Comisarul-şef Pintea Cristian a fost ofiţer de pompieri şi, după cooptarea în Poliţie, a avut o ascensiune fulminantă în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj: şef birou în cadrul Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Cluj, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor Cluj şi prim-adjunct al şefului IPJ Cluj. Ultima şi cea mai importantă funcţie a primit-o în timpul guvernării PDL, fiind foarte apropiat de liderii portocalii clujeni. Această ascensiune nu poate fi explicată prin merite profesionale, întrucît, potrivit unor foşti colegi, s-a remarcat doar prin sistemul corupt şi clientelar instituit în rîndul subalternilor săi. Singura explicaţie poate fi găsită în sistemul relaţional al tatălui său, Alexandru Pintea, devenit rector al obscurei Universităţi de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea din Bucureşti, cunoscută drept fabrică de diplome, masterate şi doctorate pentru politicieni, funcţionari publici, poliţişti şi alţi angajaţi din structurile de forţă. Această universitate bucureşteană şi-a deschis facultăţi în „centre universitare” ca Alexandria, Marghita, Lugoj şi Tuşnad. Absolvenţi emblematici ai acestei universităţi obscure sînt fostul preşedinte al ANAF din guvernarea PDL, Sorin Blejnar, şi preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, care a deţinut mai multe mandate funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Inclusiv comisarul-şef Pintea a obţinut un masterat în criminalistică la Facultatea de Drept a universităţii patronate de tatăl său. Valoarea acestei universităţi este relevată de faptul că nici un absolvent al Facultăţilor de Drept ale acesteia nu a reuşit să treacă examenele de admitere în avocatură sau în magistratură. Comisarul-şef Cristian Pintea a intrat în atenţia publică îndeosebi datorită scandalului declanşat de faptul că, timp de 3 ani, l-a şicanat, prin aplicarea de sancţiuni disciplinare nejustificate, trimiterea repetată la teste psihologice sau sesizări anonime la Agenţia Naţională de Integritate, pe agentul de Poliţie rutieră Sergiu Todea, drept răzbunare pentru faptul că, în cursul anului 2010, acesta a avut curajul să-i aplice legea primului adjunct al şefului IPJ Cluj, oprindu-l în trafic şi sancţionîndu-l contravenţional pentru că, aflîndu-se la volan, nu a acordat prioritate de trecere a pietonilor, în loc semnalizat corespunzător. Atunci, comisarul-şef Pintea l-a acuzat de tupeu, l-a pus să-şi ceară iertare şi l-a sancţionat disciplinar, iar ulterior agentul Todea a fost şicanat şi umilit de şefii săi timp de 2 ani (2011-2012), prin aplicarea altor sancţiuni disciplinare nejustificate, prin trimiterea repetată la testare psihologică şi prin sesizări anonime transmise Agenţiei Naţionale de Integritate de pe adresa de e-mail a unei persoane apropiate şefului pe care l-a sancţionat. Agentul Todea şi-a dovedit nevinovăţia, obţinînd anularea în Justiţie a tuturor sancţiunilor care i-au fost aplicate, după care, scîrbit de comportamentul şefilor săi, şi-a dat demisia din Poliţie în cursul lunii august 2013. În urma semnalărilor din presă, care l-a denumit „cel mai curajos poliţist din Cluj”, cazul agentului Todea a ajuns în atenţia premierului Victor Ponta, care a dispus efectuarea unui control la IPJ Cluj de către Corpul de control al primului-ministru, care a concluzionat că acesta a fost nedreptăţit de către superiorii săi. În urma controlului, comisarul-şef Pintea a fost eliberat din funcţia de prim-adjunct al şefului IPJ Cluj prin dispoziţia Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 5287/11.10.2013 şi a fost numit, de conivenţă cu acesta, şef al Serviciului Arme, Muniţii şi Explozibili din IPJ Cluj. Comisarul-şef a contestat această dispoziţie în contencios administrativ şi, după 2 luni, a reuşit să obţină suspendarea executării acesteia la Tribunalul Cluj, prin sentinţa civilă nr. 16885/20.12.2013, pronunţată în dosarul nr. 10956/117/2013. Această hotărîre a rămas definitivă ca urmare a nerecurării acesteia de către IGPR. Comisarul-şef Pintea a avut acelaşi succes la Tribunalul Cluj şi în procesul de fond, obţinînd anularea dispoziţiei emisă de IGPR, cu consecinţa obligării pîrîtului la radierea menţiunilor privind eliberarea din funcţie şi la plata drepturilor salariale cuvenite pînă la data pronunţării, prin sentinţa civilă nr. 4287/14.07.2017, pronunţată în dosarul nr. 766/117/2014. Această hotărîre a rămas definitivă ca urmare a respingerii de către Curtea de Apel Cluj a recursului IGPR, ca fiind tardiv introdus, prin decizia civilă nr. 1334/05.02.2015, pronunţată în dosarul nr. 766/117/2014. Ridică mari semne de întrebare conduita procesuală a IGPR, care nu a recurat hotărîrea de suspendare şi a recurat tardiv hotărîrea de anulare a dispoziţiei privind eliberarea din funcţie a comisarului-şef Pintea. Favorizarea sa de către unii reprezentanţi ai IGPR este confirmată şi de o convorbire telefonică din care rezultă că o angajată a acestei instituţii îi comunică faptul că reprezentanţii IGPR în proces nu au mandat de reprezentare semnat de inspectorul general Petre Tobă. Cert şi trist este că demersurile justificate şi bine intenţionate ale primului-ministru Victor Ponta şi ale Corpului său de control au fost anulate de reprezentanţi ai Justiţiei clujene cu complicitatea unor reprezentanţi ai IGPR, iar comisarul-şef Pintea a revenit pe funcţia de prim-adjunct al şefului IPJ Cluj, în pofida abuzurilor sale vădite şi dovedite. Un aspect dubios este faptul că judecătorii în cauză au refuzat să elibereze presei clujene copii de pe dispoziţia contestată a IGPR. Sugestiv este că acest poliţist a mai făcut anterior obiectul cercetării disciplinare prealabile ca urmare a mai multor deficienţe în activitatea managerială, care au fost constatate cu ocazia unui control al Corpului de control al ministrului Afacerilor Interne, iar conducerea IGPR a dispus sesizarea Consiliului Superior de Disciplină, dar a scăpat şi în acest caz, întrucît a intervenit prescripţia răspunderii disciplinare. Probabil că motivaţia trebuie găsită în faptul că mulţi chestori şi alţi ofiţeri superiori din IGPR, dar şi din IPJ Cluj, au obţinut doctorate şi masterate la universitatea patronată de tatăl comisarului-şef Pintea. Nu este lipsit de importanţă faptul că actualul şef al IPJ Cluj, chestorul Teodor Grindean, a declarat presei că activitatea şi imaginea IPJ au avut de suferit în perioada în care Pintea a ocupat funcţia de prim-adjunct, din cauza sutelor de articole care au reflectat negativ activitatea poliţistului. Comisarul-şef Pintea a fost implicat şi într-un scandal legat de folosirea unui telefon mobil marca HTC One LTE 32 Gb, avînd o valoare de piaţă de 3.000 lei, pe care l-a primit cu titlu gratuit, în cursul anului 2013, împreună cu abonamentul lunar aferent, de la o firmă din Cluj (SC MAD Invest Construct SRL), şi pe care l-a folosit ca telefon de serviciu. Pe acest telefon, comisarul-şef Pintea a înregistrat toate convorbirile telefonice sau ambientale pe care le-a avut cu şefi din IJP şi IGPR, cu colegi şi cu cetăţeni pe care i-a primit în audienţă cu diverse reclamaţii şi sesizări. După o perioadă, a predat telefonul firmei proprietare, fără să şteargă convorbirile sau e-mailurile, iar acesta a fost vîndut second-hand unei persoane fizice, care, auzind înregistrările, l-a predat presei, care a sesizat şi l-a predat conducerii IPJ Cluj. Cu această ocazie, s-a constatat că telefonul folosit de comisarul-şef Pintea conţinea 356 de convorbiri telefonice, 31 de înregistrări ambientale şi numeroase documente de serviciu salvate (cereri, sesizări, adrese, tabele, PDF-uri). Telefonul conţinea inclusiv înregistrări ale unor convorbiri purtate cu şeful IPJ Cluj, chestorul Teodor Grindean, şi cu şeful IGPR, chestorul Petre Tobă. Conducerea IPJ Cluj a depus la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj plîngere penală împotriva comisarului-şef Cristian Pintea, prin care a solicitat cercetarea acestuia pentru săvîrşirea infracţiunii de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, avînd în vedere că, în calitate de prim-adjunct, acesta era unul din responsabilii cu securitatea internă a unităţii. Plîngerea constituie obiectul Dosarului Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj nr. 1118/P/2014, a cărui soluţionare este tergiversată, după ce a fost începută urmărirea penală in rem, probabil datorită relaţiilor sale apropiate cu procurorul Florin Maghiar, care a deţinut pînă anul trecut funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Cluj, iar actualmente este prim-procuror adjunct al acestui Parchet. Este cunoscut că poliţistul Pintea îl vizita des pe procurorul Maghiar, îi furniza acestuia informaţii, puneau la cale numiri sau eliberări din funcţii înalte, dar se şi folosea de numele acestuia în diferite cazuri. Creează mari suspiciuni faptul că nici conducerea IPJ Cluj nu a sesizat şi Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie sub aspectul săvîrşirii infracţiunilor de luare de mită (referitor la primirea cu titlu gratuit a unui telefon de la o firmă cu activitate suspectă, deoarece nu şi-a depus bilanţurile contabile pe ultimii ani şi nu a înregistrat în contabilitate chitanţa şi factura privind achiziţionarea telefonului respectiv), fals în declaraţii (referitor la faptul că nu a menţionat telefonul respectiv drept cadou în Declaraţia de Avere, în condiţiile în care valoarea acestuia depăşea 500 de euro) şi trafic de influenţă (referitor la folosirea numelui prim-procurorului Florin Maghiar în anumite situaţii). În plus, din înregistrările de pe telefonul în cauză rezultă că poliţistul Cristian Pintea ar fi influenţat şi chiar ameninţat martori din procesul său de contencios administrativ şi că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Bene, arestat ulterior pentru dare de mită în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu. Pentru motivele expuse, vă solicit, domnule prim-ministru Victor Ponta, şi domnule viceprim-ministru Gabriel Oprea, să dispuneţi, pe de o parte, verificarea modului în care a fost întocmită de către IGPR dispoziţia de eliberare din funcţia de prim-adjunct al şefului IPJ Cluj a comisarului-şef Cristian Pintea şi a modului în care reprezentanţii IGPR au reprezentat această instituţie în procesele de contencios administrativ avînd ca obiect suspendarea, respectiv anularea acestei dispoziţii, şi, pe de altă parte, verificarea tuturor aspectelor de natură disciplinară şi penală rezultate din înregistrările conţinute de telefonul folosit de poliţistul sus menţionat. Iar, dvs., domnule ministru al Justiţiei, vă solicit să cereţi Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii să verifice modul de soluţionare a dosarelor de contencios administrativ în care comisarul-şef Cristian Pintea a avut calitatea de reclamant, avînd în vedere că există suspiciuni asupra imparţialităţii judecătorilor din aceste cauze, despre care se afirmă că ar fi fost în relaţii apropiate cu lideri locali ai PDL, inclusiv cu fostul prim-ministru Emil Boc, precum şi să verifice motivele tergiversării soluţionării Dosarului Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj nr. 1118/P/2014. Solicit să-mi comunicaţi constatările efectuate şi măsurile dispuse printr-un răspuns scris, la care să-mi anexaţi o copie de pe dispoziţia contestată a IGPR (nr. 5287/11.10.2013).
VALER MARIAN, senator
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu