusconi şi Sarkozy au mătrăşit şatrele invadatorilor de la periferiile marilor oraşe, le-au adunat catrafusele şi, hopa-sus, i-au urcat în avioane, ordonînd piloţilor: zbor liber spre Est! Cît de mare eficienţă a avut manevra, nu disecăm acum, dar, una peste alta, a fost un eşec lamentabil. Deci, ei, occidentalii au voie să fie şi rasişti, şi „antisemiţi”. Noi, românii, ba! Că tot a venit vorba de „antisemitism”, ia să vedem cum se prezintă situaţia!
Antisemitism – antisemit – xenofob
Folosirea cuvintelor „antisemitism/ antisemit” foarte des şi mecanic ca ştampile-tabu este incorectă. În acest sens, DEX menţionează: „SEMÍT, -ă, semiţi, -te, s. m. şi f., adj. 1. S. m. şi f. Persoană care face parte din grupul de popoare, apropiate între ele prin limbă şi prin aspect fizic, din sud-vestul Asiei, nordul şi estul Africii, căruia îi aparţin astăzi arabii, sirienii, evreii etc. 2. Adj. Care aparţine semiţilor (1), privitor la semiţi; semitic. – Din fr. sémite.” Concluzionăm: conform DEX, antisemit este acela care are manifestări ostile, aversiune faţă de semiţi, „cele mai bine de 20 de neamuri descendente ale patriarhului biblic Sem, popoarelor din sud-vestul Asiei, nordul şi estul Africii – (care includ – ironia sorţii – pe arabi, pe sirieni, dar şi pe evrei”. Pînă acum, n-am auzit ca vreun om să fi fost numit „antisemit” pentru că s-ar fi exprimat împotriva vreunui arab sau sirian. Cuvîntul antisemit este uzitat cu „adresă” personalizată de unică destinaţie, deci exprimarea corectă ar fi nu antisemitism/ antisemit, ci antievreism/antievreu. Conform aceleiaşi explicaţii a DEX, Statele Unite ale Americii sînt antisemite, pentru că sînt ostile atît sirienilor, cît şi arabilor. Alo, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (I.N.S.H.R.-E.W.), aveţi ceva de comentat?! Şo pe ei, nu doar pe români! Domnilor de la I.N.S.H.R.-E.W., patronul instituţiei v-a cam făcut de cacao cu impostura lui. Schimbaţi denumirea şi fiţi mai rezonabili. Prin exces de zel, voi incitaţi românii, iar prin atitudinea voastră abuzivă, prin „Industria Holocaustului” pe care o promovaţi fără discernămînt faceţi un imens deserviciu tuturor evreilor, dar şi celorlalte etnii. Vă aflaţi în postura privilegiată de a fi în subordinea Guvernului României (?) care v-a pus la dispoziţie arhivele M.Ap.N. pentru a vă documenta. Nu uitaţi, totuşi, că vă aflaţi în România, că trăiţi printre şi alături de români! Respectaţi legile şi datinile acestui pămînt! Se poate trăi în bună pace, nu doar prin afirmaţii nefondate, prin ameninţări şi prin holocaustisme deformatoare ale realităţii. Şi dacă tot sîntem la acest capitol, afirm că şi cuvîntul xenofob este utilizat greşit, pentru că xenofobie înseamnă frică faţă de străini – cu referire la persoane ca persoane (inclusiv colective: neamuri) -, nicidecum ură împotriva lor. Origine: xeno – străin (gr.) şi phobos, phobie (fr.) – frică, teamă. Mai degrabă, deşi pare ciudat, termenul apropiat de aversiune faţă de străini ar fi „antixenie”. În concluzie, atît cuvîntul antisemit (antisemitism ), cît şi xenofob (xenofobie) sînt lipsite de legitimitate şi folosite, chiar şi de către cei bine intenţionaţi, în mod lacunar şi deformat. Deşi ministrul britanic de Interne, Theresa May, a contestat afirmaţiile unor politicieni, conform cărora Marea Britanie riscă să se confrunte cu un val de infractori români după eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii, 12 cetăţeni români au fost arestaţi în a doua zi a lui 2014, de către angajaţi din cadrul Agenţiei Britanice pentru Control la Frontieră, imediat după ce au pus piciorul pe pămîntul Regatului Unit, urmînd să fie expediaţi retur, cu avionul. („The Guardian”). Din păcate, trebuie să recunoaştem, nu doar ţiganii ne fac de rîs; sînt şi destui etnici români care comit fapte antisociale peste hotare. Există, însă, o soluţie universal valabilă: indiferent de etnie sau cetăţenie, toţi cei care nu le respectă, să suporte rigorile legilor statelor unde trăiesc şi comit fapte reprobabile, altfel, pericolul de a generaliza rămîne o nedreptate inacceptabilă. Fără discriminare! Domnilor de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (C.N.C.D.), n-am auzit nici o silabă de protest… Vă depăşeşte problema, sau vă ocupaţi exclusiv de formaţia folclorică „Dor Transilvan”? Măcar declaraţi-vă poziţia. Să se ştie! Române, nu uita: cînd ai dreptul la ceva, nu cere, revendică!
ION MĂLDĂRESCU
TRICOLORUL