Sosit-a vremea ca toţi preşedinţii post-decembrişti să dea seama de toate fărădelegile comise sub domniile lor nelegiuite, soldate cu dezastre economice care au adus numai rele şi au sărăcit ţara. În procesele-verbale de predare-primire toţi preşedinţii ţării, toţi şefii de guverne vor trebui să semneze cu mînuţa lor:
– am trădat România şi poporul (e valabil şi pentru ex-regele Mihai);
– am vîndut întreprinderile construite prin truda Poporului Român în timp de decenii;
– am vîndut – la preţ de fier vechi – întreaga industrie, întreaga economie a ţării;
– am vîndut bogăţiile solului şi subsolului României;
– am vîndut şi vînd încă pămînul ţării străinilor, act interzis şi condamnabil în oricare stat al Planetei;
– am alungat românii din România pe meleaguri străine, majoritatea valorilor umane, astăzi acestea fiind aspirate – cu statut umilitor – de străinătate;
– am distrus Armata României. Iar acum, în ceasul al 12-lea, se lamentează că trebuie suplimentat bugetul Apărării… de unde?;
– am acceptat intrarea pe brînci şi cu spatele înainte în conglomeratul noii Uniuni Sovietice (a se citi Uniunea Europeană), fără a stipula drepturile românilor şi a menţine suveranitatea ţării, acceptînd orice dispoziţii – fie ele şi simple „recomandări” -, şi tratîndu-le ca pe precepte ale Bibliei, dovedind că nu tot ce-i bun pentru U.E. este bun şi pentru România;
– i-am vîndut pe români bancherilor mondiali şi cămătarilor F.M.I.;
– am acceptat instalarea de baze militare străine pe teritoriul României, fără a acorda prioritate intereselor naţionale. Cine suportă cheluielile? Poporul Român! Cine beneficiază? Noii ocupanţi ai ţării, pentru că România este Colonie, ţară sub ocupaţie străină, deşi, oficial, nu se recunoaşte;
– am coborît prestigiul românilor la stadiul de paria al societăţii umane, cetăţeni de gradul doi sau trei, iar ţara în postura de „Ţiganiadă a Europei”, victimă în egală măsură a ipocriziei unui Occident nesăţios de bogăţii şi a trădătorilor autohtoni de ţară, căţăraţi în funcţii decizionale. Plus o mie şi una de culpe grave, extrem de grave şi dăunătoare naţiunii române. Semnează, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu… şi lista poate continua.
A păşit cu stîngul
Revenind la actualul preşedinte al României, debutul prestaţiei sale nu pare deloc încurajator. Se pare că a păşit cu stîngul în funcţia supremă a Statului Român. Cîteva cuvinte despre „echipa” sa (?) de condotieri, gaşca controversată şi suspectă de sfetnici dimprejurul său. Dintre membri acestui comando poate fi remarcat în mod evident acel M.R.U. despre care s-a aflat că a fost membru al Serviciilor Speciale (nu numai româneşti), atunci cînd timonierul l-a numit bulibaşă peste Guvernul României pentru cîteva zeci de zile: „Oare preşedintele nu ştie în slujba cui este MRU?”. Recent, românii din străinătate (nu folosesc cuvîntul diaspora, care are cu totul altă semnificaţie) au fost stupefiaţi de numirea lui M.R.U. în calitate de consilier prezidenţial. Mai multe organizaţii româneşti din străinătate i-au trimis preşedintelui României o scrisoare deschisă în care îi cer să renunţe de urgenţă la consilierul personal, Mihai Răzvan Ungureanu.
Politica românească se face pe Măria Sa, Facebook
Dacă a gîndit cu capul domniei-sale, rău a gîndit! Dacă i s-a sugerat, răi sfetnici a avut! Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. După toate „ciudatele excursii” făcute înainte şi imediat după aşezarea pe tronul de la Cotroceni, după ce a fost suţinut de/ şi printr-un agent bine-cunoscut al F.S.B. să urce scările Palatului Cotroceni, mă bate însă gîndul că nici nu a avut vreme şi posibilitate să analizeze, nici nu a urmat sfaturile cuiva. A primit poruncă de la Înaltele Porţi, iar ca şef de trib ales-numit-impus în Colonia România, a executat ordinele. Madam Tatiana Niculescu Bran, B.B.C.-ista proaspăt instalată ca purtătoare cu vorba a şefului Statului, a făcut, în prealabil, fandoseli şi fiţe pe Facebook. Ajunsă cu aere de „mare personalitate” la Cotroceni, marii necunoscute i s-a năzărit că atmosfera de la palat este prea apăsătoare, prea „comunistă”, că oriunde ar putea apărea tabloul lui Ceauşescu, că mobilierul este demodat, că… ifose de zgripţuroaică nemulţumită cu şi de ea însăşi. Concluzia: mobilierul, covoarele, tapetele, zugrăveala, de ce nu tot palatul, trebuie înlocuite cu prospături – de preferinţă cosmopolite, occidentale. Alţi bani, altă distracţie! Că tot a venit vorba despre Facebook, oricine poate observa că politica românească, internă sau externă – nu trebuie urmărită prin legi, O.U.G. sau alte reglementări publicate în „Monitorul Oficial”, ci prin parascovenii aşternute halandala pe Măria-Sa, Facebook.
„Sînt un anticomunist convins şi cred că Ceauşescu a fost unul dintre cei mai toxici români”. (Klaus Iohannis)
Respectîndu-ne Istoria, Nicolae Ceauşescu – cu bunele şi relele lui – face parte din Istoria României, iar portretul său îşi găseşte locul atît la Cotroceni, cît şi în Casa Poporului, actualul sediu al Parlamentului României. Adolf Hitler face parte din Istoria Germaniei, iar numele lui nu poate fi şters, portretul său se regăseşte printre conducătorii Germaniei. Fără a face o comparaţie între cei doi şefi de Stat, adevărul nu poate fi ignorat. Să-i reamintim purtătoarei cu vorba că actualul ei coleg de comando, M.R.U., în decembrie 2004, la instalarea ca ministru de Externe al României, şi-a atîrnat în birou portretul Anei Pauker (Hannah Robinson)? Madam Bran, vă rugăm: „ciocul mic!”. Despre echipa de comando a preşedintelui, pentru moment, doar atît. Să nu uit, domnul preşedinte Iohannis se obişnuieşte greu cu noul domiciliu, preferînd să facă naveta pe ruta Sibiu-Bucureşti. O fi dorind să schimbe Capitala României, ori încă nu şi-a rezolvat problemele la Primărie? Oricum, domiciliul lui este – pentru 5 ani de zile -, la Cotroceni, nu la Sibiu! Să decidă: ori primar, ori preşedinte!
Parole… parole… parole!
Klaus Iohannis, preşedintele României, a transmis miercuri, 31 decembrie a.c., un mesaj cu prilejul Anului Nou, 2015:
„Dragi români din ţară şi din străinătate,
Încheiem un an care ne-a adus provocări şi schimbări. Începem un An Nou în care va trebui să construim temeinic, pentru ca speranţa să devină realitate. Şi o vom face împreună. De sărbători sîntem mai buni unii cu alţii. Avem mai mult timp pentru cei care trec prin greutăţi. Avem şi mai multă încredere şi speranţă în viitor. Lăsăm la o parte ce ne desparte şi păstrăm ceea ce ne uneşte. Gîndul meu se îndreaptă azi către voi toţi, concetăţenii mei de pretutindeni. Către cei mai tineri, care îşi doresc un viitor mai bun în ţara noastră. Către cei care, prin munca şi iniţiativa lor, duc România înainte. Către părinţii şi bunicii noştri, care ne-au croit un drum în viaţă. Gîndul meu se îndreaptă azi către cei care slujesc sub drapelul României şi al aliaţilor noştri şi ne fac cinste. Şi către cei pentru care România înseamnă «acasă», oriunde s-ar afla. Aş vrea ca de acum înainte să nu fie nevoie de zile speciale pentru încredere şi speranţă. Aş vrea ca 2015 să fie începutul acelei Românii a normalităţii pe care cu toţii ne-o dorim!
Sărbători fericite şi «La mulţi ani»!”.
31 Decembrie 2014
Un alt mesaj al unui Conducător al Statului Român, rostit cu multe decenii în urmă, la fel de actual şi astăzi:
Mareşalul Ion Antonescu adresîndu-se românilor la trecerea dintre ani
„Neamului Românesc
În loc ca reformele sociale să însemne începutul unei ere a renaşterii naţionale, ele au fost folosite de guverne şi partide numai pentru a crea o pătură superioară artificială. Patriotul, omul elitei şi al cinstei, a fost înlocuit în viaţa publică prin demagogi superficiali şi înşelători. Ne-am frînt puterea, ne-am slăbit cugetul şi ne-am sleit minţile în lupte fratricide pentru ideologii, în dezbinări stupide, în bîrfeli odioase, în vrajbe dureroase şi în apucături neomenoase. De aceea, ştiu că tu, sătean trudit, n-ai plug şi n-ai haine; că fierul plugului e scump pentru punga ta goală şi bumbacul nu-ţi ajunge ca să-ţi îmbraci copiii, că pămîntul ţi-a rodit puţin şi gurile casei tale sînt multe. Ştiu că tu, meşteşugar chinuit, nu-ţi poţi îndestula nevoile cu greul muncii tale; că rîvneşti să nu-ţi mai vezi copiii ofiliţi şi să-ţi vezi fruntea despovărată de griji şi sărăcie. Ştiu că tu, bogatule, eşti tulburat fiindcă ai voi pace şi linişte, pentru ca să ai siguranţa bunurilor tale şi mulţumirea averii pentru urmaşii tăi. Căci, să ştii, bogatule, că averea ta ne e scumpă – dacă este curată – fiindcă e a ţării; că lucrurile casei tale, pe care alţii nu le au, ne încredinţează că din propria ta conştiinţă şi înţelegere ne vei ajuta să facem din bucuria ta, bucuria altora. Şi tu, cărturarule, care ai tăcut ieri şi taci şi astăzi, ştiu că aştepţi ceasul cînd ţara să-ţi cinstească mintea, Neamul să-ţi preţuiască sufletul şi Statul să-şi întemeieze soarta pe rostul tău de cîrmaci al cugetelor şi să nu te umilească izgonindu-te de la luptă sau trudindu-ţi vieaţa în umilirea sărăciei. Greutăţile în care se zbate neamul sînt mari şi încurcate. Neamul Românesc – popor de muncă şi nu parazitar – vrea înnoire, vrea libertate şi vrea să-şi trăiască adevăratul naţionalism, prăvălind pe toţi cei care – conştient sau inconştient – îi împiedică drumul viitorului. Puterea unui Neam faţă de el însuşi şi prezenţa unui Neam în lume şi în Istorie se dovedeşte prin unitatea cu care, în ceasurile de încercare, ştie să-şi afirme cugetul şi voinţa nestrămutată. În România trebuie să trăiască şi să fie puşi în valoare mai întîi Românii; ceilalţi, dacă rămîn locuri libere, vin după ei. Împotriva tuturor piedicilor şi intrigilor duşmane, a clevetirilor şi ameninţărilor nemernice, trebuie să ducem ţara în matca viitorului, în val de veac, ca să-i asigurăm drepturile nepieritoare. Revoluţiile naţionale nu sînt acte de violenţă, revolte, ci idei în marş. Toate adevăratele revoluţii naţionale s-au întemeiat prin zidiri şi nu prin prăbuşiri. Ele au folosit toate rezervele naţiunii şi au întrebuinţat toate generaţiile, respectînd instituţiile fundamentale ale vieţii şi ale scopurilor omului. De aceea, vă chem pe toţi, din toate generaţiile şi din toate clasele, ca să înfăptuim marea chemare a istoriei noastre.
LA MULŢI ANI, ROMÂNI!
Mareşal Ion Antonescu”
Curaj şi demnitate!
Recent, o membră a Deutscher Bundestag (Parlamentul Germaniei) a acuzat-o public, în plen, pe Frau Merkel că ar fi agent al S.U.A. Merită felicitări pentru curaj şi demnitate, pentru naţionalismul ei benefic conaţionalilor şi ţării pe care o slujeşte! Cînd, în Parlamentul României, vom avea parte de un „ales al neamului” care să rostească Adevărul aşa cum l-a rostit Frau Dr. Sahra Wagenknecht? După discursul menţionat, mărturisesc că sînt oarecum derutat, pentru că, în România, în loc să fie încurajat dialogul, se promovează ignoranţa:
– actualul preşedinte al României este favorit al Cancelarului Germaniei;
– actualul preşedinte al României a fost susţinut în campania electorală de un agent al Moscovei;
– actualul preşedinte al României este cetăţean al României, dar şi cetăţean al Germaniei, aşa că nu este prea clar cărui stat îi va fi credincios?
După o astfel de lectură, rog pe toţi românii să tragă concluzii pe măsură.
ION MĂLDĂRESCU
TRICOLORUL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu