Departe de a fi un mare succes VIZITA PREMIERULUI CHINEI ÎNSEAMNĂ SCHIMBAREA UNOR STĂPÎNI CU ALŢI STĂPÎNI

Una din mizele actualei vizite a premierului Chinei în România o constituie semnarea contractului de investiţii dintre Statul Român şi grupul chinez pentru energie nucleară, în vederea exploatării reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă. Încă din deplasarea pe care a efectuat-o în această vară în China, Ponta s-a arătat dispus a ceda chiar pachetul majoritar de acţiuni, statul mulţumindu-se doar cu un rol minoritar şi o participaţie la profit pe măsură. Afacerea este considerată una cu cîntec, întrucît, în cazul perfectării acestui contract, Centrala Nucleară de la Cernavodă va deveni primul obiectiv strategic, de pe piaţa energiei, din Uniunea Europeană, care va fi controlat de chinezi. Atît de controversat este acest contract, încît în luna iulie 2013, la întoarcerea lui Victor Ponta din China, directorul general al FMI, Christine Lagarde, a venit într-o vizită-fulger la Bucureşti, pentru a avea discuţii cu aşa-zisul premier, într-o încercare de a-l determina să renunţe la intenţia de a da o parte din cel mai important obiectiv nuclear din Estul Europei pe mîna chinezilor. Centrala de la Cernavodă funcţionează după un proiect CANDU, acronim ce provine de la „Canada Deuterium Uranium”, care este o marcă înregistrată pentru un tip de reactor energetic dezvoltat în anii ’50-’60 de mai multe firme canadiene, sub coordonarea Atomic Energy of Canada Limited. Centrala Nucleară românească, rezultat al colaborării dintre guvernele român şi canadian, foloseşte reactoare CANDU. Reactorul CANDU a fost instalat în toate centralele nucleare din Canada, precum şi în mai multe ţări: India, Pakistan, Argentina, Coreea de Sud, China şi România. Din punct de vedere economic, la această oră chinezii doresc exploatarea la maximum a brevetului CANDU achiziţionat, în anul 2000, de la canadieni, de aici şi interesul lor de a prelua construcţia şi exploatarea următoarelor două reactoare nucleare de la Cernavodă. Interesului economic i se mai adaugă unul strategic, chinezii propunîndu-şi ca în circa 20 de ani să devină un jucător major pe piaţa energiei europene. Surse bine informate spun că această afacere suscită un deosebit interes strategic, iar Serviciile Secrete sînt cu ochii pe ea, pentru că în cazul în care se va dovedi că în subteranele ei există ilegalităţi poate deveni unul dintre cele mai importante cazuri de corupţie, cu consecinţe majore pe piaţa europeană a energiei. Nici americanii nu văd bine această ploconire a „babei asiatice” în faţa Chinei. Asta, cu atît mai mult cu cît America are o datorie la China de 16.000 de miliarde de dolari. E foarte posibil ca ahtiatul de Putere Victor Ponta – sfătuit să cadă în braţele chinezilor de creatorul lui, Adrian Năastase, al cărui socru a fost, în anii ’80, ambasadorul României la Beijing – să-şi rupă gîtul, definitiv.