După unii eroi, după alţii hoţi, haiducii contitnuă să fascineze şi azi prin viaţa lor plină de aventură, mister, măreţie şi tragedie. În rîndul lor un loc aparte îl ocupă Petrache Poenaru. A fost haiduc în tinereţe, om de bază al lui Tudor Vladimirescu, a pus bazele primului ziar românesc şi a creat drapelul Tricolor, a inventat tocul cu rezervor, membru titular al Academiei Române din 1870, fondatorul colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova, a organizat învăţămîntul naţional românesc şi a fost primul român care a călătorit cu trenul, iată doar cîteva din lucrurile care se pot spune despre Petrache Poenaru.
Haiduc şi pandur
La nici 22 de ani, tînărul gramatic Petrache Poenaru, absolvent al şcolii Obedeanu din Craiova, lasă călimara cu cerneală de o parte şi intră într-o ceată de haiduci, animat de dorinţa de mai bine pentru neamul său. La prima luptă însă, ceilalţi haiduci îşi dau seama că tînărul Poenaru nu are nici o legătură cu lumea armelor, află că e un intelectual şi-1 prezintă, spre amuzament, lui Tudor Vladimirescu. Tudor este încîntat însă de inteligenţa şi agerimea acestui tînăr şi-i propune să i se alăture, lucru primit cu entuziasm de Poenaru. Ajunge în numai cîteva săptămîni să devină chiar omul de taină al lui Tudor Vladimirescu şi şef al cancelariei şi al conţopiştilor.
La nici 22 de ani, tînărul gramatic Petrache Poenaru, absolvent al şcolii Obedeanu din Craiova, lasă călimara cu cerneală de o parte şi intră într-o ceată de haiduci, animat de dorinţa de mai bine pentru neamul său. La prima luptă însă, ceilalţi haiduci îşi dau seama că tînărul Poenaru nu are nici o legătură cu lumea armelor, află că e un intelectual şi-1 prezintă, spre amuzament, lui Tudor Vladimirescu. Tudor este încîntat însă de inteligenţa şi agerimea acestui tînăr şi-i propune să i se alăture, lucru primit cu entuziasm de Poenaru. Ajunge în numai cîteva săptămîni să devină chiar omul de taină al lui Tudor Vladimirescu şi şef al cancelariei şi al conţopiştilor.
Pune bazele primului ziar românesc
Conştient că o luptă se cîştigă nu numai prin înălţimea idealurilor şi forţa armelor, ci şi printr-o bună popularizare a cauzei, Petrache Poenaru îi propune lui Tudor Vladimirescu tipărirea unui ziar care să răspîndească în rîndul românilor dorinţele şi scopurile armatei de panduri. Tudor acceptă şi astfel ia naştere primul ziar românesc „Foaia de propagandă”.
Conştient că o luptă se cîştigă nu numai prin înălţimea idealurilor şi forţa armelor, ci şi printr-o bună popularizare a cauzei, Petrache Poenaru îi propune lui Tudor Vladimirescu tipărirea unui ziar care să răspîndească în rîndul românilor dorinţele şi scopurile armatei de panduri. Tudor acceptă şi astfel ia naştere primul ziar românesc „Foaia de propagandă”.
Creatorul Tricolorului
Deşi istoria drapelului naţional al României este încă neclară, cele trei culori fiind folosite aleator de mai multe armate române de-a lungul Istoriei, Petrache Poenaru a fost cel care 1-a adus definitiv în conştiinţa românilor. Inspirat, se pare, de francezi, Poenaru face drapelul Tricolor, modern, ce devine în scurt timp stindardul armatei lui Tudor Vladimirescu, înlocuind astfel steagul vechi format din două bucăţi pătrate de pînză (alb-albastru). Preluat apoi şi de paşoptişti, Tricolorul ajunge, din 1881, drapel naţional.
Deşi istoria drapelului naţional al României este încă neclară, cele trei culori fiind folosite aleator de mai multe armate române de-a lungul Istoriei, Petrache Poenaru a fost cel care 1-a adus definitiv în conştiinţa românilor. Inspirat, se pare, de francezi, Poenaru face drapelul Tricolor, modern, ce devine în scurt timp stindardul armatei lui Tudor Vladimirescu, înlocuind astfel steagul vechi format din două bucăţi pătrate de pînză (alb-albastru). Preluat apoi şi de paşoptişti, Tricolorul ajunge, din 1881, drapel naţional.
A inventat tocul rezervor
Viaţa în armata de panduri a lui Tudor Vladimirescu nu a fost lipsită de pericol, tînărul Poenaru fiind aproape, în mai multe rînduri, de moarte. Tudor îl roagă să părăsească ţara şi să-şi continue studiile, fiind astfel mult mai de folos neamului. Pleacă, aşadar, la studii la Viena şi Paris, unde studiază filologia şi politehnica, devenind absolvent al Şcolii Politehnice din Paris. În timpul studiilor brevetează primul toc rezervor din lume, mai întîi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul „Condeiul portăreţ fară sfîrşit, alimentîndu-se însuşi cu cerneală”. Această invenţie a revoluţionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind astfel la crearea unui obiect folosit de miliarde de oameni. Tocul cu rezervor de cerneala „Poenaru” elimina zgîrieturile de pe hîrtie şi scurgerile nedorite de cerneală şi propunea soluţii pentru îmbunătăţirea părţilor componente, astfel încît să se asigure un flux constant al cernelii şi posibilitatea înlocuirii unor piese. A fost primul toc cu rezervor de cerneală din lume, precursorul stiloului realizat, în 1863, de Brissant şi Coffin şi perfecţionat, în 1884, de Watterman.
Viaţa în armata de panduri a lui Tudor Vladimirescu nu a fost lipsită de pericol, tînărul Poenaru fiind aproape, în mai multe rînduri, de moarte. Tudor îl roagă să părăsească ţara şi să-şi continue studiile, fiind astfel mult mai de folos neamului. Pleacă, aşadar, la studii la Viena şi Paris, unde studiază filologia şi politehnica, devenind absolvent al Şcolii Politehnice din Paris. În timpul studiilor brevetează primul toc rezervor din lume, mai întîi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul „Condeiul portăreţ fară sfîrşit, alimentîndu-se însuşi cu cerneală”. Această invenţie a revoluţionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind astfel la crearea unui obiect folosit de miliarde de oameni. Tocul cu rezervor de cerneala „Poenaru” elimina zgîrieturile de pe hîrtie şi scurgerile nedorite de cerneală şi propunea soluţii pentru îmbunătăţirea părţilor componente, astfel încît să se asigure un flux constant al cernelii şi posibilitatea înlocuirii unor piese. A fost primul toc cu rezervor de cerneală din lume, precursorul stiloului realizat, în 1863, de Brissant şi Coffin şi perfecţionat, în 1884, de Watterman.
Primul român care a călătorit cu trenul
După terminarea studiilor ajunge în Anglia unde, la 15 septembrie 1830, se deschidea prima cale ferată din lume, între Liverpool şi Manchester.
La 27 octombrie 1831, tînărul Petrache Poenaru spunea printre altele: „Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului… douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane, sînt trase, deodată, de o singură maşină cu aburi…”. Devine, în 1870, membru al Academiei Române, iar în 1872, preşedinte al Societăţii pentru Învăţătura Poporului. În discursul de recepţie de la primirea în Academia Română, Petrache Poenaru avea să spună că „cele 5 luni cît a fost pandur şi haiduc i-au schimbat complet destinul şi va păstra toata viaţa în inimă acele clipe măreţe”.
GEO SAIZESCU
După terminarea studiilor ajunge în Anglia unde, la 15 septembrie 1830, se deschidea prima cale ferată din lume, între Liverpool şi Manchester.
La 27 octombrie 1831, tînărul Petrache Poenaru spunea printre altele: „Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului… douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane, sînt trase, deodată, de o singură maşină cu aburi…”. Devine, în 1870, membru al Academiei Române, iar în 1872, preşedinte al Societăţii pentru Învăţătura Poporului. În discursul de recepţie de la primirea în Academia Română, Petrache Poenaru avea să spună că „cele 5 luni cît a fost pandur şi haiduc i-au schimbat complet destinul şi va păstra toata viaţa în inimă acele clipe măreţe”.
GEO SAIZESCU
TRICOLORUL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu