Klaus Iohannis, preşedintele-fentator…

După preşedintele-jucător, iată că se prefigurează la orizont un preşedinte-fentator. Iohannis nu-şi asumă nimic, nu dă socoteală de nimic şi, în general, nu dă explicaţii, cel puţin nu românilor şi presei române. O preferă pe cea occidentală, căreia îi vorbeşte în concepte abstracte, adică o fentează. Dacă e musai să se adreseze şi românilor, preferă presa cuminte de la Sibiu, care pune întrebări frumoase. Încă nu am primit explicaţii pentru prezenţa lui Dan Mihalache la Cotroceni, dar Iohannis nu simte nevoie să dea vreuna. Ca să uităm de Mihalache, ni l-a adus pe Mihai Răzvan Ungureanu, o altă tînără speranţă a politicii eşuate lamentabil şi care poate fi orice, mai puţin schimbarea în numele căreia a cîştigat Iohannis alegerile. Nici o explicaţie despre legea securităţii cibernetice, doar fenta executată de la distanţă prin care PNL atacă legea la Curtea Constituţională, departe de implicarea noului preşedinte. Nimic despre respingerea legii votului prin corespondenţă cu votul aproape unanim al Parlamentului, cu PNL la pachet cu tot. Mă tem că strategia preşedintelui-fentator dă roade.

Dacă nu se explică, Iohannis nici nu poate fi tras la răspundere. În general, alţii fac şi desfac, aşadar el nu este vinovat. Pe acelaşi principiu, nu doar că vom savura prezenţa valului de schimbare reprezentat de Mihalache şi de MRU la Cotroceni, o ironie amară a lucrului bine făcut, dar vom avea, la un moment dat, şi un Guvern nou, dar mai ales înnoitor, cu Blaga şi cohorta de baroni foşti PDL călare pe ministere şi bani. Din nou, Iohannis va găsi o fentă prin care el nu va da explicaţii, aşadar nici nu va avea vreo responsabilitate. Cît despre minunăţia de purtător de cuvînt de la Cotroceni, aceasta a fost deja taxată suficient chiar de internauţii cu care comunică direct pe Facebook ca să nu mai fie mare lucru de adăugat. Singurul lucru real pe care l-am aflat pînă acum de la Iohannis, şi asta din presa străină, este că el ne doreşte să-l avem 10 ani la Cotroceni şi că speră ca Guvernul PSD să nu mai dureze mult. Şi eu sper ca Guvernul PSD să plece, dar nu pentru a fi înlocuit de caracatiţa PDL-PNL, adică de greii care aşteaptă iarăşi să se vadă cu sacii în căruţă ca să facă ce ştiu ei mai bine. În rest, România e pe calea lucrului bine făcut, ştim că preşedintele şi-a petrecut Revelionul lîngă Sibiu, la Cisnădioara, îi dorim La Mulţi Ani (nu neapărat încă 10 la Cotroceni), dar, în rest, trebuie să ne obişnuim cu un joc al disimulărilor şi eschivelor. De fapt, de cînd Iohannis a ajuns preşedinte, nu prea mai vedem mingea, ci numai fente. Ştiu că există termenul de graţie de 100 de zile pentru un nou preşedinte, sper ca următoarele să le contrazică pe cele deja trecute, dar, între timp, ne-am ales deja cu cîteva semnale foarte clare despre cum va decurge meciul şi care sînt jucătorii. Ţin, însă, să-i liniştesc pe cei care vor vedea în această interpretare a eschivelor iohannice un fel de mesaj ascuns pro-Ponta: actualul premier a luat-o pe coclauri atît de tare, mai ales dacă avem în vedere OUG-ul pentru anularea doctoratului, încît e greu să-l mai urmăreşti cu raţiunea. Ponta îşi sapă singur o groapă politică atît de uriaşă, încît nu mai are nevoie de criticile mele, e autodistructiv pînă la a-şi rosti singur cifrele de la numărătoarea inversă care îl apropie pas cu pas de capitularea finală. Ponta e la capătul drumului, al oricărui drum. Ce ne facem cu cei care urmează? Şi, mai ales, ce ne facem cu preşedintele-fentator care, la fel de pas cu pas, ne arată cum poţi alerga un teren întreg fără să atingi mingea. Bănuiesc că nimeni nu a ştiut că lucrul bine făcut al lui Iohannis va fi fenta, executată perfect pînă la zăpăcirea publicului alegător.

BOGDAN DIACONU
TRICOLORUL