La Londra, Ţarul Petru cel Mare a văzut o femeie-gigant, înaltă de peste 2,80 metri înălţime!

În 1697, Petru a plecat într-o lungă călătorie în străinătate, în compania celor mai apropiaţi prieteni ai săi, ca să „înveţe lucruri utile” şi să vadă „cum trăiesc ceilalţi”. A refuzat totuşi, pe cît a putut, să meargă în vizite oficiale, deoarece, spunea el, „nu putea să-şi piardă timpul cu recepţiile”. Detestînd eticheta, Petru s-a ascuns sub pseudonimul de Piotr Mihailovici, voluntar de la ambasada ţarului. Înaintea plecării sale din Olanda, suveranul a fost invitat la Utrecht, de Wilhelm de Orania, regele Angliei, cunoscut sub numele de Wilhelm al III-lea. Această întîlnire 1-a făcut să se ducă în Anglia, unde construcţia de vase era şi mai bine pusă la punct decît în Olanda. A plecat imediat la şantierul naval de la Deptford, unde Menşikov aproape s-a ridicat la nivelul ţarului, fiind, în afară de Petru, singurul rus care avea aptitudini reale pentru meseria de dulgher. Felul în care ţarul îşi petrecea timpul era notat într-un jurnal de călătorie: de exemplu, iată ce apare scris cu ocazia vizitării Londrei: „Am văzut Teatrul, bisericile. Am primit vizita unor episcopi englezi care ne-au plictisit mai bine de 2 ceasuri. Am convocat-o pe «femeia-gigant», înaltă de 4 arşini (1 arşin = 0,711 metri; înseamnă că femeia avea peste 2,80 metri înălţime-nota red.): ţarul a trecut fără să se aplece pe sub braţul întins al acestei femei. Am vizitat Observatorul Astronomic. Ne-am dus la Turnul Londrei, am văzut Monetăria, închisoarea şi Parlamentul…” Întîlnirea cu „femeia-gigant” nu s-a derulat fără incidente. Ruşii îi propuseseră o sumă frumuşică pentru a-i observa ştiinţific, şi de aproape, detaliile anatomice. Dar aceşti „cercetători”, cam prea insistenţi, au vrut – tot în numele ştiinţei – să ştie cum făcea amor! Refuzînd această prestaţie suplimentară, femeia a luat banii promişi şi s-a dus la ea acasă, indignată.
Ţarul a părăsit Anglia după 3 luni. În drum spre Viena, s-a oprit la Dresda, unde a fost primit de văduva Kurfurst-ului de Brandemburg şi de prinţesa de Hanovra, frumoasa Aurora de Koenigsmark. O mulţime de femei frumoase din aristocraţia germană s-au strîns, curînd, în jurul „copilului teribil de la Kremlin”. Cu ocazia unei serate, Petru, încercînd să-şi arate virtuozitatea, a cerut să fie adusă o tobă mare şi le-a oferit timp de cîteva ore acelor doamne un spectacol puţin cam zgomotos. Tînărul şi-a mărturisit dispreţul faţă de muzica clasică şi faţă de vînătoare, mai ales faţă de vînătoarea cu şoim, „o tradiţie rusească stupidă”. A spus că ocupaţia lui preferată era să călătorească, să construiască vase şi să lanseze focuri de artificii.
După aceste confesiuni, a urmat dansul. Ţarul, dîndu-şi prea puţin seama de forţa lui, îşi ridica partenerele în braţe, le arunca în sus şi le prindea din zbor. I-a fost prezentată o fetiţă de 10 ani, viitoarea mamă a lui Frederic cel Mare; Petru a vrut s-o sărute şi a ridicat-o în sus de urechi!
În timpul meselor, nu voia să ştie de furculiţă, cuţit sau şervet.
În general, colosul rus a fost apreciat. Conversaţia lui le-a încîntat la culme pe prinţese, care l-au găsit amuzant, inteligent, bizar şi galant. Totuşi, ele au subliniat faptul că înjura deseori „ca un birjar beat”.
VLADIMIR FEDOROVSKI