Ministerul Sănătăţii a făcut publice noi rezultate ale produselor Hexi Pharma analizate la laboratorul ICECHIM, la toate cele 18 probe fiind găsite nereguli în ceea ce priveşte concentraţia de substanţe dezinfectante raportat la etichetă, într-un caz diferenţa fiind şi de 4.200 de ori mai mică.
Date fiind rezultatele analizelor efectuate în ultimele două zile cu privire la concentraţia dezinfectanţilor Hexi Pharma, Ministerul Sănătăţii a decis sistarea efectuării de teste suplimentare de concentraţie la ICECHIM.
Mai departe, ancheta administrativă va continuat conform Planului de Măsuri dispus de premierul Dacian Cioloș, ministru interimar al Sănătăţii.
Reprezentanții unităților sanitare din țară au anunțat că au luat măsuri pentru verificarea și înlocuirea dezinfectanților furnizați de compania Hexi Pharma aflați pe stoc.
În unele cazuri, lipsa pe stoc a unor dezinfectanți care să fie conformi din punct de vedere al concentrației a determinat chiar amânarea unor operații.
Pe de altă parte, în spitalele care își procură dezinfectanții din alte surse nu au fost semnalate probleme.
vineri, 13 mai 2016
Acuzații grave în dosarul lui Gabriel Oprea. După demisia Guvernului s-au distrus documente privind cheltuielile DIPI
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie menţionează în rechizitoriul prin care Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, şi Gheorghe Nicolae, fost şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), au fost trimişi în judecată, că după demisia Guvernului Ponta au fost distruse documente privind cheltuielile DIPI.
În rechizitoriul prin care fostul ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, şi fostul şef al DIPI, Gheorghe Nicolae, au fost trimişi în judecată, unul dintre martori precizează că „aproximativ în luna octombrie 2015, după demisia Guvernului în funcţie şi, în consecinţă, a ministrului Oprea Gabriel, a fost chemat în biroul secretarului de stat Nicolae Gheorghe, care i-a cerut să găsească de urgenţă o soluţie pentru a proceda la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile din fondurile operative ale DIPI, pentru perioada de sfârşit a anului 2014 şi, respectiv, pentru perioada ianuarie-octombrie 2015”.
Potrivit DNA, denunţătorul i-ar fi explicat acestuia că pentru a fi respectată procedura de distrugere a documentelor trebuie să fie respectate mai multe condiţii şi anume un control operativ efectuat de Comisia de Control nominalizată de ministru şi controlul economico-financiar efectuat de Comisia de Audit a Ministerului Afacerilor Interne, condiţii care erau îndeplinite doar pentru anul 2014.
Ulterior, la cererea lui Nicolae Gheorghe, s-a constituit Comisia de control a DIPI, compusă din aceiaşi membri ca şi în anul 2014, iar comisarului şef i s-a cerut de către secretarul de stat să ia legătura cu şeful auditului, în vederea constituirii Comisiei de audit.
„Totodată, chestorul Nicolae Gheorghe a întocmit o notă raport prin care a propus distrugerea documentelor justificative a cheltuielilor operative ale D.I.P.I. pentru perioada 2014-2015, nota fiind semnată de către secretarul de stat, de către „(.....)”, în calitate de împuternicit al preşedintelui Comisia de control operativ (a semnat „cu bară” pentru „(.....)”, aflat în concediul de odihnă), de preşedintele Comisiei de audit şi de un reprezentant al Compartimentul Juridic al DIPI”, se mai arată în rechizitoriu.
Procurorii menţionează că la acel moment Gabriel Oprea nu mai semna documente în calitate de ministru, astfel că nota-raport a fost aprobată în numele ministrului de o altă persoană.
„Într-o perioadă de aproximativ două săptămâni de la demisia Guvernului şi până la nominalizarea noului ministru de Interne s-a procedat la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile operative ale DIPI, pentru anul 2014, în condiţiile în care exista atât controlul operativ, cât şi controlul financiar, aferent acelei perioade" însă trei denunţători au precizat că "procedura de sesizare şi prezentarea generală a obiectului cauzei trebuie îndeplinită o altă condiţie prevăzută de Hotărârea CSAT, respectiv avizul Comisiei de Control Operativ, această Comisie nesemnând niciun document prin care să avizeze favorabil distrugerea”, se arată în rechizitoriu.
Procurorii spun că, în final, au fost distruse documente justificative pentru anul 2014, distrugerea vizând doar documentele privind cheltuielile operative ale conducerii DIPI.
Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, în prezent senator în Parlamentul României, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de Gheorghe Nicolae, fostul şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi de deturnare de fonduri.
În acelaşi dosar vor fi judecaţi Gabriel-Nicolae Pavel, la data comiterii faptelor având funcţia de şef al Serviciului Juridic din cadrul DIPI, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, subsecretar de stat la data faptelor, sub acuzaţia de deturnare de fonduri şi Marian-Dănuţ Iacob, şeful unei structuri administrative la data faptei, fiind cercetat pentru deturnare de fonduri.
„În ziua de 13 iulie 2015, inculpatul Oprea Gabriel, în calitate de ministru de Interne şi ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe şi a comisarului şef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor”, susţin procurorii.
Achiziţionarea autoturismului s-ar fi realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziţionarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situaţii legate de folosirea lor în activităţi de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie, arată DNA.
În rechizitoriul prin care fostul ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, şi fostul şef al DIPI, Gheorghe Nicolae, au fost trimişi în judecată, unul dintre martori precizează că „aproximativ în luna octombrie 2015, după demisia Guvernului în funcţie şi, în consecinţă, a ministrului Oprea Gabriel, a fost chemat în biroul secretarului de stat Nicolae Gheorghe, care i-a cerut să găsească de urgenţă o soluţie pentru a proceda la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile din fondurile operative ale DIPI, pentru perioada de sfârşit a anului 2014 şi, respectiv, pentru perioada ianuarie-octombrie 2015”.
Potrivit DNA, denunţătorul i-ar fi explicat acestuia că pentru a fi respectată procedura de distrugere a documentelor trebuie să fie respectate mai multe condiţii şi anume un control operativ efectuat de Comisia de Control nominalizată de ministru şi controlul economico-financiar efectuat de Comisia de Audit a Ministerului Afacerilor Interne, condiţii care erau îndeplinite doar pentru anul 2014.
Ulterior, la cererea lui Nicolae Gheorghe, s-a constituit Comisia de control a DIPI, compusă din aceiaşi membri ca şi în anul 2014, iar comisarului şef i s-a cerut de către secretarul de stat să ia legătura cu şeful auditului, în vederea constituirii Comisiei de audit.
„Totodată, chestorul Nicolae Gheorghe a întocmit o notă raport prin care a propus distrugerea documentelor justificative a cheltuielilor operative ale D.I.P.I. pentru perioada 2014-2015, nota fiind semnată de către secretarul de stat, de către „(.....)”, în calitate de împuternicit al preşedintelui Comisia de control operativ (a semnat „cu bară” pentru „(.....)”, aflat în concediul de odihnă), de preşedintele Comisiei de audit şi de un reprezentant al Compartimentul Juridic al DIPI”, se mai arată în rechizitoriu.
Procurorii menţionează că la acel moment Gabriel Oprea nu mai semna documente în calitate de ministru, astfel că nota-raport a fost aprobată în numele ministrului de o altă persoană.
„Într-o perioadă de aproximativ două săptămâni de la demisia Guvernului şi până la nominalizarea noului ministru de Interne s-a procedat la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile operative ale DIPI, pentru anul 2014, în condiţiile în care exista atât controlul operativ, cât şi controlul financiar, aferent acelei perioade" însă trei denunţători au precizat că "procedura de sesizare şi prezentarea generală a obiectului cauzei trebuie îndeplinită o altă condiţie prevăzută de Hotărârea CSAT, respectiv avizul Comisiei de Control Operativ, această Comisie nesemnând niciun document prin care să avizeze favorabil distrugerea”, se arată în rechizitoriu.
Procurorii spun că, în final, au fost distruse documente justificative pentru anul 2014, distrugerea vizând doar documentele privind cheltuielile operative ale conducerii DIPI.
Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, în prezent senator în Parlamentul României, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de Gheorghe Nicolae, fostul şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi de deturnare de fonduri.
În acelaşi dosar vor fi judecaţi Gabriel-Nicolae Pavel, la data comiterii faptelor având funcţia de şef al Serviciului Juridic din cadrul DIPI, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, subsecretar de stat la data faptelor, sub acuzaţia de deturnare de fonduri şi Marian-Dănuţ Iacob, şeful unei structuri administrative la data faptei, fiind cercetat pentru deturnare de fonduri.
„În ziua de 13 iulie 2015, inculpatul Oprea Gabriel, în calitate de ministru de Interne şi ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe şi a comisarului şef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor”, susţin procurorii.
Achiziţionarea autoturismului s-ar fi realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziţionarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situaţii legate de folosirea lor în activităţi de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie, arată DNA.
Fostul preşedinte al CJ Cluj, Horia Uioreanu, condamnat la închisoare cu executare pentru luare de mită
Fostul şef al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj Horea Uioreanu a fost condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare cu executare, pentru luare de mită, printr-o decizie dată joi de Tribunalul Cluj.
Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, judecătorul Simona Trestian, a declarat că au fost condamnaţi şi doi oameni de afaceri.
"Tribunalul Cluj l-a condamnat pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu la şase ani şi şase luni de închisoare cu executare. De asemenea, omul de afaceri Ioan Bene a fost condamnat la trei ani şi zece luni de închisoare cu executare, iar Vasile Pogăcean la trei ani de închisoare cu executare', a menţionat Simona Trestian.
De asemenea, consilierul judeţean al PNL Ioan Petran a fost condamnat şi el la trei ani de închisoare cu suspendare.
Decizia Tribunalului Cluj poate fi atacată la Curtea de Apel Cluj în termen de zece zile.
Uioreanu a fost reţinut de procurorii DNA în 2014 şi apoi arestat pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani.
Pe 5 mai 2016, Horea Uioreanu a fost condamnat şi de Curtea de Apel Cluj la doi ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Prin decizia Curţii de Apel Cluj, Uioreanu este obligat să presteze, timp de 70 de zile, muncă neremunerată în folosul comunităţii. De asemenea, instanţa îl obligă pe inculpatul Horea Uioreanu să plătească 25.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, judecătorul Simona Trestian, a declarat că au fost condamnaţi şi doi oameni de afaceri.
"Tribunalul Cluj l-a condamnat pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu la şase ani şi şase luni de închisoare cu executare. De asemenea, omul de afaceri Ioan Bene a fost condamnat la trei ani şi zece luni de închisoare cu executare, iar Vasile Pogăcean la trei ani de închisoare cu executare', a menţionat Simona Trestian.
De asemenea, consilierul judeţean al PNL Ioan Petran a fost condamnat şi el la trei ani de închisoare cu suspendare.
Decizia Tribunalului Cluj poate fi atacată la Curtea de Apel Cluj în termen de zece zile.
Uioreanu a fost reţinut de procurorii DNA în 2014 şi apoi arestat pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani.
Pe 5 mai 2016, Horea Uioreanu a fost condamnat şi de Curtea de Apel Cluj la doi ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Prin decizia Curţii de Apel Cluj, Uioreanu este obligat să presteze, timp de 70 de zile, muncă neremunerată în folosul comunităţii. De asemenea, instanţa îl obligă pe inculpatul Horea Uioreanu să plătească 25.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Secretarul adjunct al Apărării al SUA: Nu ne puteam dori un aliat mai bun decât România
Statele Unite ale Americii nu îşi puteau dori "un aliat mai bun decât România", ţară care este "un luptător care se măsoară cu adversari de o categorie mai mare", a declarat joi secretarul adjunct al Apărării al SUA, Robert Work, citat de Agerpres.
El a fost prezent la inaugurarea sistemului antirachetă de la baza militară de la Deveselu, alături de oficiali români şi americani. Sistemul antirachetă Aegis Ashore a devenit operaţional joi.
Work a apreciat implicarea României în misiunile NATO.
"Ne plac luptătorii care se măsoară cu adversari de o categorie mai mare decât a lor. România este un asemenea exemplu. (...) Este un aliat atât de bun, nu ne puteam dori un aliat mai bun. Asta ne arată acest loc", a declarat secretarul adjunct al Apărării.
"România contribuie (la Alianţa Nord Atlantică - n.r.) mult mai mult decât dimensiunile sale", a adăugat el.
Work a repetat că sistemul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei.
"Nu este vorba de Rusia aici. Dacă am lua măsuri care să privească Rusia am declara acest lucru şi am explica de ce facem asta", a adăugat Work, care a detaliat că ameninţările vizate de sistemul antirachetă vin din Orientul Mijlociu. Work a amintit că discuţiile legate de crearea unui sistem antirachetă au început înaintea administraţiei Obama. "Rusia nu a făcut parte din discuţie", a declarat secretarul adjunct al Apărării.
El a fost prezent la inaugurarea sistemului antirachetă de la baza militară de la Deveselu, alături de oficiali români şi americani. Sistemul antirachetă Aegis Ashore a devenit operaţional joi.
Work a apreciat implicarea României în misiunile NATO.
"Ne plac luptătorii care se măsoară cu adversari de o categorie mai mare decât a lor. România este un asemenea exemplu. (...) Este un aliat atât de bun, nu ne puteam dori un aliat mai bun. Asta ne arată acest loc", a declarat secretarul adjunct al Apărării.
"România contribuie (la Alianţa Nord Atlantică - n.r.) mult mai mult decât dimensiunile sale", a adăugat el.
Work a repetat că sistemul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei.
"Nu este vorba de Rusia aici. Dacă am lua măsuri care să privească Rusia am declara acest lucru şi am explica de ce facem asta", a adăugat Work, care a detaliat că ameninţările vizate de sistemul antirachetă vin din Orientul Mijlociu. Work a amintit că discuţiile legate de crearea unui sistem antirachetă au început înaintea administraţiei Obama. "Rusia nu a făcut parte din discuţie", a declarat secretarul adjunct al Apărării.
vineri, 29 ianuarie 2016
Casa Albă consideră corecte afirmaţiile că Vladimir Putin este corupt
Casa Albă este de acord cu afirmaţiile conform cărora preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, "este corupt", a declarat joi seară purtătorul de cuvânt al instituţiei, după declaraţii similare făcute recent de un alt oficial american.Aprecierile oficialului de la Departamentul Trezoreriei conform cărora "Vladimir Putin este corupt reflectă cel mai bine punctul de vedere al Administraţiei SUA", a declarat joi seară, într-o conferinţă de presă, Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Statelor Unite.
Adam Szubin, subsecretar al Departamentului Trezoreriei responsabil de Combaterea terorismului şi infracţiunilor financiare, a declarat zilele trecute, într-un interviu acordat BBC, că Statele Unite îl consideră "corupt" pe Vladimir Putin.
Preşedinţia Rusiei a respins criticile, catalogându-le "acuzaţii oficiale care pun sub semnul întrebării credibilitatea Departamentului Trezoreriei din SUA".
Statul Islamic, o nouă atrocitate. Trei agenţi de securitate libieni au fost executaţi
Militanţi ai reţelei teroriste Stat Islamic au executat trei agenţi de securitate libieni care erau ostatici, anunţă autorităţile locale libiene citate de site-ul cotidianului Le Figaro."Reţeaua teroristă Daesh (Stat Islamic) a executat trei agenţi de securitate răpiţi pe 14 ianuarie în apropierea localităţii Ras Lanuf", situată la 650 de kilometri est de Tripoli, a declarat un oficial din cadrul serviciilor de securitate libiene.
Organizaţia teroristă Stat Islamic deţine controlul asupra oraşului libian Sirt, situat la 450 de kilometri est de Tripoli.
În ultimele săptămâni, militanţi ai organizaţiei fundamentaliste sunnite au efectuat numeroase atacuri asupra unor uzine petroliere din nordul Libiei.
PSD a votat: Nu merge alături de UNPR la alegeri
Social-democraţii nu vor merge alături de UNPR la alegeri.PSD a luat această decizie, joi, la ședinta Comitetului Executiv.
Și UNPR a dat un semnal în privința unei eventuale alianțe electorale.
UNPR a decis să se rupă de PSD în Parlament și a depus deja solicitarea prin care cer să aibă grupuri parlamentare separate de social-democrați.
Munții Piatra Craiului, despăduriți de hoții de lemne
Este dezastru în munţii Piatra Craiului din cauza defrisărilor ilegale. Mii de hectare de păduri au dispărut în ultimii ani.Autorităţile spun că vor înăspri controalele şi iau în calcul montarea de GPS-uri pe maşinile care transportă lemn.
Acum, autorităţile şi o fundaţie nonprofit fac eforturi pentru pentru a reîmpăduri zona din jurul lacului Pecineagu, dar munca lor e abia la început.
Peisajul din Parcul Naţional Piatra Craiului este unul dezolant. Sute de hectare de pădure au dispărut în ultimii ani. Acum peste tot versanţii sunt goi. Au rămas în urmă resturile de masă lemnoasă şi drumurile forestiere distruse de sute de camioane de transportau lemnul furat.
Autorităţile fac acum eforturi pentru a reduce dezastrul lăsat în urmă de hoţii de lemne. Împreună cu o fundaţie fundaţie nonprofit vor împăduri peste 400 de hectare de pădure
Şi nu e tot. Fundaţia Conservation Carpathia a început deja refacerea a peste 16.000 de hectare de păduri defrişate din zona Parcului National Piatra Craiului şi masivul Făgăraş.
Ioan Neculaie a fost reținut într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani
Omul de afaceri braşovean Ioan Neculaie a fost reţinut, joi seară, de procurorii Parchetului Tribunalului Braşov, după ce a fost audiat timp de aproape zece ore în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani în care au avut loc percheziţii la clubul FC Braşov şi la locuinţa lui Neculaie.Ioan Neculaie, care fusese adus în jurul orei 13.20 la Parchetul Tribunalului Braşov, a fost audiat până în jurul 23.00, scrie Mediafax.
Ulterior, el a fost scos din sediul Parchetului cu cătuşe la mâini, fiind băgat într-o dubă a Poliţiei şi urmând a fi dus în arest.
Tot în cursul zilei de joi, a fost reţinut pentru 24 de ore fostul director economic al grupului Prescon Florin Păunescu, care a fost şef al Gărzii Financiare Braşov înaintea lui Vasile Bilingschi, audiat şi el în acest dosar.
Procurorii braşoveni au făcut, joi, percheziţii la clubul de fotbal FC Braşov şi la locuinţa patronului echipei, Ioan Neculaie, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu estimat la 40 de milioane de lei.
Ulterior, potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov, procurorul Alina Popescu, au fost duse la audieri mai multe persoane, între care omul de afaceri Ioan Neculaie şi fostul şef al Gărzii Financiare Braşov Vasile Bilingschi.
Românii din Satu Mare nu vor imigranţi. „O să recurgem la violență!”
Reacții nemaivăzute în România privind criza refugiaților.E revoltă mare în Satu Mare. Locuitorii din Ardud au aflat că un ONG se pregătește să găzduiască refugiați într-o clădire ce la aparține.
Oamenii se împotrivesc și spun că vor recurge chiar și la violență.
Primarul localității, Ovidiu Duma, a declarat, joi, la Antena 3, că autoritățile nu au fost înștiințate oficial, ci au aflat întâmplător acest lucru.
„Aspectul de ascundere a acestei inițiative a creat și mai multă suspiciune și de aceea populația a reacționat ca atare. Noi suntem solidari cu cetățenii noștri. Nu am putut să vedem nimic bun în ceva care este făcut în secret”, a declarat primarul.
Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare intră în faliment. Remus Borza, propus lichidator judiciar
Tribunalul Mehedinţi a decis, joi, intrarea Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) în faliment şi a desemnat lichidator judiciar provizoriu Euro Insol SPRL, casa de insolvenţă condusă de Remus Borza, actual administrator judiciar al Hidroelectrica.Remus Borza a declarat pentru Mediafax că a aflat din presă de decizia instanţei şi că va discuta subiectul luni cu acţionarul majoritar al RAAN, Ministerul Energiei, fiind tentat să refuze mandatul.
"Eu nu am cerut şi nici nu mi s-a propus, eu am aflat din presă că lichidator judiciar a fost desemnată Euro Insol SPRL. Şi nici nu ştiu cine m-a propus. O să discut luni cu acţionarul majoritar, Ministerul Energiei. Primul impuls este să refuz, nu vreau să am pe conştiinţă falimentul RAAN şi destinele oamenilor de acolo. Am termen legal zece zile să accept sau să refuz mandatul. Recunosc, acum doi ani mi-am arătat interesul, dar pentru reorganizarea regiei, când ar mai fi avut o şansă de salvare. Însă la acel moment acţionarul a preferat pe altcineva. Este o întreprindere strategică cu risc, nu o poţi da pe mâna oricui să o taie la fier vechi, decuplarea instalaţiilor de acolo nu se poate face de orice nepriceput. Cert este că Euro Insol nu s-a asociat niciodată cu falimentul, noi salvăm companiile, nu le îngropăm", a afirmat Borza.
RAAN a produs apă grea necesară producţiei de electricitate în reactoarele nucleare ale centralei de la Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica, dar şi energie termică pentru reţeaua centralizată de termoficare a municipiului Drobeta-Turnu Severin.
Anul trecut, prin OUG, întregul stoc de apă grea al companiei - suficient pentru a asigura necesarul centralei nucleare de la Cernavodă pentru următorii 50 de ani - a fost mutat în patrimoniul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.
RAAN se afla în insolvenţă din septembrie 2013, administrator judiciar fiind casa de insolvenţă Tudor& Asociatii. Pe lista creditorilor întocmită de administratorul judiciar al companiei la momentul declanşării procedurii de insolvenţă se aflau peste 300 de societăţi comerciale, dar şi instituţii publice şi administraţii locale şi bănci care au avut relaţii contractuale cu regia. La momentul intrării în insolvenţă RAAN avea datorii de 1,2 miliarde de lei.
În 1 noiembrie 2015, 1.525 de angajaţi ai RAAN au fost disponibilizaţi, ei primind ajutor de şomaj timp de doi ani şi un venit de completare până la cel mult 1.700 de lei lunar, în funcţie de vechime.
Tiberiu Nițu: Am beneficiat doar de măsurile de protecție prevăzute de lege
Procurorul General ar fi beneficiat de peste 500 de deplasări însoţite de poliţişti, deplasări care fac obiectul dosarului penal deschis pe numele lui Gabriel Oprea.Situaţia Procurorului General este cu atât mai delicată cu cât DNA nu are nicio piedică în a începe urmărirea penală împotriva sa pentru obţinerea de folose necuvenite, lucru care ar duce, foarte probabil, la suspendarea sa din funcţie.
Iată prima reacție a lui Tiberiu Nițu referitoare la acuzațiile care i se aduc:
„Având în vedere comentariile purtate în spațiul public referitoare la persoana mea, doresc să precizez că în întreaga mea carieră de magistrat, precum și în funcția de procuror general, am fost permanent preocupat de respectarea legii și a normelor deontologice.
Din acest punct de vedere, vreau să precizez că în cadrul activității desfășurate în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, am beneficiat doar de măsurile de protecție prevăzute de lege, proporțional cu riscurile și responsabilitățile acestei funcții.
Îi asigur pe toți colaboratorii mei din cadrul Ministerului Public, pe toți partenerii noștri instituționali și pe toți cetățenii României că activitatea noastră - a mea personal- nu este afectată, nu este influențată sau perturbată de demersurile judiciare desfășurate în vederea clarificării depline a acestei situații și, totodată, îmi asum obligația de rezervă ce îmi revine în raport cu activitatea desfășurată în acest sens.
Apreciez că este de datoria mea, în calitate de procuror general, să mă asigur că în această perioadă activitatea Ministerului Public se va desfășura în condiții normale și în parametrii eficenței consemnate în ultimul raport MCV.”
DNA a deschis dosar penal pentru abuz în serviciu, în urma anchetei GSP despre acoperișul Arenei Naționale
Direcția Națională Anticorupție (DNA) anunță că procurorii s-au sesizat din oficiu și efectuează acte de urmărire penală in rem pentru abuz în serviciu în cazul acoperișului Arenei Naționale.Potrivit unui comunicat al DNA transmis joi Agerpres, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție s-au sesizat, în 18 ianuarie, din oficiu și efectuează acte de urmărire penală in rem (față de faptă) cu privire la suspiciunea săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
„Membrana stadionului nu reprezintă, chiar în caz de aprindere, riscuri pentru utilizatori”
"La începutul lunii noiembrie a anului 2015, Primăria București a decis închiderea "Arenei Naționale" din cauza membranei acoperișului ce ar fi fabricat dintr-un material neomologat în România. Din acest motiv, nu s-a emis aviz din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU). Din datele existente, rezultă că proiectul prevedea edificarea unui acoperiș de tablă, fix, pentru care exista aviz ISU. Ulterior, proiectul a fost modificat, fără a se cunoaște motivele care au stat la baza deciziei, prevăzându-se construcția unui acoperiș retractabil, din alt material, aspect care impunea obținerea unui nou aviz ISU", precizează DNA.
Procurorii au constatat că, la încheierea lucrărilor, deși se știa că nu este posibilă obținerea avizului, s-a efectuat plata către constructor.
Construirea stadionului, susține DNA, a costat 234 milioane euro, din care acoperișul a costat 84 milioane lei.
”DNA are calcule pe care noi nu le cunoaștem. E foarte bine că se încearcă să se facă lumină. E un pic prea târziu. Am început să scriem despre asta în 2011. Pe parcursul acestei investiții, din 2007 până în 2011, au ieșit la iveală tot felul de lucruri dezordonate” a explicat Cătălin Tolontan, redactorul-șef al Gazetei Sporturilor.
Ce a dus la ancheta DNA
Ancheta DNA vine în urma dezvăluirilor din ultimele zile făcute de Gazeta Sporturilor.
Primarul Onţanu a semnat două autorizații de construire diferite pentru stadion, cu aceeaşi dată şi acelaşi număr de înregistrare!
Nu trageţi în acoperiș! Are test de foc făcut în laboratorul IGSU
Percheziții DNA la Sanador, într-un caz de evaziune fiscală
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și ofițeri din cadrul IGPR - Direcția de Investigare a Criminalității Economice efectuează, joi, șase percheziții în București, la sediul social și punctele de lucru ale clinicii private Sanador, într-un dosar de evaziune fiscală, potrivit unor surse judiciare citate de agerpres.ro.”Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, împreună cu ofițerii din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române — Direcția de Investigare a Criminalității Economice, efectuează un număr de 6 percheziții domiciliare pe raza municipiului București, în vederea ridicării de înscrisuri de la sediul social și de la punctele de lucru ale unei firme medicale privată, cu privire la care există indicii de comitere a infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Din cercetările efectuate până în prezent, a rezultat faptul că, în perioada august-decembrie 2013, în contabilitatea firmei medicale au fost înregistrate achiziții de servicii în valoare de 3.075.604 lei de la o societate comercială, despre care sunt indicii că are comportament de tip fantomă, prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind estimat la suma 1.172.650 lei, reprezentând impozit pe profit și impozit pe dividende.
În prezent, în cauză se efectuează acte de cercetare specifice fazei de urmărire penale începută cu privire la faptă.
Șeful Romgaz Târgu Mureș a fost reținut pentru 24 de ore
Avram Pantelimon, directorul sucursalei Târgu Mureș a SNGN Romgaz, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DNA. Avram Pantelimon este acuzat de abuz în serviciu.Au mai fost reținuți pentru 24 de ore:
Ștefan Ioan, directorul tehnic al Sucursalei Târgu Mureș a SNGN Romgaz
Mincan Emil Valentin, șeful Secției de Producție din cadrul SNGN Romgaz - Sucursala Târgu Mureș
Olaru Ioan Tiberiu, șeful Serviciului Proiectare al Sucursalei Târgu Mureș a SNGN Romgaz
În primăvara anului 2014, inculpatul Avram Pantelimon împreună cu inculpații Mincan Emil Valentin, Ștefan Ioan și Olaru Ioan Tiberiu, invocând existența unor presupuse defecte și emanații de gaze, au hotărât ca o lucrare de deviere a unor conducte de aducțiune de la trei sonde, ce trebuia executată de către o asociere din care făcea parte și Primăria Târgu Mureș, în condițiile construirii unui cartier de locuințe pe raza orașului, să fie realizată din bugetul propriu al societății naționale.
Acest lucru a fost posibil prin încălcarea, de către cei patru inculpați, a normelor legale privind disciplina financiară și în construcții, a legislației specifice din domeniul gazelor naturale și mai mult, fără să existe o justificare tehnico-economică.
Prin înregistrarea acestor cheltuieli nejustificate în contabilitatea SNGN Romgaz - Sucursala Târgu Mureș s-a produs un prejudiciu în bugetul acestei societăți în sumă de 146.637 lei, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în favoarea Asocierii care trebuia să execute lucrarea respectivă.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 28 ianuarie 2016, inculpații Olaru Ioan Tiberiu, Ștefan Ioan, Mincan Emil Valentin și Avram Pantelimon urmează să fie prezentați Tribunalului Mureș cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Decizie ICCJ: Dan Șova, sub control judiciar
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis joi înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar în cazul senatorului Dan Șova, trimis recent în judecată în dosarul CET Govora. Decizia nu este însă definitivă, scrie Agerpres.În perioada octombrie 2011 - iulie 2014, Șova Dan-Coman a pretins sume de bani și a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunțătoare, în schimbul traficării influenței sale reale pe care o avea pe lângă inculpatul Bălan Mihai, director general al centralei de energie termică CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistență juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.
Astfel, în urma demersurilor întreprinse de inculpatul Șova Dan-Coman pe lângă Bălan Mihai, directorul general al CET Govora SA, în lunile decembrie 2011, respectiv mai 2013, acesta din urmă a încheiat două contracte de consultanță cu firma de avocatură reprezentată de martorul denunțător, iar în perioadele ianuarie - octombrie 2012 și respectiv iunie 2013 - august 2014 a avizat, din partea CET Govora, plățile efectuate în baza celor două documente, cu încălcarea prevederilor legale și a normelor interne de funcționare a societății respective.
De menționat este faptul că, încheierea unor astfel de contracte de consultanță nu-și găsea justificarea, întrucât, la acea vreme, centrala de energie termică CET Govora SA dispunea de un departament juridic în care își desfășurau activitatea 6 juriști, iar problematica dosarelor aflate în lucru nu impunea asistență din partea vreunei societăți de avocați.
Acționând în această manieră, inculpatul Bălan Mihai a produs un prejudiciu în dauna CET Govora SA în valoare de 1.301.410 lei (suma totală decontată cu o frecvență lunară, în baza celor două contracte sus menționate), concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite, în același cuantum, de către firma de avocatură.
Concret, inculpatul Șova Dan-Coman i-a spus persoanei denunțătoare că îi poate asigura încheierea unui contract de asistență juridică cu CET Govora SA de tip abonament lunar, uzitat la acea vreme, iar valoarea contractului va fi în cuantum de 10.000 euro/lună.
În schimbul acestui serviciu, Șova Dan-Coman a pretins de la persoana denunțătoare suma de 5.000 euro pentru fiecare lună pe perioada executării contractului, adică jumătate din valoarea lunară a viitorului contract de asistență juridică ce urma să se încheie între CET Govora și casa de avocatură respectivă.
În cursul lunii decembrie 2011, între CET Govora reprezentată de inculpatul Mihai Bălan în calitate de director general și societatea de avocatură s-a încheiat contractul de asistență juridică, onorariul stabilit fiind de 10.000 euro/lună. Contractul s-a încheiat pe o perioada de 1 an, iar obiectul acestuia se referea la activități juridice pentru litigiile în care parte era CET Govora.
În perioada decembrie 2011 - decembrie 2012, societatea de avocați a emis lunar, către CET Govora, facturi pentru activitățile de asistență juridică prestate în perioada decembrie 2011 - decembrie 2012. În aceeași perioadă, inculpatul Șova Dan-Coman a încasat de la societatea de avocați suma totală de 60.000 euro. Banii erau încasați în numerar, în fiecare lună, prin intermediar, la puțin timp după ce societatea de avocați încasa banii de la CET Govora.
În luna decembrie 2012, contractul de asistență juridică s-a încheiat prin ajungere la termen. La acea vreme inculpatul Bălan Mihai nu mai ocupa funcția de director general al CET.
În luna martie 2013 inculpatul Bălan Mihai a revenit în funcția de director general al CET Govora.
În cursul lunii mai 2013, între CET Govora reprezentată de inculpatul Mihai Bălan în calitate de director general și aceeași societate de avocatură s-a încheiat un nou contract de asistență juridică, onorariul stabilit fiind de 10.000 euro/lună. Contractul s-a încheiat pe o perioada de 1 an, iar obiectul acestuia se referea la activități juridice pentru litigiile în care parte era CET Govora.
În cea de-a doua perioadă contractuală, inculpatul Șova Dan-Coman a încasat un comision în valoare totală de 40.000 euro.
Din probele administrate a rezultat că cea mai mare parte a banilor primiți de inculpatul Șova Dan-Coman au fost orientați, în mod direct, către stingerea unei datorii provenită din obligațiile inculpatului de cumpărător al unui imobil situat în București.
CET Govora s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 1.301.410 lei.
În cauză, a fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului asupra unor bunuri imobile situate în București, ce aparțin celor doi inculpați.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
joi, 28 ianuarie 2016
PARTIDUL NOI ORIZONTURI: Serviciile secrete ne asalteaza site-urile? (28.01.2016)
Nu bagam mana in foc, dar exista posibilitatea ca blogul Partidului Noi Orizonturi, www.partidulnoiorizonturi.blogspot.com, sa fie supravegheat de serviciile secrete (foarte probabil americane). Dupa fiecare articol postat, indiferent ca e ora 8 dimineata, 6 seara, 3 noaptea, niste utilizatori din SUA asalteaza site-ul nostru. Am dori sa stim si noi cine sunt si ce vor. Din nou, nu bagam mana in foc, dar este imposibil ca un admirator al partidului sa stea non stop pe net si cum postam noi ceva, la 2 minute maximum, sa intre sa citeasca.
Serviciile secrete americane nu au alte treburi mai bune de facut? Dupa ce au creat Statul Islamic si l-au lasat sa distruga Orientul Mijlociu si proiectul European, s-au cam saturat sa urmareasca teroristi si acum intra la noi, pe pagina unei miscari, incercand sa afle ce? Daca reprezentam o amenintare la securitatea SUA? Noi reprezentam o amenintare pentru tot ce ameninta si subjuga Romania, democratia, libertatea neamului romanesc, resursele sale. CIA mai bine si-ar vedea de realele probleme care-i intra in atributii!
O alta posibilitate ar fi ca SRI-ul sa supravegheze site-ul, ceea ce iar e inacceptabil. Intr-o tara libera, sa incerci sa intimidezi o miscare politica e condamnabil. Vom reveni...
BIROUL DE PRESA AL PARTIDULUI NOI ORIZONTURI
Tot mai mulți migranți la granița dintre Macedonia și Serbia, ca urmare a condițiilor meteo favorabile
Numărul migranților veniți mai ales din Orientul Mijlociu a început din nou să crească la frontierele Serbiei, unde în ultimele 24 de ore au fost înregistrați peste 3.000 de migranți, față de 2.000 în zilele anterioare, transmite miercuri agenția EFE.Potrivit reprezentantului unui ONG sârb care participă la gestiunea fluxului de migranți la frontiera dintre Macedonia și Serbia, această nouă intensificare a sosirilor este efectul ameliorării condițiilor meteo în zona Mării Egee.
Pe de altă parte, mulți refugiați aflați în prezent în Turcia se tem că frontiera dintre Grecia și Macedonia ar putea fi închisă curând și că vor fi nevoiți astfel să caute rute alternative pentru a ajunge în vestul Europei. 'În aceste zile, în ciuda frigului, așteptăm un număr mare de migranți. În fiecare zi sunt tot mai mulți și ne așteptăm la un val masiv, întrucât există teama că frontiera se va închide', afirmă sursa citată.
Autoritățile de la Belgrad estimează că odată cu venirea primăverii numărul migranților care vor traversa 'ruta Balcanică' va ajunge la circa 7.000 pe zi.
Începând de săptămâna trecută, Serbia și celelalte state aflate pe această rută au decis să permită intrarea pe teritoriile lor numai a migranților care doresc să ceară azil în Germania sau Austria. Hotărârea survine unei decizii similare luate de autoritățile de la Berlin și Viena după ce statele scandinave au început să restricționeze primirea migranților.
PSD i-a anunțat pe europeni că nu participă la alegeri
Liviu Dragnea s-a întâlnit, miercuri, la Bruxelles, cu preşedintele Parlamentului European, socialistul Martin Schulz, transmiţându-i oficialului european că "adversarii politici" fac presiuni mari pentru modificarea legislaţiei electorale şi PSD ia în calcul boicotarea alegerilor locale."În cadrul discuţiei, liderul social-democraţilor români a făcut o prezentare sintetică a situaţiei politice din România (...) În acest context, preşedintele Dragnea a menţionat şi faptul că adversarii politici ai PSD fac presiuni mari asupra Guvernului pentru ca legislaţia electorală să fie modificată prin Ordonanţă de Urgenţă, ceea ce este inacceptabil din partea Partidului Social Democrat, care ia în calcul inclusiv boicotarea alegerilor locale", se arată într-un comunicat de presă al PSD.
Nota Partidului Noi Orizonturi: Sa dea Dumnezeu sa scapam de astia, dar nu suntem naivi, e o miscare iscusita de imagine facuta de domnul Dragnea. Probabil nu-i prieste caderea libera din sondaje.
DNA a deschis dosarul ANRP 5. Crinuța Dumitrean, cercetată și în noul dosar
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au deschis un nou dosar ANRP, mai exact ANRP 5.În vizorul procurorilor sunt Crinuţa Dumitrean şi alte opt persoane, printre care și Horia Simu.
Procurorii DNA au dispus efectuarea urmăririi penale față de Crinuța Dumitrean, președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și președinta Comisiei Centrale de Despăgubiri, la data faptelor, pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
Comunicat DNA:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții:
DUMITREAN CRINUȚA NICOLETA, președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și președinta Comisiei Centrale de Despăgubiri, la data faptelor, cu privire la săvârșirea a infracțiunilor de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,
- luare de mită,
MIHAI CRISTIAN SEBASTIAN, BACIU REMUS VIRGIL, VASILESCU OANA, BOGDAN DRAGOȘ și TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN, membri în aceeași comisie din cadrul ANRP, la data faptelor, cu privire la săvârșirea a infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,
SAVU FLORENTINA, consilier în cadrul ANRP - Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, la data faptelor, cu privire la săvârșirea a infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,
SIMU HORIA, economist, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,
- dare de mită (2 infracțiuni),
- spălare a banilor, în formă continuată,
DIMA ALIN HORAȚIU, expert evaluator, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,
- luare de mită.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
La data de 22 octombrie 2009, suspectul Simu Horia, printr-un intermediar, a achiziționat drepturile litigioase ce priveau o suprafață de teren situată în municipiul Constanța, prețul cesiunii fiind de 700.000 euro.
De la acea dată, suspectul Simu Horia a inițiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajați ai societăților sale și prin intermediul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obținerea despăgubirilor prin intervenția acestora la nivelul autorităților implicate în procedura de retrocedare.
Urmare a acestor demersuri, la data de 26.05.2011, suspecții Dumitrean Crinuța Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Vasilescu Oana, Savu Florentina, Bogdan Dragoș, Teodorescu Cătălin Florin și o altă persoană, în calitate de președinte respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente) și a altor prevederi legale, au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Dima Alin Horațiu, prin care, valoarea unui teren în suprafață de 25 hectare situat în municipiul Constanța (zona Brătianu - Anadalchioi) a fost stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp), echivalentul a 37.243.500 lei.
Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului respectiv cu suma de 7.875.000 euro, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat concomitent cu obținerea unui avantaj patrimonial de către suspectul Simu Horia și alte persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase.
Concret, membrii Comisiei, luând la cunoștință de concluziile raportului de evaluare, întocmit cu nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, nu au constatat faptul că suspectul Dima Alin Horațiu a supraevaluat terenul respectiv, deși aveau cunoștință de faptul că suprafața respectivă era situată în extravilanul municipiului Constanța și avea destinația de teren agricol.
Mai mult, în cuprinsul documentului respectiv nu a fost evidențiată poziția exactă a terenului, iar pentru stabilirea valorii acestuia expertul a utilizat comparabile care nu priveau tranzacții de vânzare, ci doar oferte de vânzare a unor terenuri situate în intravilanul și extravilanul municipiului Constanța care nu aveau categoria de folosință teren agricol.
Raportul de evaluare respectiv a fost avizat anterior, pentru conformitate cu prevederile Standardelor Internaționale de Evaluare și a Legii nr. 247/2005, de către suspecta Savu Florentina, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu ce derivau din funcția de consilier în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Pentru "ajutorul acordat", în perioada decembrie 2010 - februarie 2011, suspecta Dumitrean Crinuța Nicoleta a acceptat promisiunea și a pretins, iar în perioada iulie - august 2011, a primit, prin intermediari, de la suspectul Simu Horia suma de 400.000 euro.
În același context și pentru același motiv, în perioada decembrie 2010 - februarie 2011, expertul evaluator, Dima Alin Horațiu, a primit prin intermediar de la același suspect suma de 5.000 euro.
În perioada 24.06.2011 - 11.11.2011, suspectul Simu Horia a disimulat adevărata natură a provenienței sumei totale de 5.066.300 euro, obținută în maniera de mai sus, prin încheierea cu diverse firme controlate de acesta a unui număr de nouă contracte de împrumut, nereale.
Suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




